<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>RASSM &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/rassm/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Thu, 19 May 2022 18:15:04 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>RASSM &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>De când a început „românizarea” Republicii Moldova?</title>
		<link>https://timpul.md/articol/de-cand-a-inceput-romanizarea-republicii-moldova-44257.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/de-cand-a-inceput-romanizarea-republicii-moldova-44257.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[George Damian]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 15 Apr 2021 05:41:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[București]]></category>
		<category><![CDATA[moscova]]></category>
		<category><![CDATA[RASSM]]></category>
		<category><![CDATA[RM]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/de-cand-a-inceput-romanizarea-republicii-moldova-44257.html/</guid>

					<description><![CDATA[Nu este prima dată c&#226;nd un oficial de la Moscova acuză existenţa unei politici de &#8222;rom&#226;nizare&#8221; promovată de Bucureşti &#238;n Republica Moldova.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Presupun&acirc;nd prin absurd că o astfel de politică ar exista trebuie neapărat să-i căutăm originile. Dacă este vorba de un fenomen negativ care &icirc;n opinia diplomaţilor ruşi se află &icirc;n plină desfăşurare, atunci acest fenomen cu siguranţă trebuie să aibă un punct de plecare şi după cum &icirc;şi doresc unii la Moscova ar trebui să aibă şi un sf&acirc;rşit. Dar să &icirc;ncepem cu &icirc;nceputul.</p>
<p>&Icirc;n mod paradoxal, prima luptă &icirc;mpotriva &bdquo;rom&acirc;nizării&rdquo; s-a dat &icirc;n interiorul Uniunii Sovietice, &icirc;n invenţia bolşevică numită Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească. Apărută &icirc;n <strong>1924 RASSM trebuia să fie un cap de pod &icirc;mpotriva Rom&acirc;niei</strong>, aşa cum republica Belorusă era un cap ce pod &icirc;mpotriva Poloniei, iar cea Karelă &icirc;mpotriva Finlandei. Iar pentru ca acest cap de pod să funcţioneze a fost inventată şi promovată o limbă moldovenească pe care nu o puteau &icirc;nţelege nici măcar aceia cărora le era destinată. După c&acirc;ţiva ani de experimente, sovieticii şi-au dat seama că materialele de propagandă clocite &icirc;n RASSM nu prea aveau niciun efect, iar revoluţia proletară din Basarabia &icirc;nt&acirc;rzia pentru simplul motiv că adresanţii nu &icirc;nţelegeau chemările la luptă. Aşa că &icirc;n 1932 bolşevicii din RASSM au renunţat la deliranta limbă moldovenească inventată şi au trecut la alfabetul latin, &icirc;n speranţa că se vor apropia mai mult de rom&acirc;nii din Basarabia. Promotorii acestei strategii au fost nişte ghinionişti: &icirc;n 1937 au fost desemnaţi drept spioni rom&acirc;ni, trădători care au pus la cale un plan m&acirc;rşav de &bdquo;rom&acirc;nizare&rdquo;. Mulţi au sf&acirc;rşit &icirc;mpuşcaţi &icirc;n ceafă şi folosirea alfabetului latin &icirc;n RASSM a &icirc;ncetat. &Icirc;n 1939 şeful comuniştilor din RASSM S. Zelenciuc se putea lăuda că a &bdquo;izgonit limba rom&acirc;nă a aşa-zisului Vechi Regat. Noi n-avem nevoie de limba lor, n-avem nevoie de cultura lor burgheză&rdquo;. Prima bătălie &icirc;mpotriva rom&acirc;nizării fusese c&acirc;ştigată &ndash; doar că guvernul de la Bucureşti a avut prea puţin de-a face cu povestea asta. Unii bolşevicii au propus introducerea alfabetului latin, alţi bolşevici au scos acest alfabet din RASSM &ndash; Rom&acirc;nia nu a avut nici o implicare.</p>
<p>&Icirc;n perioada sovietică s-a ajuns la un echilibru: s-a păstrat alfabetul chirilic, dar<strong> &bdquo;limba moldovenească&rdquo; a renunţat tacit la ambiţia de a se separa de limba rom&acirc;nă.</strong> Sovieticii şi-au dat seama că nu pot crea o limbă peste noapte, cu două ukazuri şi trei comitete, aşa că au permis un minim contact cu cultura rom&acirc;nă. Explozia din 1989, &bdquo;rom&acirc;nizarea&rdquo; şi alfabetul latin din acest an sunt fenomene care s-au produs &icirc;n lipsa oricărei participări a Rom&acirc;niei. Toate documentele ieşite din arhive p&acirc;nă acum arată faptul că <strong>Nicolae Ceauşescu nu &icirc;nţelegea ce se &icirc;nt&acirc;mpla la Chişinău &icirc;n 1989 şi chiar &icirc;l speriau solicitările naţionale ale rom&acirc;nilor din Basarabia</strong>. &Icirc;n relaţia sa cu sovieticii, Ceauşescu a avut grijă să nu treacă peste anumite limite: i-a spus lui Brejnev &icirc;n faţă că nu există limba moldovenească, &icirc;nsă nu a &icirc;ndrăznit să meargă dincolo de cuvinte. &bdquo;Rom&acirc;nizarea&rdquo; a &icirc;nceput la Chişinău &icirc;n 1989 fără sprijinul Rom&acirc;niei. Ridicarea rom&acirc;nilor din Basarabia a luat Rom&acirc;nia prin surprindere, iar politicile de la Bucureşti &icirc;n acest sens au fost &icirc;n acea perioadă improvizaţii lipsite de coerenţă. Iar acest lucru demonstrează că &bdquo;rom&acirc;nizarea&rdquo; de la Chişinău a fost o revenire naturală la matca normală a limbii rom&acirc;ne, nu o politică &bdquo;expansionistă&rdquo; a Rom&acirc;niei conduse de Ion Iliescu care nu mai ştia ce să facă pentru a linişti Moscova.&nbsp;</p>
<p><strong>ARHIVA TIMPUL<br />
31.05.2013</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/de-cand-a-inceput-romanizarea-republicii-moldova-44257.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>SCRIITORII TRANSNISTRENI ÎNTRE TRAGEDIE ȘI MINCIUNĂ&#8230;</title>
		<link>https://timpul.md/articol/scriitorii-transnistreni-intre-tragedie-si-minciuna-59995.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/scriitorii-transnistreni-intre-tragedie-si-minciuna-59995.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Iurie Colesnic]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 14 Aug 2019 05:27:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[kolhoz]]></category>
		<category><![CDATA[Nistru]]></category>
		<category><![CDATA[RASSM]]></category>
		<category><![CDATA[scriitori transnistreni]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/scriitorii-transnistreni-intre-tragedie-si-minciuna-59995.html/</guid>

					<description><![CDATA[Pentru a &#238;nțelege tragedia transnistreană din anii 1918-1944 ne trebuie nu numai timp, nu numai o cercetare asiduă a documentelor, avem nevoie &#238;n primul r&#226;nd de o abordare cu totul deosebită, neobișnuit de omenească. Fiindcă ceea ce s-a &#238;nt&#226;mplat cu oamenii de acolo nu poate fi redat prin tablouri statistice, prin abordări istorico-metodice tradiționale, nici prin filiera subiectivă a unor atitudini subordonate unui angajament politic. Acolo s-a efectuat un experiment social care &#238;n mare parte a fost plătit cu vieți omenești, cu destine mutilate, cu irecuperabile pierderi de vise și realizări...]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Și spre regret acest experiment, acolo mai continuă și astăzi&#8230;</p>
<p>Dacă lucrarea lui Panait Istrati, scrisă &icirc;n 1929, &bdquo;Spovedania unui &icirc;nvins. Uniunea Sovietică&rdquo; ar fi fost  tipărită &icirc;n URSS, transnistrenii ar fi știut cu mult &icirc;nainte ce destin &icirc;i așteaptă. Marele scriitor rom&acirc;n a fost și un mare vizionar c&acirc;nd consemna &icirc;n capitolul RASSM:<br />
&bdquo;Republica Moldovenească, fluture rom&acirc;n așezat pe elefantul sovietic, mi-a fost un exemplu tipic de ceea ce vrei și nu poți. Mi-a fost de asemenea pentru ceea ce poți și nu vrei, căci Uniunea Sovietică se oglindește &icirc;ntreagă &icirc;n lacurile-i mici mai bine dec&acirc;t &icirc;n cele mari.<br />
&#8230;Nicăieri, pe toată &icirc;ntinderea Uniunii, nu vei vedea, ca &icirc;n Moldova și Armenia, oameni mai simpli și mai dezinteresați, consacr&acirc;ndu-se cu mai mult av&acirc;nt operei de ridicare socială. Simți că toate arterele organismului minusculului Stat sunt &icirc;ncordate spre o singură țintă: a hrăni cu viață nouă pe cei care constituie majoritatea, și numai pe ei. Școli, spitale, sanatorii, fabrici moderne, uzine de energie electrică, grădini de copii, leagăne, kolhoz, sovhoz, răsar una după alta, așa că nu recunoști o regiune la un an după prima ta vizită. &Icirc;n ambele republici orfane comisarii poporului sunt &icirc;mbrăcați ca niște cerșetori și se descurcă greu la fiecare sf&acirc;rșit de lună. Cunosc unul care, trebuind să mă &icirc;nsoțească &icirc;n turneu, se &icirc;mprumuta cu douăzeci de ruble ca să-i lase neveste-si pentru timpul c&acirc;t va lipsi. Doctorița Ecaterina Arbore, comisară la sănătatea publică a Moldovei, devenită de la o zi la alta o simplă cetățeană, nu mai găsea adăpost la Moscova (ea nu este &bdquo;troțkistă&rdquo;).</p>
<p>Unde s-a mai văzut așa ceva pe fața păm&acirc;ntului?</p>
<p>Și totuși ușurința p&acirc;ndește opera, o amenință cu prăbușirea, ca &icirc;n frumoasa noastră legendă a Mănăstirii de la Curtea de Argeș, ale cărei ziduri se năruiau noaptea, pe măsură ce erau ridicate ziua. Ce sacrificiu va trebui făcut pentru a pune capăt nenorocirii?</p>
<p>&Icirc;n legendă a fost de ajuns un suflet omenesc. Și arhitectul, meșterul Manole, n-a șovăit să-și zidească propria nevastă pentru izb&acirc;nda operei.<br />
Ce ar trebui să zidească arhitecții comuniști pentru a o vedea izb&acirc;ndind și pe a lor?&rdquo; (Nistru,1989, nr.4, pag.140-141).</p>
<p>S-a plătit extrem de scump, cu viețile a mii de oameni nevinovați, &icirc;n numele doctrinei comuniste, iar &icirc;n RASSM &icirc;n numele luptei cu dușmanul din partea dreaptă a Nistrului &#8211; Rom&acirc;nia. &Icirc;n 1937-1939, &icirc;n toiul marilor represiuni staliniste toți erau spioni rom&acirc;ni și primii secretari ai republicii și ultimul țăran analfabet din cel mai necăjit sat. Teama de Rom&acirc;nia a fost ridicată la nivel de cult și la nivel de politică de stat. Dar au suferit și mai suferă &icirc;ncă oamenii. Scriu mai suferă, fiindcă minciuna formulată odinioară &icirc;și mai face loc &icirc;n cărțile, dicționarele și enciclopediile noastre. Și o să argumentez prin c&acirc;teva exemple elocvente, dar din start vreau să menționez că de vină nu sunt autorii care au scris, vina o poartă acei care au știut, dar au tăinuit și falsificat informația. Din oceanul enorm de nume dispărute sub glonțul NKVD-st am ales doar c&acirc;țiva scriitori. </p>
<p>Despre  Dumitru Milev s-a scris &icirc;n multe ediții (2.01.1887, Baurci-Moldovan, jud. Cahul &#8211; 3.10.1944). Fără să fie indicat locul decesului. Adevărul este, că fostul fondator al organizației scriitoricești &bdquo;Răsăritul&rdquo; (1928), fostul redactor-șef al revistei &bdquo;Moldova literară&rdquo; și redactor al revistei &bdquo;Octombrie&rdquo; a fost &icirc;mpușcat la Tiraspol la 13 octombrie 1937. Iar cineva i-a adăugat niște ani &icirc;n speranța că fiecare cititor se va g&acirc;ndi că respectivul scriitor a murit &icirc;n timpul războiului.</p>
<p>Colegul lui D. Milev, Pavel Chioru-Ianachi s-a născut tot &icirc;n sudul Basarabiei și sursele ne indică anii de viață (2.04.1902, Cartal, jud. Ismail &#8211; 11.10.1943, Siberia).</p>
<p>Fostul redactor-șef al ziarului &bdquo;Plugarul Roș&rdquo; n-a văzut Siberia &icirc;nainte de moarte. El a fost &icirc;mpușcat la Tiraspol, la 11 octombrie 1937, pentru rom&acirc;nizarea limbii moldovenești prin trecerea ei la alfabetul latin.</p>
<p>Un alt scriitor important, &icirc;n primul r&acirc;nd, ca biografie este Toader Malai. Au scris adevărul despre tragedia lui istoricii Anton Moraru și Nicolae Movileanu (&bdquo;Calvarul sau pagini inedite din viața lui Toader Malai&rdquo; (Nistru, 1989, nr.1) și publicistul Alexandru Donos &icirc;n cartea &bdquo;Scriitori martiri&rdquo; (Chișinău, 2000).</p>
<p>Istoricii literari considerau drept autentice datele vehiculate oficial și inserate &icirc;n Enciclopedia &bdquo;Literatura și arta Moldovei&bdquo; (vol.1, Chișinău, 1985): &bdquo;Malai Toader Calistratovici (pseudonim Păunel; 5.11.1890, s. Gribova, r-nul Drochia, RSSM &#8211; 20.11. 1942).</p>
<p>Pe c&acirc;nd autorul cărții de debut &bdquo;Oțelul viu&rdquo; (1929) și al poemului &bdquo;Stejar Valuță&rdquo;(1931), a fost condamnat la moarte la 8 octombrie 1938 și &icirc;mpușcat peste c&acirc;teva zile ca membru al unei organizații ilegale inexistente care dorea unirea cu Rom&acirc;nia.</p>
<p>Mai t&acirc;nărul scriitor Filimon Săteanu este prezentat &icirc;n volumul &bdquo;C&acirc;ntăreți ai primelor cincinale&rdquo; (Chișinău, 1974), ca fiind originar din satul Popăuți, r-nul Rezina. Anii de viață sunt 1907 &#8211; 1943. &Icirc;n realitate, autorul unei singure plachete de versuri &bdquo;Ție, Patrie, &icirc;ți c&acirc;nt&rdquo;(1936) a fost &icirc;mpușcat la Tiraspol, după ce &bdquo;troica&rdquo; stalinistă a emis o hotăr&acirc;re pe data de 20 octombrie 1937&#8230;</p>
<p>De un destin similar a avut parte și primul dramaturg din RASSM, Samuil Lehtțir. Piesa lui &bdquo;Biruința&rdquo; a fost una dintre primele montări ale t&acirc;nărului teatru dramatic din Tiraspol, eveniment produs &icirc;n 1933. Ca &icirc;n 1937 autorul să fie arestat, condamnat la moarte pe data de 10 octombrie 1937 și executat la 15 octombrie 1937. &bdquo;Dicționarul scriitorilor rom&acirc;ni din Basarabia 1812&#8211;2006&rdquo; (Chișinău, 2007) ne informează că anii de viață ai acestui autor condamnat pentru introducerea grafiei latine &icirc;n Transnistria sunt (25.10. 1901, Otaci, jud. Soroca &#8211; 15.10.1943).</p>
<p>Falsificatorii conștienți ai istoriei noastre n-au scăpat cu vederea nici nume mai puțin vehiculate, cum ar fi cel al lui Ion Corcinschi, născut &icirc;n 1915, &icirc;n satul Ciorna, r-nul Ocna-Roșie, reg. Odesa, autorul unei singure plachete de versuri &bdquo;Lirica&rdquo;(1935). &Icirc;n volumul colectiv  &bdquo;C&acirc;ntăreți ai primelor cincinale&rdquo; (Chișinău, 1974), pag.66, &icirc;n nota biografică este indicat anul decesului &#8211;1943, pe c&acirc;nd &icirc;n realitate el a fost &icirc;mpușcat la Tiraspol, la 26 noiembrie 1937.</p>
<p>Despre poetul Nistor Cabac se știa că fiind născut la 23 noiembrie 1913, &icirc;n Culnaia Veche, reg. Odesa a murit &icirc;n 1937. Pe c&acirc;nd trebuie să cunoaștem că autorul plachetei &bdquo;Prima brazdă&rdquo; (Tiraspol, 1932) a fost condamnat la moarte prin &icirc;mpușcare la 17 noiembrie 1937 și pedeapsa a fost executată la 26 noiembrie 1937.</p>
<p>Răm&acirc;ne incertă informația despre mulți oameni de cultură, oameni politici care au fost victimele dictaturii comuniste &icirc;n Transnistria. Dar există o categorie de oameni despre care nu s-a prea dorit să se scrie &#8211; emigranții rom&acirc;ni, ajunși &icirc;n URSS și care la trecerea RASSM la alfabetul latin au fost chemați la Tiraspol pentru a-și pune &icirc;n aplicare cunoașterea perfectă a limbii rom&acirc;ne, iar mai apoi au fost arestați și condamnați la moarte ca fiind agenți ai serviciilor secrete rom&acirc;nești. Acest fapt  face ca dosarele lor și p&acirc;nă astăzi să zacă neatinse de cercetători, care n-au acces la fondurile &icirc;ncă secretizate.</p>
<p>Unul dintre aceștia, poetul și dramaturgul Pavel Corneliu, originar din Rom&acirc;nia a reușit să editeze la Tiraspol  piesa &bdquo;Ordinea&rdquo;(1933), plachetele de versuri: &bdquo;Printre g&acirc;nduri&rdquo;(1934), &bdquo;Robii revoltați&rdquo;, &bdquo;Amarnica &icirc;ncercare&rdquo; și povestirea &bdquo;O călătorie&rdquo;.</p>
<p>Dar această contribuție literară s-a dovedit a fi fatală pentru el, precum și participarea sa la editarea de carte cu caractere latine și chiar a unor clasici rom&acirc;ni.</p>
<p>Sunt sigur că a fost &icirc;mpușcat &icirc;n 1937, dar n-am la dispoziție niciun material care ar confirma această supoziție și atunci nu pot afirma cu certitudine că anul morții 1943 indicat &icirc;n mai multe ediții este fals&#8230;</p>
<p>Olga Șatunovskaia, fostă deținută politică &icirc;n GULAG și desemnată de N. Hrușciov ca președinte  al comisiei pentru studierea crimelor regimului stalinist, &icirc;n urma cercetărilor  arhivelor secrete a URSS a stabilit că regimul comunist &icirc;n perioada 1937&#8211;1941 a &icirc;mpușcat 7.000.000 de oameni, iar &icirc;n GULAG au fost &icirc;nchiși cca 19.870.000 de oameni. Vă imaginați ce c&acirc;mp de cercetare avem &icirc;n față, și c&acirc;t mai au de lucrat generațiile viitoare pentru a afla ADEVĂRUL&#8230;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/scriitorii-transnistreni-intre-tragedie-si-minciuna-59995.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
