<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>regizor &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/regizor/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Mon, 25 Sep 2023 13:46:39 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>regizor &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Un producător și scenarist celebru de la Hollywood, în vizită în Republica Moldova</title>
		<link>https://timpul.md/articol/un-producator-si-scenarist-celebru-de-la-hollywood-in-vizita-in-republica-moldova.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/un-producator-si-scenarist-celebru-de-la-hollywood-in-vizita-in-republica-moldova.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 25 Sep 2023 13:46:32 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[hollywood]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[regizor]]></category>
		<category><![CDATA[vizită]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=502724</guid>

					<description><![CDATA[Ministerul Culturii este onorat să anunțe despre vizita oficială din această săptămână a celebrului scriitor, producător și regizor, Jonathan Nolan. Alături de Jonathan Nolan, în următoarele zile, va fi echipa sa de producția a serialului HBO „Westworld”: Aaron Ryder, producător american, care colaborează mult cu cei doi frați, Christopher și Jonathan Nolan; Athena Wickham, producătoare &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ministerul Culturii este onorat să anunțe despre vizita oficială din această săptămână a celebrului scriitor, producător și regizor, Jonathan Nolan.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Alături de Jonathan Nolan, în următoarele zile, va fi echipa sa de producția a serialului HBO „Westworld”: Aaron Ryder, producător american, care colaborează mult cu cei doi frați, Christopher și Jonathan Nolan; Athena Wickham, producătoare din SUA, celebră pentru filmele „Reminiscence” (2021), „Westworld” (2016) și ”Misiune Imposibilă III” (2006) și Noreen O&#8217;Toole, producătoare cunoscută pentru „Star Trek” (2009), „Person of Interest” (2011) și „Revolution” (2012), transmite <a href="https://stiri.md/article/social/un-producator-si-scenarist-celebru-de-la-hollywood-vine-in-r-moldova/">Știri.md</a>. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Vizita lui Jonathan Nolan în Moldova include mai multe întâlniri cu producători și regizori naționali, comunitatea creativă, dar și oficiali guvernamentali. Primul eveniment la care Nolan va apărea public este Fix It In Post Conference, care începe marți, 26 septembrie, de la 12:00, la Mediacor. Conferința va fi deschisă de Ministrul Culturii Sergiu Prodan, iar de la ora 15:00, Jonathan Nolan va participa la o sesiune de întrebări &amp; răspunsuri și va interacționa cu participanții și comunitatea de film și producție din Republica Moldova.</p>



<p class="wp-block-paragraph">La ora 17:00, la Mediacor, Jonathan Nolan va face declarații pentru presă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Miercuri, 27 septembrie, Nolan și echipa sa vor merge la Orheiul Vechi și Cricova pentru a face cunoștință cu unele dintre cele mai splendide locații de filmare, dar și pentru a experimenta oferta turistică a țării noastre. Ministerul Culturii va expedia presei joi dimineața un comunicat de presă, care va include un reportaj foto al vizitei lui Nolan prin țară.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vizita producătorilor de la Hollywood are loc la invitația oficială a Ministerului Culturii și facilitată de USAID Moldova prin intermediul Proiectului Tehnologiilor Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie. Aceasta reprezintă o oportunitate unică pentru industria cinematografică din Moldova de a interacționa și colabora cu nume și talente de calibru internațional.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/un-producator-si-scenarist-celebru-de-la-hollywood-in-vizita-in-republica-moldova.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Regizor american: „Vladimir Putin a avut cancer, dar a învins boala”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/regizor-american-vladimir-putin-a-avut-cancer-dar-a-invins-boala.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/regizor-american-vladimir-putin-a-avut-cancer-dar-a-invins-boala.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ioana Crețu]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 23 May 2022 08:10:44 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[american]]></category>
		<category><![CDATA[boală]]></category>
		<category><![CDATA[cancer]]></category>
		<category><![CDATA[putin]]></category>
		<category><![CDATA[regizor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=435586</guid>

					<description><![CDATA[”Vladimir Putin a avut cancer, dar a învins boala”, susţine regizorul american Oliver Stone, care a și realizat o serie de interviuri cu președintele rus, în perioada 2015 &#8211; 2017.  În cadrul unui interviu acordat lui Lex Fridman, gazda podcastului omonim, regizorul american Oliver Stone susține, că Vladimir Putin a avut cancer, dar l-a învins, &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>”Vladimir Putin a avut cancer, dar a învins boala”, susţine regizorul american Oliver Stone, care a și realizat o serie de interviuri cu președintele rus, în perioada 2015 &#8211; 2017. </strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">În cadrul unui interviu acordat lui Lex Fridman, gazda podcastului omonim, regizorul american Oliver Stone susține, că Vladimir Putin a avut cancer, dar l-a învins, potrivit <a rel="noreferrer noopener" href="https://www.businessinsider.com/oliver-stone-vladimir-putin-cancer-invasion-ukraine-2022-5" target="_blank">Business Insider</a>. </p>



<p class="wp-block-paragraph">În ultimii ani, cineastul a stârnit controverse în Statele Unite din cauza opiniilor sale pro-Kremlin, inclusiv după celebrul serial TV documentar cu preşedintele Rusiei, realizat în 2017 şi intitulat ”The Putin Interviews”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">”Țin minte asta. Putin a avut cancer, dar s-a vindecat”, a declarat Stone, referindu-se la speculațiile privind starea de sănătate a liderului de la Kremlin.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>Speculații privind starea de sănătate a lui Putin</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Starea de sănătate a lui Vladimir Putin este intens dezbătută în această perioadă, iar numeroase surse din serviciile secrete internaționale sau apropiate Kremlinului susțin că președintele Putin se confruntă cu o boală gravă. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, neagă aceste zvonuri, catalogându-le drept ”ficțiune și minciuni”. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Un fost spion al serviciilor britanice externe MI6 a declarat, în urmă cu o săptămână, că președintele Putin este ”foarte bolnav”. </p>



<p class="wp-block-paragraph">„Din ceea ce am auzit din surse din Rusia și din alte părți, este că Putin e destul de grav bolnav”, a declarat Christopher Steele, potrivit <a rel="noreferrer noopener" href="https://www.independent.co.uk/news/world/europe/putin-sick-ex-british-spy-ukraine-b2079833.html" target="_blank">The Independent</a>. „Nu este clar despre ce boală este vorba – dacă este incurabilă sau terminală, sau orice altceva”, a adăugat el.</p>



<p class="wp-block-paragraph">La începutul lunii mai, șeful serviciilor secrete ucrainene a declarat, într-un interviu pentru Sky News, că Vladimir Putin este foarte bolnav de cancer. Liderul de la Kremlin se află într-o „stare psihică şi fizică foarte proastă şi este foarte bolnav”, având cancer, dar şi alte afecţiuni, susține generalul ucrainean. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Totodată, un oligarh apropiat de Kremlin susține, într-o înregistrare secretă obținută de publicația New Lines Magazine, că președintele rus ar suferi de o formă de cancer de sânge. Noi speculații privind starea de sănătate a șefului de stat au fost amplificate și după absența acestuia de la evenimentul său preferat din Rusia, când utilizatorii de internet au observat, într-o înregistrare video, că Putin ar avea niște pete în obraji.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În luna mai 2022, site-ul de investigații Proekt scria că Vladimir<a href="https://timpul.md/articol/putin-ar-avea-cancer-la-glanda-tiroida-sustine-o-investigatie-proekt-un-specialist-l-ar-fi-vizitat-de-35-de-ori-la-soci-171712.html"> Putin ar avea cancer de tiroidă</a>. Jurnaliștii au publicat o listă cu specialiștii care l-ar fi vizitat pe liderul de la Kremlin, la Soci. Potrivit acestora, un medic specializat în cancer tiroidian l-ar fi vizitat de 35 de ori. Ulterior, Kremlinul a negat că președintele rus ar avea probleme de sănătate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Sursa: <a href="https://observatornews.ro/extern/vladimir-putin-a-avut-cancer-oliver-stone-471751.html">Observatornews.ro</a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/regizor-american-vladimir-putin-a-avut-cancer-dar-a-invins-boala.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un mare actor născut la Ismail ce are o stradă în Chișinău</title>
		<link>https://timpul.md/articol/un-mare-actor-nascut-la-ismail-ce-are-o-strada-in-chisinau-47522.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/un-mare-actor-nascut-la-ismail-ce-are-o-strada-in-chisinau-47522.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Iurie Colesnic]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 24 Aug 2021 05:52:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură]]></category>
		<category><![CDATA[actor]]></category>
		<category><![CDATA[basarabia]]></category>
		<category><![CDATA[Ion Livescu]]></category>
		<category><![CDATA[regizor]]></category>
		<category><![CDATA[teatru]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/un-mare-actor-nascut-la-ismail-ce-are-o-strada-in-chisinau-47522.html/</guid>

					<description><![CDATA[Astăzi, numele lui e rostit cu pietate doar de cunoscătorii subtilităţilor din istoria teatrală a Basarabiei.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Motive exist&acirc;nd mai multe. &Icirc;n primul r&acirc;nd, destinul unui actor sau regizor de teatru e legat de anii lui de glorie. Teatrul &icirc;și apreciază eroii doar at&acirc;ta timp c&acirc;t sunt pe scenă, iar mai apoi gloria lor o acoperă realizările altei generaţii şi doar mituri şi &icirc;nt&acirc;mplări rostite prin culoare mai aduc aminte de cutare sau cutare.</p>
<p>Desigur, tehnica modernă păstrează pentru eternitate anumite spectacole, dar, transpuse &icirc;n formulă televizată, ele &icirc;şi pierd farmecul şi atmosfera inedită pe care o poate produce doar scena teatrală.</p>
<p>Ioan Livescu (1873, Ismail &ndash; 1944, Bucureşti, cimitirul Sf&acirc;nta Vineri) s-a născut &icirc;n familia unui magistrat, care era fiul spătarului Ionică Livescu , iar mama sa era fiica postelnicesei Ecaterina H&acirc;ncu.</p>
<p>El a reuşit pe parcursul vieţii să fie şi actor de teatru, şi regizor, şi dramaturg, şi publicist şi scriitor, și profesor, și om de afaceri.</p>
<p>Caracterul lui neast&acirc;mpărat poate fi descifrat după liceele &icirc;n care a &icirc;nvăţat: <br />
&bdquo;Matei Basarab&rdquo; şi &bdquo;Sf. Gheorghe&rdquo; din Bucureşti şi colegiul &bdquo;Sf. Sava&rdquo; din acelaşi oraş.</p>
<p>&Icirc;n volumul memorialistic Amintiri și scrieri despre teatru (București, 1967) Ion Livescu &icirc;și amintește de primii ani de școală:</p>
<p>Mai t&acirc;rziu, la &bdquo;Sf. Sava&rdquo;, copii deveniți băieți, constituiți &icirc;n societate, făceam literatură și artă, țin&acirc;nd șezătorile noastre prin subsolurile liceului, &icirc;n vecinătatea grămezilor de cărbuni. Se citeau versuri, se recitau bucăți &icirc;ntregi din autorii de seamă, ba scoteam și o revistă.</p>
<p>I.A.Bassarabescu anunța adunării că, &icirc;n ședința de azi, se va citi o nuvelă originală; eu mă pregăteam să zic Mihnea și Baba &icirc;n vreme ce Scarlat Orăscu, care publicase volumul Peisagii, citea, cu poza care nu l-a părăsit niciodată, unui coleg, pe care-l &icirc;nghemuise &icirc;ntr-un colț, o poezie care &icirc;ncepea așa: Doamna mea sau domnișoară, dacă nu ești măritată&#8230;</p>
<p>&Icirc;ndemnul către frumos, către artă ni-l da, fără &icirc;ndoială, cursul de istorie al lui Anghel Demetrescu. Epoca Renașterii, zugrăvită de el cu detaliile unui savant și cu av&acirc;ntul și coloratura unui estet, ne-a rămas săpată &icirc;n mintea tuturor, și mulți dintre noi păstrăm și azi caietele &icirc;n care fraza lui, elegantă și precisă, oglindea o epocă &icirc;nălțătoare a omenirii.   </p>
<p>Așa se explică dragostea pentru cuv&acirc;ntul scris. Patima pentru scenă a mers de m&acirc;nă cu patima pentru cuvintele și ideile frumos expuse. </p>
<p>Dorea să se facă artist, iar drumul spre Conservator a trebuit să treacă și prin Facultatea de drept:   <br />
Peste drum de Sărindar ședeau părinții mei, prin 1889-1890. &bdquo;Numai cu liceul, cu literatura ce-o faci și cu reprezentațiile la care te duci nu se intră &icirc;n viață, mă băiete&rdquo;, &icirc;mi spunea bietul meu tată &icirc;ntr-una din zile. &bdquo;Trebuie să te g&acirc;ndești serios și la carieră&quot;.<br />
Audiasem la facultate c&acirc;teva lecții la dreptul civil și trecusem de&#8230; filiațiune.</p>
<p>&#8211; Și Dreptul dacă-l voi face, răspunsei tatei, am nevoie să vorbesc cum trebuie, și de aceea am să urmez și la Conservator.<br />
&#8211; Și la&#8230; mai merge; numai la&#8230; asta nu vreau s-o aud. Să știi.<br />
&#8211; Doamne ferește, adăugă mama, cutremurată ca de un vis ur&acirc;t.</p>
<p>Prejudecățile erau &icirc;ncă &icirc;n floare și teama părinților creștea pe măsură ce se afla că fiul cutăruia, băiat &bdquo;de oameni&rdquo;, s-a apucat de artă. Mama m-ar fi vrut inginer, deși-i documentasem aversiunea mea pentru cifre, sau cel puțin militar, cum fusese bunicu-meu sau frați de-ai ei. Tata m-ar fi vrut avocat, fiindcă era dintr-un neam de avocați și de magistrați, de oameni de legi,  cum &icirc;mi dovedea, cu hrisoave boierești, că și la curtea lui Vodă Cantemir fusese un jurist din neamul nostru&#8230;</p>
<p>&#8230;&Icirc;ntre timp, mă-&icirc;nscrisesem la Conservator, la cursul de artă dramatică al lui Ștefan Vellescu&#8230;</p>
<p>Din 1891 s-au &icirc;nceput pentru el adevăratele universități ale vieții. Părinții, supărați pe faptul că n-a urmat sfatul lor, adică n-a continuat studiile la drept sau n-a &icirc;mbrățișat cariera militară l-au dat afară din casă. A fost nevoit să se adăpostească &icirc;n subsoluri, &icirc;n case obscure și chiar &icirc;ntr-o stație de tramvai. A lucrat și copist la prefectura poliției ca să-și c&acirc;știge existența și a &icirc;nvins:<br />
&Icirc;n mai 1892, &icirc;ntr-o după amiază cu soare, intram &icirc;n sala cea mare a Palatului Ateneului, unde pentru prima oară se țineau examenele de absolvire ale Conservatorului. Comisiunea, compusă din Eduard Wachmann, Ștefan Vellescu, Ionescu-Gion, V. A. Urechiă, C. Stăncescu și sub președinția lui Grigri Cantacuzino, directorul general al teatrelor, se instalase &icirc;n loja din dreapta, rezervată azi ateniștilor&#8230;<br />
Această &icirc;ncercare s-a terminat cu o invitație la minister și o primă călătorie la Viena, căci ministrul i-a dat 5000 de lei din fondul lui, pentru a lua cunoștință cu arta vieneză. De la Viena a mers la Paris ca să vadă și minunile teatrului francez.</p>
<p>&Icirc;ntors &icirc;n ţară e angajat &icirc;n calitate de actor la Teatrul Naţional din Bucureşti, apoi pleacă la Teatrul Naţional din Craiova (1895) şi abia &icirc;n 1899 revine la Bucureşti d&eacute;j&agrave; &icirc;n calitate de subdirector general al teatrelor. E angajat şi la Conservator &icirc;n calitate de  profesor suplinitor, apoi de profesor definitiv la Catedra de dicţie şi artă dramatică.<br />
Dar a debutat ca poet de inspirație eminesciană  &icirc;n &bdquo;Revista Societății &#8211; Studentul rom&acirc;n&rdquo; (1888). A avut colaborări la &bdquo;Rom&acirc;nia literară&rdquo;(1888-1889),  &bdquo;Arhiva nouă&rdquo; (1890), &bdquo;Revista poporului&rdquo; (1889-1890), &bdquo;Biblioteca<br />
Familiei&rdquo; (1890-1891), &bdquo;Ilustrațiunea rom&acirc;nă&rdquo; (1892), &bdquo;Arta&rdquo; (1904), &bdquo;Liga culturală&rdquo; (1895), &bdquo;Literatura și arta rom&acirc;nă&rdquo; (1907), &bdquo;Biblioteca modernă&rdquo; (1908), &bdquo;Rampa&rdquo; (după 1911) ș.a..</p>
<p>Despre această fațetă a preocupărilor sale, Ion Livescu mărturisește :<br />
Prin 1890, c&acirc;nd eram &icirc;n anul al doilea la Conservator, &icirc;ncepusem, prin &icirc;ngăduința celor mai mari, să colaborez la F&acirc;nt&acirc;na Blanduziei, revistă fundată sub egida lui Eminescu. Am publicat versuri și c&acirc;teva articole privitoare la limba rom&acirc;nească.<br />
Prin 1891 am publicat numeroase pagini &icirc;n Rom&acirc;nia literară și Generația nouă, la care scriau: D. Teleor, Gheorghe Adamescu (Gheorghe de la Plevna) etc. &Icirc;n editura acestei reviste am publicat &icirc;nt&acirc;ia mea broșură, o schiță istorică biografică despre Mihail Kogălniceanu, &icirc;n care am reprodus și c&acirc;teva din scrierile sale, și anume: Pauperismul &#8211; studiu social -, discursul rostit la &icirc;nmorm&acirc;ntarea lui Cuza-vodă, scrisoarea trimisă lui A. Mureșeanu, cu ocazia jubileului de cincizeci de ani a Gazetei Transilvania și &Icirc;nt&acirc;iul amor , nuvelă scrisă &icirc;n tinerețea lui.<br />
Mai t&acirc;rziu, colaboram la Literatorul și alte publicații &icirc;njghebate de tinerii scriitori de pe atunci.(pag.15).<br />
Din 1893 și p&acirc;nă &icirc;n 1903 a dirijat apariția Revistei teatrelor, singura publicație de profil din acea vreme.<br />
A jucat forte multe roluri și a montat spectacole din dramaturgia națională și din cea universală: <br />
Ovidiu și F&acirc;nt&acirc;na Blanduziei, de V.Alecsandri, O noapte furtunoasă și O<br />
scrisoare pierdută, de L.I.Caragiale, Revizorul, de N.Gogol, Crimă<br />
și pedeapsă, de F.Dostoievski, Tartuffe, de Moliere, unde a jucat şi rolul titular, Hedda Gabler, de H. Ibsen, Napolion I, de Rhiard Voss (protagonist Ion Livescu),Taifun, de Lengyel, Nerone, de Pietro Cossa (rol titular), ș.a..</p>
<p>A avut parte de diverse aprecieri, dar una foarte nostimă i-a rămas &icirc;n inimă:<br />
Pe I .L. Caragiale reușesc să-l aduc &icirc;n teatru, &icirc;n fundul sălii, fiindcă vrea să fie aproape de ușă, să poată ieși repede &icirc;n caz de incendiu&#8230; După spectacol, &icirc;n aceeași seară, la berărie, așteptam cu grijă părerea maestrului:<br />
&#8211; Mă, ai jucat bine. dar știi tu de ce? Fiindcă n-ai vorbit ca la teatru&#8230; Mare lucru, mă, să știi să vorbești ca oamenii! (pag.64).</p>
<p>A ajuns director la Teatrul Naţional din Chişinău la 21 octombrie 1926, c&acirc;nd ministrul Culturii Vasile Goldiş a pus capăt crizei directoriale, care măcina existenţa teatrului. Deşi venirea lui la Chişinău s-a produs mult mai devreme, la 15 septembrie, iar intrarea &icirc;n funcţie la 27 septembrie a fost deja pusă la &icirc;ndoială de un grup de actori, care nu erau de acord cu numirea lui şi cereau revenirea lui Ludovic Dauş &icirc;n funcţia de director. <br />
&Icirc;n capitala Basarabiei, Ion Livescu a demonstrat că are caracter şi o m&acirc;nă de fier. A făcut ordine &icirc;n teatru, a făcut disponibilizări ale personalului şi noi angajări, a mers cu spectacole prin oraşele provinciei, declar&acirc;nd, pe bună dreptate, că Teatrul Naţional aparţine nu doar Chişinăului, ci &icirc;ntregii Basarabii.<br />
Stagiunea a &icirc;nceput la 21 noiembrie 1926 cu premiera piesei Viforul, de Barbu Delavrancea. La 13 decembrie a aceluiași an a fost prezentată publicului comedia lui G.Urasachy, O căsnicie. Presa apreciază succesul spectacolului. Un alt succes &icirc;l aduce trupei reprezentarea comediei lui Eugene Brieux, Cărăbușii.  <br />
Și desigur Ion Livescu a impresionat publicul rafinat al Chișinăului prin jocul său &icirc;n Tartuffe, de Moliere. Autorii basarabeni au fost și ei prezentați publicului &icirc;n această stagiune prin piesa Un accident, de Ecaterina Cerchez. Au mai fost montate piesele: Pierre Gringoire, de Theodore de Banville, Ce știa satul și Nodul gordian, de I.Vasilescu (Vajean), Slutul, de Sabatino Lopez, O scrisoare pierdută și O noapte furtunoasă, de I.L.Caragiale, Domnul secretar general, de Paul Gusty, Stane de piatră, de Hermann Sudermann, Frații Karamazov, de F.M.Dostoevski, Patima roșie, de Mihail Sorbul, ș.a.</p>
<p>Ion Livescu face un demers la primăria Chișinăului ca &icirc;ntreaga clădire, Clubul Nobilimii să fie transmisă Teatrului Național . Dar paralel cu această mare activitate de creație, &icirc;n teatru, cum e firesc &icirc;n lumea scenei, se &icirc;ncinge un conflict, soldat cu demisia unor actori, cu pl&acirc;ngeri la minister. Scrisori &icirc;n care Ion Livescu e acuzat de abuz &icirc;n serviciu.</p>
<p>Ministerul Artelor l-a delegat la Chișinău pe scriitorul Ion Marin Sadoveanu, funcționar la acest minister, &icirc;mputernicindu-l să limpezească situația. Concluzia lui scrisă  la 29 septembrie 1927 &icirc;l vizează pe directorul teatrului:<br />
&Icirc;ntr-adevăr dl Livescu primește astăzi următoarele contribuțiuni: ca director&#8211; 20000 lei, ca prim-actor &#8211; 15000 lei bugetari (societarul cl.I la teatru din Chișinău primește 12000 lei).Plus 600 lei diurna zilnică pentru deplasări. Cum dl Livescu &icirc;ncă e și profesor la Conservatorul din București, unde vine regulat 3 zile pe săptăm&acirc;nă, aceasta face &icirc;ncă circa 7000 lei pe lună. &Icirc;n total 42000 lei pe lună (Citat după cartea lui Leonid Cemortan,  Teatrul Național din Chișinău (1920-1935) (Chișinău,2000, pag.92).<br />
Demisia lui Ion Livescu din funcția de director al Teatrului Național din Chișinău a venit ca de la sine, &icirc;n luna octombrie 1927, căci coincide și cu schimbarea guvernului.</p>
<p>Dar exact peste un an, la 26 noiembrie 1928, revine &icirc;n fotoliul directorial al Teatrului Național din Chișinău și se va afla &icirc;n această postură p&acirc;nă &icirc;n luna martie 1935, c&acirc;nd teatrul va fi desființat. El reușește &icirc;n această perioadă să atingă și o performanță financiară, căci &icirc;n 1930 ia teatrul &icirc;n concesiune și  afacerea &icirc;i aduce un profit anual de 2,5 milioane lei.<br />
Intelectualii basarabeni &icirc;n frunte cu academicianul Ștefan Ciobanu s-au opus revenirii lui la Chișinău. Această  atitudine ostilă el a resimțit-o pe tot parcursul activității sale aici. Dar nici reacția lui n-a fost una simplă, a condus teatrul cu o m&acirc;nă de fier.<br />
Nivelul artistic este menținut, repertoriul este variat și după cum consideră criticul Petre Comarnescu, care &icirc;n luna martie 1934 a inspectat teatrul, este chiar eclectic.</p>
<p>&Icirc;n referatul lui, adresat ministerului care l-a delegat, criticul descrie situația la moment:<br />
Nivelul artistic al Teatrului Național din Chișinău nu e lipsit de lacune. Și comparat cu multe trupe celebre rusești ori rom&acirc;nești, care vin &icirc;n turnee, iarăși nu poate ieși pe picior egal cu ele. Dar țin&acirc;nd seama de ceea ce era p&acirc;nă la Livescu și ce se face &icirc;n alte teatre provinciale și chiar din capitală ar trebui și Național din Chișinău aflat sub conducerea domnului profesor Livescu să fie o instituție demnă de respect și cinstită apreciere constructivă. (Citat după cartea lui Leonid Cemortan,  Teatrul Național din Chișinău (1920-1935) (Chișinău,2000, pag.92).  <br />
Autor prolific, Ion Livescu a scris mult și interesant despre istoria și problemele scenei teatrale: &bdquo;Din tainele scenei&rdquo; (1898), &bdquo;Convenționalul &icirc;n teatru&rdquo; (1902),</p>
<p>&bdquo;Politica culturală&rdquo;(1928), Expozițiunea de teatru și muzică din Viena (1892) (1894), cumulate sub un titlu comun &#8211;  &bdquo;Amintiri și scrieri despre teatru&rdquo;, (București, 1967).<br />
Dar și opera lui dramatică merită amintită aici: Cerșetorul, scriere dramatică &icirc;n versuri, 2 acte (1894), &Icirc;ngerii lui Rafael, fantezie originală &icirc;n versuri, 3 acte (1894) ș.a.</p>
<p>A susținut o serie de conferințe, care mai apoi au fost tipărite &icirc;n diverse ediții:<br />
Dintre culise (1898), De-ale teatrului la noi și &icirc;n alte țări (1907), Teatrul modern alături de melodramă și de tragedia clasică (1907), Politica culturală (1928), Firescul &icirc;n teatru (1935), Teatrul &icirc;n slujba poporului (1937),  Le role social d/artiste (1937), Arta de a vorbi. Arta de a citi. Arta de a tăcea (1937), Idei și considerațiuni generale asupra gestului (1938)  ș.a. <br />
Au apărut și două ediții omagiale dedicate lui Ion Livescu: 40 de ani de activitate artistică-culturală. 1892-1933. (București, 1933) și altul 50 de ani de activitate artistică-culturală.1892-1942 (București, 1942).<br />
A fost ales și președinte al Sindicatului artiștilor dramatici și lirici din Rom&acirc;nia.</p>
<p>Numele lui &icirc;l poartă astăzi o stradă din Chișinău, dar puțini sunt cei care știu cine a fost Ion Livescu&#8230;&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/un-mare-actor-nascut-la-ismail-ce-are-o-strada-in-chisinau-47522.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Dumitru Grosei &#8211; cel mai selectat regizor moldovean la festivalurile internaționale de film, în prima jumătate a anului 2018</title>
		<link>https://timpul.md/articol/dumitru-grosei-cel-mai-selectat-regizor-moldovean-la-festivalurile-internationale-de-film-in-prima-jumatate-a-anului-2018-132170.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/dumitru-grosei-cel-mai-selectat-regizor-moldovean-la-festivalurile-internationale-de-film-in-prima-jumatate-a-anului-2018-132170.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 22 Jun 2018 12:06:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[moldovean]]></category>
		<category><![CDATA[regizor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/dumitru-grosei-cel-mai-selectat-regizor-moldovean-la-festivalurile-internationale-de-film-in-prima-jumatate-a-anului-2018-132170.html/</guid>

					<description><![CDATA[Dumitru Grosei - cel mai selectat regizor moldovean la festivalurile internaționale de film, &#238;n prima jumătate a anului 2018. Trei dintre filmele sale au adunat nouă  selecții oficiale &#238;n Italia, China, Maroc, Turcia, Albania, Liban, Rom&#226;nia și Rusia.<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>
Dumitru Grosei s-a născut &icirc;n 1969, &icirc;n satul Marinici, raionul Nisporeni, R. Moldova. &Icirc;ntre anii 1992-94 a studiat Drept la Universitatea din Iași, iar &icirc;n 1999 a absolvit facultatea de Regie Film la UNATC București. &Icirc;n 1995 a fost regizor secund al faimosului regizor francez Bertrand Tavernier, la filmul CAPITAINE CONAN. &Icirc;n prezent, Dumitru Grosei locuiește la Chișinău și este președinte și fondator al Asociației Cineaștilor Independenți din Moldova ALTERNATIVE CINEMA. &Icirc;ntre anii 2016 și 2017 a deținut funcția de director al Arhivei Naționale de Film a Republicii Moldova.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/e0433706-e34d-45b7-9c97-78927f064f94%20(1).jpg" width="659" height="356" alt="" /></p>
<p>CADOUL (Moldova/Rom&acirc;nia, 2015) este un film de scurt metraj, ficțiune, produs de ALTERNATIVE CINEMA (Moldova) și co-produs de ROVA FILM (Rom&acirc;nia), &icirc;n regia lui Dumitru Grosei. Scenariul a fost scris de Marian Crișan și Dumitru Grosei.</p>
<p>Din cele 13 selecții oficiale ale filmului, doar &icirc;n 2018, 6 din ele au fost de la următoarele festivaluri:</p>
<ul>
<li>International University Festival Cine-Literature Of Agadir &#8211; Maroc</li>
<li>Green Valley International Film Festival &#8211; Istanbul, Turcia</li>
<li>Balkan Film Food Festival &#8211; Pogradec, Albania</li>
<li>BUZZ CEE &#8211; International Film Festival &#8211; Buzău, Rom&acirc;nia</li>
<li>Lebanese Independent Film Festival &#8211; LIFF &#8211; Beirut, Liban</li>
<li>International Ecological Film Festival TO SAVE AND PRESERVE &#8211; Rusia</li>
</ul>
<div style="text-align: center">:</div>
<p>Un copil primește de la tatăl său drept cadou de Crăciun un binoclu, dar băiatul vrea mai mult, el vrea să meargă cu tatăl la v&acirc;nătoare.</p>
<p>
DANTE CAF&Eacute; (Moldova, 2018) este un scurt metraj experimental cu durata de 2 min. 25 sec., produs de ALTERNATIVE CINEMA și regizat de Dumitru Grosei.</p>
<ul>
<li>Acest film, deși restr&acirc;ns mult &icirc;n buget, a acumulat deja două selecții oficiale la următoarele festivaluri:</li>
<li>CortoNero_noir short film competition &#8211; Napoli, Italia</li>
<li>China International Contest of Popular Science Works &#8211; Beijing</li>
</ul>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/ee81c977-4e7c-44ef-a43a-fefcd8a54754.jpg" width="650" height="352" alt="" /></p>
<div style="text-align: center"><strong>Sinopsis: </strong><br />
Momentul c&acirc;nd ajungi la sf&acirc;rșitul vieții și constați că ai mers pe un drum greșit, dar nu mai poți schimba nimic.</div>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/325a9eac-40f3-41a2-a478-57086caa1982.jpg" width="650" height="460" alt="" /></p>
<p>CĂLĂRAȘI &#8211; UN ȚINUT LA POARTA RAIULUI (Moldova/Rom&acirc;nia, 2018) este un film documentar de lung metraj,  &icirc;n regia lui Dumitru Grosei, produs de SYMBOL MEDIA (Moldova), co-produs de ALTERNATIVE CINEMA (Moldova) și HI-FI PRODUCTION (Rom&acirc;nia).</p>
<p>Prima selecție oficială a filmului a fost &icirc;n cadrul ediției a XXI-a a Festivalului Internațional de Film Ecologic TO SAVE AND PRESERVE (International Ecological Film Festival TO SAVE AND PRESERVE) din Rusia. </p>
<div style="text-align: center"><strong>Sinopsis</strong>:</div>
<div style="text-align: justify">Călărașul este un ținut deosebit. Chiar dacă &icirc;ntreaga Moldovă este o așezare pitorească și foarte frumoasă, Călărașul se deosebește prin faptul că se află &icirc;n centrul pădurilor, a Codrilor. Această așezare bogată, are și prioritățile sale specifice: de istorie, cultură, spiritualitate, etnografie, agricultură, meșteșuguri și &icirc;ndeletniciri, dar și de folosire a Codrilor ca mijloc de apărare. Datorită Codrilor, ținutul Călărașilor a putut să reziste de-a lungul timpului tuturor năvălirilor barbare. Călărașul &#8211; este așezat &icirc;n regiunea unei cruci mari basarabene, formată din patru sfinte mănăstiri: H&acirc;rjauca, Frumoasa, H&acirc;rbovăț și Răciula. Dacă luăm harta Basarabiei, vedem această mare cruce a acestor patru așezări.</div>
<div style="text-align: justify">
<p><strong>Sursa: mailchi.md</strong></div>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/dumitru-grosei-cel-mai-selectat-regizor-moldovean-la-festivalurile-internationale-de-film-in-prima-jumatate-a-anului-2018-132170.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Doliu în Rusia: A decedat un renumit artist al poporului</title>
		<link>https://timpul.md/articol/doliu-in-rusia-a-decedat-un-renumit-artist-al-poporului-131810.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/doliu-in-rusia-a-decedat-un-renumit-artist-al-poporului-131810.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 14 Jun 2018 13:32:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[federatia rusa]]></category>
		<category><![CDATA[regizor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/doliu-in-rusia-a-decedat-un-renumit-artist-al-poporului-131810.html/</guid>

					<description><![CDATA[Vestea despre moartea renumitului regizor a fost anunțată de spicherul Dumei de Stat, Veaceslav Volodin.<br />
<br />
<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Stanislav Govoruhin, Artist al Poporului din Federația Rusă, este un reputat actor, scenarist și regizor de film. Printre producțiile cinematografice pe care le-a semnat sunt: &bdquo;Verticala&quot;, &bdquo;Locul &icirc;nt&acirc;lnirii nu poate fi schimbat&quot;, &bdquo;Pirații secolului XX&quot;, &bdquo;&Icirc;n căutarea căpitanului Grant&quot;, &bdquo;Zece negri mititei&quot;, &bdquo;Binecuv&acirc;ntați femeia&quot; și multe altele.</p>
<p>Govoruhin a participat activ la viața politică a Federației Ruse, fiind membru al partidului &bdquo;Edinaia Rossia&quot;. &Icirc;n anul 2000 a candidat la funcția de președinte al țării.</p>
<p>Pe 13 iunie starea sănătății lui Stanislav Govoruhin s-a &icirc;nrăutățit, iar unele medii de informare au comunicat că regizorul a fost spitalizat de urgență.</p>
<p><strong>Sursa: sputnik.md<br />
</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/doliu-in-rusia-a-decedat-un-renumit-artist-al-poporului-131810.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Regizorul britanic Michael Anderson a murit la vârsta de 98 de ani. Pentru ce filme a fost cunoscut</title>
		<link>https://timpul.md/articol/regizorul-britanic-michael-anderson-a-murit-la-varsta-de-98-de-ani-pentru-ce-filme-a-fost-cunoscut-129845.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/regizorul-britanic-michael-anderson-a-murit-la-varsta-de-98-de-ani-pentru-ce-filme-a-fost-cunoscut-129845.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 29 Apr 2018 17:11:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[filme]]></category>
		<category><![CDATA[Londra]]></category>
		<category><![CDATA[regizor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/regizorul-britanic-michael-anderson-a-murit-la-varsta-de-98-de-ani-pentru-ce-filme-a-fost-cunoscut-129845.html/</guid>

					<description><![CDATA[Anderson, care este născut la Londra, a murit miercuri &#238;n Vancouver, a declarat o purtătoare de cuv&#226;nt a familiei sale pentru Hollywood Reporter, preluată de DPA&#160; &#8222;&#206;mi va fi dor de el &#238;n fiecare zi.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>A fost cea mai bună fiinţă umană pe care am cunoscut-o &icirc;n viaţa mea&rdquo;, a postat s&acirc;mbătă pe Twitter fiica lui Laurie Holden. &bdquo;Mi-a binecuv&acirc;ntat viaţa. Voi fi mereu recunoscătoare pentru dragostea şi &icirc;ndrumarea lui&rdquo;, a adăugat ea.</p>
<p>&bdquo;Around the World in 80 Days&quot; (1956) a c&acirc;ştigat cinci premii Oscar, printre care şi trofeul pentru cel mai bun film, şi a depăşit c&acirc;teva recorduri tehnice. O cronică a timpului din Hollywood Reporter numea filmul, care era bazat romanul omonim al lui Jules Verne, &quot;cel mai mare show văzut vreodată pe scenă sau pe marele ecran&quot;. Anderson a mai fost cunoscut pentru filmele &quot;The Dam Busters&quot; (1955) sau &quot;Operation Crossbow&quot; (1965), dar şi pentru filmul science-fiction clasic &quot;Logan&#8217;s Run&quot; (1976)</p>
<p>Sursa: Agerpres.ro&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/regizorul-britanic-michael-anderson-a-murit-la-varsta-de-98-de-ani-pentru-ce-filme-a-fost-cunoscut-129845.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Regizorul Milos Forman, laureat cu doua premii Oscar, a murit la 86 de ani</title>
		<link>https://timpul.md/articol/regizorul-milos-forman-laureat-cu-doua-premii-oscar-a-murit-la-86-de-ani-129273.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/regizorul-milos-forman-laureat-cu-doua-premii-oscar-a-murit-la-86-de-ani-129273.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 14 Apr 2018 10:02:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[forman]]></category>
		<category><![CDATA[premii]]></category>
		<category><![CDATA[regizor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/regizorul-milos-forman-laureat-cu-doua-premii-oscar-a-murit-la-86-de-ani-129273.html/</guid>

					<description><![CDATA[Doliu &#238;n lumea filmului. <br />
&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Regizorul de origine cehă, Milos Forman, a decedat la v&acirc;rsta de 86 de ani, a indicat s&acirc;mbătă presa cehă, citată de AFP.</p>
<p>&ldquo;A murit &icirc;n pace, &icirc;nconjurat de familie şi de cei dragi&rdquo;, a declarat soţia regizorului, Martina, citată de agenţia de presă cehă CTK.</p>
<p>Milos Forman s-a născut la 18 februarie 1932 &icirc;n Cehoslovacia şi a primit de două ori Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor, &icirc;n 1976 pentru &ldquo;One flew over the cuckoo&rsquo;s nest&rdquo; şi &icirc;n 1984 pentru &ldquo;Amadeus&rdquo;.</p>
<p>Sursa: Protv.ro&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/regizorul-milos-forman-laureat-cu-doua-premii-oscar-a-murit-la-86-de-ani-129273.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Omul săptămânii: Vlad Druc,regizor, scenarist, operator, pedagog</title>
		<link>https://timpul.md/articol/omul-saptamanii-vlad-drucregizor-scenarist-operator-pedagog-122266.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/omul-saptamanii-vlad-drucregizor-scenarist-operator-pedagog-122266.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 23 Oct 2017 10:53:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[omul săptămânii]]></category>
		<category><![CDATA[regizor]]></category>
		<category><![CDATA[vlad druc]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/omul-saptamanii-vlad-drucregizor-scenarist-operator-pedagog-122266.html/</guid>

					<description><![CDATA[Cunoscutul cineast și om de teatru, Vlad Druc, s-a născut pe 16 octombrie 1948, &#238;n comuna Pociumbăuți, r-l R&#226;șcani.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&Icirc;n 1972, a absolvit secția de documentaristică a Facultății de Regie a Institutului Unional de Cinematografie din Moscova și a activat pe parcursul unui sfert de secol &icirc;n calitate de regizor &icirc;n cadrul Asociației de Creație &bdquo;Viața&rdquo; a studioului &bdquo;Moldova-film&rdquo;. Din 1986 este lector și șef de catedră la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice de la Chișinău, unde conduce cursul &bdquo;Arta cinematografică&rdquo;. &Icirc;ncep&acirc;nd cu anul 2000, activează la studioul independent &bdquo;Media SDB&rdquo;.<br />
Filmele documentare ale lui Vlad Druc reflectă poziţia sa civică clară. Subiectul acestora este clar şi se profilează pe tot parcursul peliculelor, care au o cultură &icirc;naltă a imaginii. Regizorul are grijă &icirc;n permanenţă şi de calitatea coloanei sonore a filmelor sale, pentru a participa la toate fazele de producere, ba chiar muzica şi &icirc;nscrierea gălăgiei de pe fundal știe să le facă singur. Grație talentului său deosebit, a &icirc;nsuşit și profesia de operator de cinema. Participă activ la activitatea Uniunii Cineaştilor din R. Moldova. </p>
<p>Este autor a peste 90 de filme documentare produse &icirc;n R. Moldova și autor al cărţii de versuri &bdquo;Trestie &icirc;n V&acirc;nt&rdquo;, editată &icirc;n 1981. A obţinut zeci de premii internaţionale: Grand Prix pentru filmul de animaţie &bdquo;Haiducul&rdquo; la Festivalul din Cannes, Franţa &icirc;n 1986; medalia de Bronz Festival de Filme, Riga, Lituania, 1985; Marele Premiu &bdquo;Emil Loteanu&rdquo; 2004-2005, Uniunea Cineaştilor pentru Aria. Printre filme documentare ale lui Vlad Druc se mai numără: &bdquo;Pentru a crește p&acirc;inea&rdquo;, 1971, &bdquo;Ciocana Nouă&rdquo;, 1972, &bdquo;Monumentele naturii Moldovei&rdquo;, 1972, &bdquo;Ion Creangă&rdquo;, 1973, &bdquo;Maria Codreanu&rdquo;, 1973, &bdquo;Dincolo de rampă &ndash; Franţa&rdquo;, 1972, &bdquo;Revenirea&rdquo;, 1975, &bdquo;Magistrala Baikal-Amur&rdquo;, 1976, &bdquo;C&acirc;ntecul este veşnic viu&rdquo;, 1975, &bdquo;Firul viu&rdquo;, 1976, &bdquo;Păm&acirc;ntul natal&rdquo;, 1977, &bdquo;Goblenul&rdquo;, 1978, &bdquo;Tatăl&rdquo;, 1978, &bdquo;Meșterul anonim&rdquo;, 1979, &bdquo;Mistreții&rdquo;, 1980, &bdquo;O zi şi o viaţă &icirc;ntreagă&rdquo;, 1980, &bdquo;&Icirc;n seara aceasta&rdquo;, 1981, &bdquo;Născuţi din nou&rdquo;, 1982, &bdquo;Găgăuzii&rdquo;, 1982, &bdquo;M&acirc;ini neobosite&rdquo;, 1982, &bdquo;Picătura bunătăţii noastre&rdquo; 1985, &bdquo;Jocurile copilăriei noastre&rdquo;, 1985, &bdquo;Moara&rdquo;, 1985, &bdquo;Maria Cebotari&rdquo;, 1999. Este și autorul filmului documentar &bdquo;Nesf&acirc;rșita luna căușului&rdquo;, realizat &icirc;n 1984 &icirc;n colaborare cu Vadim Iacovlev. </p>
<p>Succesul lui Vlad Druc se datorează, &icirc;n special, modului său de a percepe filmul &icirc;n comparație cu viața. &bdquo;Mi-ar plăcea să am o casă la sol, mi-ar plăcea să mă scol dimineaţa şi să duc vaca la păscut, să dau oile la r&acirc;nd, să mă uit ce mai trebuie de făcut &icirc;n jurul casei. Cu toate eforturile mele de a deveni intelectual, am rămas totuşi ţăran. Am nevoie de suflarea caldă a oilor, a vacilor&hellip;&rdquo;, spunea el &icirc;ntr-un interviu. Pentru că zilele trecute eroul nostru și-a sărbătorit ziua de naștere, redacția ziarului TIMPUL &icirc;i dorește multă perseverență pentru a ne bucura cu alte realizări de excepție. Totuși, &icirc;nt&acirc;i de toate, ne dorim ca Vlad Druc să fie sănătos și să primească &icirc;n dar numai bucurie de la oamenii pe care &icirc;i iubește. &nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/omul-saptamanii-vlad-drucregizor-scenarist-operator-pedagog-122266.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Omul Săptămânii: Alexandru Vasilache, regizor</title>
		<link>https://timpul.md/articol/omul-saptamanii-alexandru-vasilache-regizor-112570.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/omul-saptamanii-alexandru-vasilache-regizor-112570.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 18 Jul 2017 14:31:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Omul Săptămânii: Alexandru Vasilache]]></category>
		<category><![CDATA[regizor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/omul-saptamanii-alexandru-vasilache-regizor-112570.html/</guid>

					<description><![CDATA[Născut la 18 iulie 1964, &#238;n orăşelul R&#226;șcani, Republica Moldova, Sandu Vasilache a absolvit Facultatea de Regie a Institutului de Arte &#8222;G. Musicescu&#8221; din Chișinău, &#238;n anul 1985 (clasa profesorului Ilie Todorov) şi Facultatea de Actorie a VGIK-ului din Moscova, &#238;n anul 1989.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Şi-a &icirc;nceput activitatea &icirc;n calitate de actor la Teatrul &bdquo;Luceafărul&rdquo;. Printre rolurile jucate se numără: El din piesa &bdquo;Banca&rdquo; de A. Ghelman, bufonul din piesa &bdquo;Regele Lear&rdquo; de W. Shakespeare. Pe scena Teatrului &bdquo;E. Ionescu&rdquo; a jucat rolul Martei &icirc;n spectacolul lui V. Butnaru &bdquo;Iosif şi amanta sa&rdquo; precum şi rolul Dornei &icirc;n &bdquo;Pescăruşul&rdquo; de A. P. Cehov. Jocul actoricesc al lui Sandu Vasilache se caracterizează prin dramatism lăuntric şi o plastică pronunţată.</p>
<p>&Icirc;n anul 1993, Vasilache creează Teatrul de Buzunar, unicul spectacol al căruia, după romanul Ch. de Laclos &bdquo;Relaţii periculoase&rdquo;, declara poziţia estetică originală a regizorului.</p>
<p>Pe parcursul anilor 1994-1999 a fost conducătorul artistic al Teatrului Naţional &bdquo;M. Eminescu&rdquo;, mont&acirc;nd spectacolele &bdquo;O sută de ani de singurătate&rdquo; după romanul lui G. Marches, &bdquo;Amadeus&rdquo; de P. Şefer, &bdquo;Steaua fără nume&rdquo; de M. Sebastian, &bdquo;Anna Karenina&rdquo; de L. Tolstoi, &bdquo;Fraţii Karamazov&rdquo; de F. Dostoievski. &Icirc;n centrul compoziţiilor sale scenice se află fiinţa umană, aflată &icirc;n conflict cu echilibrul mondial existent.<br />
&Icirc;n anii 1999-2004 activează la teatrele din Rom&acirc;nia &bdquo;Odeon&rdquo; şi &bdquo;Comedia&rdquo;. După revenirea la Chișinău montează spectacole la Teatrul Naţional &bdquo;M. Eminescu&rdquo;, spre exemplu &bdquo;Visul unei nopţi de vară&rdquo; de W. Shakespeare, la Teatrul dramatic rus &bdquo;A. P. Cehov&rdquo; ‒ &bdquo;Ciudata Missis Savidge&rdquo; de D. Patrick. Paralel este profesor la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice.<br />
&Icirc;ncep&acirc;nd cu anul 2007 şi p&acirc;nă &icirc;n anul 2011 este regizor-şef al Teatrului dramatic rus &bdquo;A. P. Cehov&rdquo; de la Chișinău, unde montează spectacolele &bdquo;Mariaj forţat sau Şcoala soţiilor şi soţilor&rdquo; de J. B. Moliere, &bdquo;Visul unei nopţi de vară&rdquo; de W. Shakespeare, &bdquo;Fraţii Karamazov&rdquo; de M. Dostoievski. &Icirc;n anul 2009 montează spectacolul &bdquo;Maria Сantemir ‒ ultima dragoste a lui Petru cel Mare&rdquo; după piesa lui Ion Druţă. &Icirc;n acelaşi an apare pe ecrane filmul &bdquo;Lupii şi zeii&rdquo; realizat după propriul scenariu la studioul &bdquo;Moldova-film&rdquo;.</p>
<p>&Icirc;n aprilie 2011 a fost numit director general al studioului cinematografic &bdquo;Moldova-film&rdquo;.</p>
<p>I s-a conferit titlul de Artist al Poporului din Republica Moldova &icirc;n anul 2009.<br />
A regizat și &bdquo;Taina domniţelor de la pansion&rdquo; (2004); &bdquo;Vasile Pascaru. In Memoriam&rdquo; (2006); &bdquo;Petru Rareş&rdquo; (2006); &bdquo;Moldova-film&rdquo;-55&rdquo; (2007); &bdquo;Lupii şi zeii&rdquo; (2009). </p>
<p>A scris scenariul pentru &bdquo;&Icirc;ntoarcerea Titanicului&rdquo; (1999); &bdquo;Cea de-a douăsprezecea toamnă&rdquo; (2001); &bdquo;Taina domniţelor de la pansion&rdquo; (2004) și &bdquo;Lupii şi zeii&rdquo; (2009). </p>
<p>Pe data de 21-22 decembrie 2016 a avut loc premiera spectacolului &bdquo;&Icirc;n ochii tăi fermecători&rdquo; după Gib Mihăescu. Spectacolul este regizat de Alexandru Vasilache și &icirc;i are &icirc;n distribuție pe Silvia Luca, Petru Had&acirc;rcă, Alexandru Leancă și alții. Alt spectacol regizat de Alexandru Vasilache la Teatrul Național &bdquo;Mihai Eminescu&rdquo; este &bdquo;Panică la Grand Hotel&rdquo;.</p>
<p>Cu ocazia unei aniversări frumoase, redacția ziarului TIMPUL &icirc;i urează ani rodnici și plini de inspirație &icirc;n realizarea producțiilor așteptate de c&acirc;t mai mulți spectatori. </p>
<p>Timpul.md</p>
<p></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/omul-saptamanii-alexandru-vasilache-regizor-112570.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Omul săptămânii: Igor Sadovski, regizor</title>
		<link>https://timpul.md/articol/omul-saptamanii-igor-sadovski-regizor-106427.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/omul-saptamanii-igor-sadovski-regizor-106427.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 23 Mar 2017 12:24:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Igor Sadovski]]></category>
		<category><![CDATA[omul săptămânii]]></category>
		<category><![CDATA[regizor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/omul-saptamanii-igor-sadovski-regizor-106427.html/</guid>

					<description><![CDATA[Igor Sadovski s-a născut pe 6 februarie 1981. A &#238;nvățat la Institutul din Milano, Italia, iar &#238;n prezent locuiește acolo și se dedică &#238;n totalitate cinematografiei.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>De cur&acirc;nd, regizorul a prezentat un film de scurtmetraj &bdquo;Flutulus&rdquo;, o peliculă care durează 30 de minute. Acesta este realizat de către &bdquo;Diametral Film&rdquo;, &bdquo;P&amp;P Studio&rdquo; şi &bdquo;Moldova-Film&rdquo;, cu participarea actorilor Dana Ciobanu din Chişinău şi Oliver Toderiţă din Bucureşti.</p>
<p>&bdquo;Flutulus&rdquo; este o dramă poetică, inspirată din parabola &bdquo;Ucenicul şi fluturele&rdquo; şi scoate &icirc;n evidenţă importanţa deciziilor pe care trebuie să le luăm zi de zi. &bdquo;Fiind la etapa de a lua o hotăr&acirc;re despre tematica unui nou scurt metraj, m-am g&acirc;ndit să fac un film chiar despre decizie, despre faptul că &bdquo;Totul este &icirc;n m&acirc;inile noastre&rdquo;. Astfel s-a născut scenariul &bdquo;Flutulus&rdquo;, film ce abordează o problemă socială a unui cuplu &icirc;n căutarea unei decizii&rdquo;, explică regizorul filmului.</p>
<p>P&acirc;nă &icirc;n prezent, filmul &bdquo;Flutulus&rdquo; a reuşit să ia şapte premii la mai multe festivaluri internaţionale din Belgia, Portugalia, Nigeria, SUA şi alte ţări, iar recent acesta a fost solicitat de către două companii din SUA pentru a fi distribuit &icirc;n această ţară.</p>
<p>Regizorul moldovean Igor Sadovski produce un nou scurtmetraj și nu se lasă p&acirc;nă nu obține Oscarul. </p>
<p>Cu această ocazie, ziarul TIMPUL &icirc;l felicită și &icirc;i dorește multă inspirație pentru noi producții.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/omul-saptamanii-igor-sadovski-regizor-106427.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
