<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>religia în şcoală &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/religia-in-scoala/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Wed, 16 Jun 2010 10:29:00 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>religia în şcoală &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Partidul preoţilor are binecuvântarea Mitropoliei</title>
		<link>https://timpul.md/articol/partidul-preotilor-are-binecuvantarea-mitropoliei-12250.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/partidul-preotilor-are-binecuvantarea-mitropoliei-12250.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Valentina Baciu]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 16 Jun 2010 10:29:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[mitropolia moldovei]]></category>
		<category><![CDATA[partidul lui Pasat]]></category>
		<category><![CDATA[religia în şcoală]]></category>
		<category><![CDATA[valeriu pasat]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/partidul-preotilor-are-binecuvantarea-mitropoliei-12250.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#160;Iniţiativa ex-directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate, Valeriu Pasat, de a constitui un partid este &#8222;salutată&#8221; şi &#8222;susţinută&#8221; de Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova. Declaraţia Sinodului, care datează din 14 iunie, dar apărută astăzi dimineaţă, este semnată de Mitropolitul Chişinăului şi al &#238;ntregii Moldove &#206;PS Vladimir, şi cei patru episcopi - Sava, de Tiraspol şi Dubăsari, Anatolie, de Cahul şi Comrat, Petru, de H&#226;ncu, Vicar al Mitropoliei Chişinăului şi al &#238;ntregii Moldove şi Marchel, Episcop de Bălţi şi Făleşti.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&nbsp;&bdquo;Obstacolele care se &icirc;ncearcă a fi ridicate pentru a &icirc;mpiedica procesul de colectare a semnăturilor, ameninţările care au &icirc;nceput să parvină la adresa clericilor, membrilor Grupului de iniţiativă din r&acirc;ndul mirenilor, toate aceste fapte ne conving de necesitatea existenţei &icirc;n RM a unei forţe politice, menită să apere drepturile şi să reprezinte interesele creştinilor ortodocşi şi ale bisericii &icirc;n ansamblu. &Icirc;n acest sens considerăm justă şi binevenită declaraţia dlui Pasat privind intenţia de a constitui un partid politic nou de orientare creştin-ortodoxă&rdquo;, se spune &icirc;n declaraţia Sinodului. Mai mult, Mitropolia susţine că: &bdquo;suntem dispuşi să acordăm o susţinere deplină procesului de afirmare &icirc;n viaţa publică a unei noi forţe politice&rdquo;. </p>
<p>&Icirc;n declaraţie se mai face referire la viitorul partid ca un &bdquo;suflu nou &icirc;n viaţa politică&rdquo;, ce ar &bdquo;deschide o perspectivă largă procesului de conlucrare a Bisericii cu Statul &icirc;ntru binele poporului nostru ortodox, &icirc;n conformitate cu morala şi tradiţiile sale&rdquo;. </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/partidul-preotilor-are-binecuvantarea-mitropoliei-12250.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un Pasat, două ortodoxii şi câteva electorale</title>
		<link>https://timpul.md/articol/un-pasat-doua-ortodoxii-si-cateva-electorale-8527.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/un-pasat-doua-ortodoxii-si-cateva-electorale-8527.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Sorina Stefârţă]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 30 Mar 2010 06:40:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[două mitropolii]]></category>
		<category><![CDATA[referendum]]></category>
		<category><![CDATA[religia în şcoală]]></category>
		<category><![CDATA[sorina stefarta]]></category>
		<category><![CDATA[valeriu pasat]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/un-pasat-doua-ortodoxii-si-cateva-electorale-8527.html/</guid>

					<description><![CDATA[A venit primăvara la Chişinău, iar odată cu ea (şi cu iminenţa anticipatelor?) Valeriu Pasat a revenit la ideea sa privind organizarea unui referendum ce ar deschide, pentru &#8222;Bazele Ortodoxiei&#8221;, uşa &#238;n &#238;nvăţăm&#226;ntul preuniversitar din RM.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Atunci c&acirc;nd, pe la &icirc;nceput de februarie, Valeriu Pasat anunţa că va solicita Parlamentului să organizeze un referendum privind introducerea ortodoxiei ca obiect de studiu &icirc;n şcolile din Moldova, m-am g&acirc;ndit că, ameţit de aerul libertăţii fiind (asemenea profesorului Pleishner din filmul cu Shtirlitz, care a uitat de precauţie, &icirc;mbătat de primăvara de la Berna), ex-ministrul Apărării şi ex-directorul SIS-ului moldovenesc a dat-o pe metafore. La o adică, mi-am zis, se &icirc;nt&acirc;mpla &icirc;n cadrul lansării primelor două volume ale monografiei &bdquo;Ortodoxia &icirc;n Moldova. Puterea, biserica, enoriaşii&rdquo;, al căror autor e Pasat, şi era cumva logic să arunce o asemenea idee. Mai ales că şi publicul prezent la eveniment, &icirc;ntre care &Icirc;PS Vladimir, te &bdquo;predispunea&rdquo; la astfel de iniţiative.</p>
<p>Iată &icirc;nsă că a venit primăvara şi la Chişinău, iar odată cu ea (şi cu iminenţa anticipatelor?) a revenit la ideea sa şi Valeriu Pasat. Vineri, &icirc;ntr-o conferinţă de presă, el a anunţat că a şi &icirc;naintat Parlamentului proiectul de lege privind organizarea referendumului ce ar deschide, pentru &bdquo;Bazele Ortodoxiei&rdquo; &#8211; un obiect obligatoriu pentru toţi elevii, potrivit autorilor proiectului &#8211; uşa &icirc;n &icirc;nvăţăm&acirc;ntul preuniversitar din RM, dar că nu a obţinut &icirc;ncă niciun răspuns. Parlamentul e ocupat, Parlamentul cugetă, &icirc;mi vine să ironizez. Că doar nu suntem &icirc;n Elveţia, unde lumea merge la referendum ca la horă&#8230; &Icirc;n plus, Parlamentul &icirc;ncă nu ştie ce va face cu propriul referendum&#8230; Trec&acirc;nd peste ironii, &icirc;nsă, povestea asta ridică mai multe semne, deloc simple, de &icirc;ntrebare.</p>
<p>Cea mai simplă &bdquo;nedumerire&rdquo; pare a fi cea viz&acirc;nd procentul de ortodocşi &icirc;n Moldova &#8211; 94,3% din populaţia republicii, potrivit lui Pasat. Această cifră, cu c&acirc;teva puncte &icirc;n plus ori &icirc;n minus, a fost invocată de fiecare dată c&acirc;nd au avut loc manifestări de intoleranţă religioasă &icirc;n RM &#8211; &bdquo;hanuca evreiască&rdquo; &icirc;mi revine &icirc;n memorie doar pentru că e unul dintre cazurile mai recente. Dacă se invocă ultimul recensăm&acirc;nt, atunci trebuie să vă anunţ că eu nu fac parte din cele 94,3%, dar nici din restul 5,7%, din simplul motiv că nici nu mi-a bătut nimeni la uşă ca să mă &icirc;ntrebe care mi-e religia. Iar ca mine sunt nu zeci, dar sute şi mii de oameni&#8230;  Dacă se ia după numărul de biserici ortodoxe din satele noastre, acesta de asemenea s-ar putea să nu reflecte realitatea. Căci contează numărul celor care intră &icirc;n aceste biserici, şi nu al edificiilor&#8230;</p>
<p>O altă &bdquo;nedumerire&rdquo; se referă la predarea acestui obiect &#8211; &bdquo;prin &icirc;mbinarea principiilor informativ şi formativ pentru copiii din familiile ortodoxe, iar pentru cei din familiile neortodoxe, se va aplica doar principiul informativ&rdquo;. Nu pricep prea multe &icirc;n ştiinţele educaţiei, dar ştiu că, şi sub aspect religios, lumea s-a schimbat/evoluat/descătuşat enorm &icirc;n ultimele decenii, astfel &icirc;nc&acirc;t va fi extrem de dificil, dacă nu imposibil, să &icirc;mbini principiul &bdquo;informativ şi formativ&rdquo; cu cel &bdquo;doar informativ&rdquo; &icirc;ntr-o clasă &icirc;n care, mai mult ca probabil, &icirc;nvaţă copii care &icirc;mpărtăşesc diferite confesiuni. Şi, mai ales, s-o faci &icirc;ntr-un cadru declarat din start &bdquo;obligatoriu&rdquo; (căci aşa se vrea &bdquo;Bazele Ortodoxiei&rdquo;).</p>
<p>Lumea e rea, vorba aia, iar copiii &#8211; aceste mici şi neprihănite animăluţe &#8211; pot fi extrem de cruzi cu semenii lor, &icirc;n special, dacă simt că respectivul semen e mai slab. Vor reuşi oare cei care vor preda acest curs &#8211; fie preoţi cu vocaţie de &icirc;nvăţător, fie profesor cu vocaţie de predicator, căci nu poţi vorbi de credinţă fără a crede &#8211; să-i &icirc;nveţe pe copiii ortodocşi din satele Moldovei toleranţă faţă de colegii lor de alte confesiuni, asupra cărora va fi aplicat doar &bdquo;principiul informativ&rdquo;, nu şi cel &bdquo;formativ&rdquo;? &Icirc;i vor putea oare ei proteja pe &bdquo;minoritari&rdquo; de stigmatul de &bdquo;cioară albă&rdquo;, de vreme ce majoritarii ştiu că ei constituie tocmai 94,3% din populaţie &#8211; deci, că sunt &bdquo;cei drepţi&rdquo;? Ştiind c&acirc;t sunt de toleranţi preoţii noştri, zic şi eu: &bdquo;Dă, Doamne, da nu cred&rdquo;.</p>
<p>Dovadă că am dreptul să &bdquo;nu cred&rdquo; e şi reacţia preoţilor la &bdquo;referendumul lui Pasat&rdquo;. Dacă slujitorii de la Mitropolia Basarabiei s-au arătat mai rezervaţi, ei opt&acirc;nd dintotdeauna pentru un curs opţional de religie &icirc;n şcoală (ca şi actualul Minister al Educaţiei, de altfel), preoţii de la Mitropolia Chişinăului şi a &Icirc;ntregii Moldove, subordonată Patriarhiei Rusiei, au salutat &icirc;n c&acirc;teva r&acirc;nduri iniţiativa cu pricina. &bdquo;De notat că dl Valeriu Pasat vine cu o serie de argumente indubitabile, acestea fiind de ordin moral, istorico-identitar, didactic-educaţional, constituţional-legislativ şi politic&rdquo;, astfel şi-au motivat poziţia unii dintre cei care, de-a lungul mai multor ani, l-au sorbit ne&icirc;ntrerupt din ochi şi l-au ascultat fără cr&acirc;cnire pe cel care afirmase că &bdquo;Isus Hristos a fost primul comunist&rdquo;&#8230; (La care anume &bdquo;morală, istorie şi identitate&rdquo; se referă, aceştia nu spun.) Aşa st&acirc;nd lucrurile, se poate &icirc;nt&acirc;mpla că unii dintre acei slujitori ai cultului, care au făcut cel puţin două campanii electorale &icirc;n favoarea comuniştilor, predic&acirc;nd prin biserici &bdquo;cuv&acirc;ntul&rdquo; lui Voronin, astăzi vor intra &icirc;n şcoli ca să predice &bdquo;cuv&acirc;ntul Domnului&rdquo;. Oare asta vrem noi?!.</p>
<p>Şi, apropo, ce se va &icirc;nt&acirc;mpla &icirc;n clasa &icirc;n care, deşi vor fi doar copii din familii ortodoxe, aceştia vor ţine de cele două Mitropolii ortodoxe din RM? &bdquo;Principiul informativ şi formativ&rdquo; va fi aplicat &icirc;n &bdquo;versiunea&rdquo; Patriarhului moscovit Kirill sau &icirc;n cea a Preafericitului Daniel de la Bucureşti?<br />
Nu ştiu ce anume &icirc;l motivează pe Valeriu Pasat. Poate că, &icirc;ntr-adevăr &#8211; aşa cum scrie &icirc;n cărţi şi arată &icirc;n filme -, l-au influenţat zilele şi nopţile fără de capăt petrecute &icirc;n &icirc;nchisoare, c&acirc;nd cauţi &icirc;n disperare o salvare şi aceasta vine &icirc;n chip de &icirc;nger&#8230; Poate că l-au &bdquo;revoluţionat&rdquo; sutele de pagini de arhivă (la care, apropo, nu oricine are acces, dar asta deja e din altă operă), care l-au convins că fără Biserică şi Credinţă suntem doar trupuri, nu şi suflete&#8230; Poate că-l tentează ipostaza de &bdquo;nou apologet al creştinismului&rdquo;, deşi mă &icirc;ndoiesc că ar putea repeta experienţa lui Dan Puric &#8211; CV-ul nu-l mai lasă&#8230; E foarte evidentă &icirc;nsă &#8211; ba şi suspectă &#8211; perioada &icirc;n care fostul director al SIS iese la rampă cu problema ortodoxiei. Sunt vremuri (pre)electorale, iar &bdquo;credinţa&rdquo;, se pare, e singura nişă pe care n-a apucat s-o ocupe nimeni. <br />
Faptul că fostul regim l-a ajutat să devină &bdquo;martir&rdquo; &icirc;i permite să pretindă şi la un referendum. Mai ales că &bdquo;cine trebuie&rdquo; &#8211; &icirc;ngrijoraţi de &bdquo;morală, istorie şi identitate&rdquo; &#8211; &icirc;l vor susţine. Specialiştii &icirc;n Relaţii Publice ştiu cum. Şi de ce.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/un-pasat-doua-ortodoxii-si-cateva-electorale-8527.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„Educaţia creştin-ortodoxă” sau „Ora de religie” ?</title>
		<link>https://timpul.md/articol/educatia-crestin-ortodoxa-sau-ora-de-religie-7478.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/educatia-crestin-ortodoxa-sau-ora-de-religie-7478.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 19 Mar 2010 14:12:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[crestini]]></category>
		<category><![CDATA[Ministerul Educației]]></category>
		<category><![CDATA[religia în şcoală]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/educatia-crestin-ortodoxa-sau-ora-de-religie-7478.html/</guid>

					<description><![CDATA[Odată cu stabilirea de către premierul Filat, &#238;mpreună cu Mitropolitul Chişinăului şi &#206;ntregii Moldove Vladimir şi Mitropolitul Basarabiei Petru,  a deciziei că predarea religiei &#238;n scoală ar putea &#238;ncepe chiar de la 1 septembrie curent, cei care vor trebui să apară &#238;n faţa elevilor au iniţiat deja o discuţie despre esenţa obiectului de studiu. O discuţie deloc &#238;nt&#226;mplătoare, deoarece procesul de predare ar urma să se desfăşoare &#238;n conformitate cu un curriculum, aşa precum se procedează şi la celelalte obiecte.     ]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Atunci c&acirc;nd vorbesc despre instituţionalizarea religiei ca obiect de studiu, slujitorii cultelor şi teologii pornesc de la principiul obligativităţii sau neobligativităţii prezenţei elevului la ora de religie. De exemplu, Vetcislav Cazacu, prim-rector al Academiei de Teologie Ortodoxă (ATO), consideră că ar trebui să vorbim despre un obiect obligatoriu, dar cu următoarea precizare: &bdquo;Vă &icirc;ntrebaţi ce facem cu copiii altor confesiuni religioase? Facem aşa cum este &icirc;n Italia: cei care sunt catolici fac ore, ceilalţi &#8211; au oră liberă&rdquo;. Teodor Olăraşu, preot, lector conferenţiar la ATO, este de părerea că &bdquo;pentru cei ortodocşi ar trebui să fie un obiect obligatoriu, consfinţit prin lege&rdquo;. Valeriu Primac, profesor de istorie la ATO, este convins că &bdquo;atitudinea şi abordarea orelor de religie nu trebuie să fie una tendenţioasă, iar lipsa de tendenţiozitate presupune dreptul de a alege, adică, pe de o parte, poate fi un curs opţional, iar ca valoare şi ca normă &#8211; o obligaţie, &icirc;ncep&acirc;nd de la clasele primare p&acirc;nă la nivel de liceu.</p>
<p>La r&acirc;ndul său, ministrul Educaţiei porneşte de la necesitatea fundamentării didactice a noului obiect. &bdquo;E necesar să fie format un grup de lucru din care să facă parte slujitori ai bisericii, reprezentanţi ai executivului, psihologi, savanţi. Trebuie elaborat un program naţional, trebuie modernizat sau elaborat un nou curriculum, de tipărit manuale, de pregătit cadre, de stabilit denumirea cursului. Este important să ne determinăm şi &icirc;n ce instituţii va fi predat cursul. &Icirc;n grădiniţe, clase primare, gimnazii sau licee? Se cere modificarea legislaţiei &icirc;n vigoare. Este vorba de Legea &icirc;nvăţăm&acirc;ntului şi Legea cultelor, dar şi de două articole din Constituţie, lucru destul de dificil &icirc;n actuala conjunctură politică&rdquo;, consideră ministrul Leonid Bujor.  </p>
<p>Vetcislav Cazacu, prim-rectorul ATO spune că &bdquo;trebuie să &icirc;ntocmim curriculumul nostru, după care vom conveni cu ministerul cum urmează să fie abordat obiectul de &icirc;nvăţăm&acirc;nt&rdquo;:  El face trimitere la experienţa care a fost deja acumulată &icirc;n unele şcoli. &bdquo;Curriculumul va fi &icirc;ntocmit &icirc;n baza a ceea ce se &icirc;nvaţă &icirc;n Rom&acirc;nia şi Rusia. Se propune repartizarea obiectului pe cicluri: clasa 1- 4, 5-7, 7-9, 10-12. Va fi o colaborare cu Ministerul Educaţiei, iar profesorii vor fi pregătiţi la ATO, apoi la Universitatea &bdquo;Ion Creangă&rdquo;. Ei vor depune actele la o comisie specială, după care vor fi angajaţi &icirc;n c&acirc;mpul muncii ca un oricare alt profesor&rdquo;, a declarat preotul. &bdquo;Obiectul va fi numit &bdquo;Ora de religie&rdquo;, iar unele din temele care vor fi incluse &icirc;n curriculum sunt : Un sfat bun, &Icirc;nger păzitor, Despre Dumnezeu, Copiii &icirc;şi iubesc părinţii, Să iubim natura, Să iubim pe cei săraci, Copilul este un dar de la Dumnezeu&rdquo;, precizează Vetcislav Cazacu. </p>
<p>Ministrul Educaţiei, Leonid Bujor, anunţă că de la 1 septembrie 2010, din lipsa de finanţare, religia va putea fi predată doar &icirc;n şcolile care actualmente au deja &icirc;n programa de studii cursul de educaţie moral-spirituală.  </p>
<p>Amintim că, &icirc;n prezent, disciplina e predată opţional &icirc;n 120 de instituţii preuniversitare din 24 de raioane şi se numeşte &bdquo;Educaţia creştin-ortodoxă&rdquo;. </p>
<p><strong><em>Ilinca Zara, <br />
stagiară la TIMPUL</p>
<p></em></strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/educatia-crestin-ortodoxa-sau-ora-de-religie-7478.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Predarea religiei între „da” şi „nu”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/predarea-religiei-intre-da-si-nu-7477.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/predarea-religiei-intre-da-si-nu-7477.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ion Cernei]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 19 Mar 2010 14:08:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Timpul Local]]></category>
		<category><![CDATA[crestini]]></category>
		<category><![CDATA[religia în şcoală]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/predarea-religiei-intre-da-si-nu-7477.html/</guid>

					<description><![CDATA[Pentru şcolile din mediul rural religia &#238;n şcoală nu este o noutate. &#206;ncă prin 1991, părintele Nicandru, parohul bisericii de la Chiştelniţa, Teleneşti, dar şi deputat &#238;n parlamentul din acea vreme, a &#238;nceput a preda lecţii de religie pentru elevii din şcoala medie locală. ]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>La Chiştelniţa chiar fusese amenajat nu cabinet special &icirc;n acest scop. După cum ne-a relatat Marian Boldescu, protopopul de Teleneşti,  studierea opţională a religiei a demarat acum şapte ani. Părintele a precizat că, &icirc;n mai bine de 20 din cele 33 de şcoli din raion, preoţii predau opţional religia &icirc;n   clasele primare. O fac &icirc;n anumite zile, fără remunerare, dar, precum spune protopopul, asta nu are vreo importanţă. Deşi nu-i o cerinţă obligatoare, copiii frecventează aceste lecţii. Părintele Marian a enumerat şi satele &icirc;n care religia este predată mai de mult: Chiştelniţa, Verejeni, Văsieni, M&acirc;ndreşti, Ciulucani. &Icirc;ntrevederea celor doi mitropoliţi cu conducerea ţării, la care s-a vorbit despre introducerea religiei ca obiect de studiu la &icirc;nceputul noului an şcolar, a fost primită cu bucurie de către cler. Dar protopopul susţine că e necesar de elaborat anumite &icirc;ndrumări metodice, altminteri, pentru un preot care nu are pregătire pedagogică, predarea noului obiect va fi una foarte dificilă.</p>
<p>Ion Negrescu, şeful Direcţiei generale de &icirc;nvăţăm&acirc;nt Teleneşti, este de altă părere:<br />
&#8211; Nu poate fi introdusă o disciplina nouă de studiu &icirc;n condiţiile &icirc;n care nu avem cadre cu profilul pedagogic respectiv. &Icirc;ntr-adevăr, religia este predată &icirc;n mod opţional, dar copiii sunt &icirc;nvăţaţi lucruri creştineşti obişnuite &#8211; a-şi face cruce, a spune o rugăciune, a respecta cele zece porunci creştine&hellip; Alta trebuie să fie abordarea studierii religiei, cu o orientare filosofică, dacă doriţi, dar majoritatea preoţilor nu sunt pregătiţi pentru asta. </p>
<p>Andrei Cibotaru, fost director la şcoala de opt ani din Ciulucani &icirc;n anii &rsquo;90, ne-a spus că el &icirc;nsuşi a predat un timp istoria religiilor, din cauză că preotul din localitate, deşi &icirc;şi cunoştea bine misiunea de mijlocitor &icirc;ntre Dumnezeu şi oameni, pur şi simplu nu era gata să facă faţă sarcinii puse. Lucrul acesta, consideră el, ar putea să-l facă mai bine absolventele Academiei de Teologie, cu pregătire pedagogică. <br />
&#8211; La noi, religia este predată &icirc;n clasele primare, ne spune Maria Popa, directoarea Liceului teoretic din Ţ&acirc;nţăreni. Părintele Leonid Condrea face faţă destul de bine. Totuşi, credem că aceste lecţii trebuie să fie făcute nemijlocit &icirc;n biserică, dar să se ţină cont de opţiunea părinţilor, căci, de la un timp, satele noastre au devenit multiconfesionale.  </p>
<p>Olga Brădescu, 77 ani, din Ţ&acirc;nţăreni, &icirc;şi aminteşte că &icirc;n şcoala primară rom&acirc;nească, unde a reuşit să &icirc;nveţe doi ani, se &icirc;nvăţa religia, lecţiile fiind predate de preotul din sat. Copiii de confesiune mozaică aveau lecţii cu rabinul sau cantorul sinagogii din satul vecin. Părintele avea pregătirea respectivă. Dumneaei subliniază că anume acelui preot &icirc;i datorează iniţierea &icirc;n credinţa ortodoxă pentru toată viaţa. <br />
&#8211; Mă bucur că Biserica Ortodoxă, majoritară, reuşeşte să obţină predarea religiei &icirc;n şcoală, dar cred că trebuie s-o facă frumos, spune părintele Klaus Kniffki, parohul Bisericii romano-catolice din Orhei, neamţ de origine. </p>
<p>&Icirc;n Germania, studierea religiei &icirc;n şcoală este stipulată &icirc;n constituţia ţării. Părinţilor li se cere să facă o opţiune, fie pentru confesiunile catolică sau luterană, fie pentru un curs de etică pentru copiii şi adolescenţii care nu &icirc;mpărtăşesc nicio  confesiune. La predarea religiei &icirc;n şcoli sunt admişi preoţi care au studiat special pedagogia. Preoţii au o pregătire pur bisericească, ceea ce este prea puţin. E important ca aceşti preoţi să-i inveţe pe copii deprinderile unui comportament sănătos, civilizat, &icirc;n spiritul virtuţilor creştine.  </p>
<p>Majoritatea părinţilor cu care am stat de vorbă acceptă ca copiii lor să &icirc;nveţe religia &icirc;n şcoală. E absolut necesară această oportunitate, deoarece se &icirc;nt&acirc;mplă ceva grav astăzi cu sufletul adolescentului&hellip; </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/predarea-religiei-intre-da-si-nu-7477.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
