<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>RM &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/rm/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Thu, 19 May 2022 18:15:04 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>RM &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>De când a început „românizarea” Republicii Moldova?</title>
		<link>https://timpul.md/articol/de-cand-a-inceput-romanizarea-republicii-moldova-44257.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/de-cand-a-inceput-romanizarea-republicii-moldova-44257.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[George Damian]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 15 Apr 2021 05:41:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[București]]></category>
		<category><![CDATA[moscova]]></category>
		<category><![CDATA[RASSM]]></category>
		<category><![CDATA[RM]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/de-cand-a-inceput-romanizarea-republicii-moldova-44257.html/</guid>

					<description><![CDATA[Nu este prima dată c&#226;nd un oficial de la Moscova acuză existenţa unei politici de &#8222;rom&#226;nizare&#8221; promovată de Bucureşti &#238;n Republica Moldova.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Presupun&acirc;nd prin absurd că o astfel de politică ar exista trebuie neapărat să-i căutăm originile. Dacă este vorba de un fenomen negativ care &icirc;n opinia diplomaţilor ruşi se află &icirc;n plină desfăşurare, atunci acest fenomen cu siguranţă trebuie să aibă un punct de plecare şi după cum &icirc;şi doresc unii la Moscova ar trebui să aibă şi un sf&acirc;rşit. Dar să &icirc;ncepem cu &icirc;nceputul.</p>
<p>&Icirc;n mod paradoxal, prima luptă &icirc;mpotriva &bdquo;rom&acirc;nizării&rdquo; s-a dat &icirc;n interiorul Uniunii Sovietice, &icirc;n invenţia bolşevică numită Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească. Apărută &icirc;n <strong>1924 RASSM trebuia să fie un cap de pod &icirc;mpotriva Rom&acirc;niei</strong>, aşa cum republica Belorusă era un cap ce pod &icirc;mpotriva Poloniei, iar cea Karelă &icirc;mpotriva Finlandei. Iar pentru ca acest cap de pod să funcţioneze a fost inventată şi promovată o limbă moldovenească pe care nu o puteau &icirc;nţelege nici măcar aceia cărora le era destinată. După c&acirc;ţiva ani de experimente, sovieticii şi-au dat seama că materialele de propagandă clocite &icirc;n RASSM nu prea aveau niciun efect, iar revoluţia proletară din Basarabia &icirc;nt&acirc;rzia pentru simplul motiv că adresanţii nu &icirc;nţelegeau chemările la luptă. Aşa că &icirc;n 1932 bolşevicii din RASSM au renunţat la deliranta limbă moldovenească inventată şi au trecut la alfabetul latin, &icirc;n speranţa că se vor apropia mai mult de rom&acirc;nii din Basarabia. Promotorii acestei strategii au fost nişte ghinionişti: &icirc;n 1937 au fost desemnaţi drept spioni rom&acirc;ni, trădători care au pus la cale un plan m&acirc;rşav de &bdquo;rom&acirc;nizare&rdquo;. Mulţi au sf&acirc;rşit &icirc;mpuşcaţi &icirc;n ceafă şi folosirea alfabetului latin &icirc;n RASSM a &icirc;ncetat. &Icirc;n 1939 şeful comuniştilor din RASSM S. Zelenciuc se putea lăuda că a &bdquo;izgonit limba rom&acirc;nă a aşa-zisului Vechi Regat. Noi n-avem nevoie de limba lor, n-avem nevoie de cultura lor burgheză&rdquo;. Prima bătălie &icirc;mpotriva rom&acirc;nizării fusese c&acirc;ştigată &ndash; doar că guvernul de la Bucureşti a avut prea puţin de-a face cu povestea asta. Unii bolşevicii au propus introducerea alfabetului latin, alţi bolşevici au scos acest alfabet din RASSM &ndash; Rom&acirc;nia nu a avut nici o implicare.</p>
<p>&Icirc;n perioada sovietică s-a ajuns la un echilibru: s-a păstrat alfabetul chirilic, dar<strong> &bdquo;limba moldovenească&rdquo; a renunţat tacit la ambiţia de a se separa de limba rom&acirc;nă.</strong> Sovieticii şi-au dat seama că nu pot crea o limbă peste noapte, cu două ukazuri şi trei comitete, aşa că au permis un minim contact cu cultura rom&acirc;nă. Explozia din 1989, &bdquo;rom&acirc;nizarea&rdquo; şi alfabetul latin din acest an sunt fenomene care s-au produs &icirc;n lipsa oricărei participări a Rom&acirc;niei. Toate documentele ieşite din arhive p&acirc;nă acum arată faptul că <strong>Nicolae Ceauşescu nu &icirc;nţelegea ce se &icirc;nt&acirc;mpla la Chişinău &icirc;n 1989 şi chiar &icirc;l speriau solicitările naţionale ale rom&acirc;nilor din Basarabia</strong>. &Icirc;n relaţia sa cu sovieticii, Ceauşescu a avut grijă să nu treacă peste anumite limite: i-a spus lui Brejnev &icirc;n faţă că nu există limba moldovenească, &icirc;nsă nu a &icirc;ndrăznit să meargă dincolo de cuvinte. &bdquo;Rom&acirc;nizarea&rdquo; a &icirc;nceput la Chişinău &icirc;n 1989 fără sprijinul Rom&acirc;niei. Ridicarea rom&acirc;nilor din Basarabia a luat Rom&acirc;nia prin surprindere, iar politicile de la Bucureşti &icirc;n acest sens au fost &icirc;n acea perioadă improvizaţii lipsite de coerenţă. Iar acest lucru demonstrează că &bdquo;rom&acirc;nizarea&rdquo; de la Chişinău a fost o revenire naturală la matca normală a limbii rom&acirc;ne, nu o politică &bdquo;expansionistă&rdquo; a Rom&acirc;niei conduse de Ion Iliescu care nu mai ştia ce să facă pentru a linişti Moscova.&nbsp;</p>
<p><strong>ARHIVA TIMPUL<br />
31.05.2013</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/de-cand-a-inceput-romanizarea-republicii-moldova-44257.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Bogatu: „Este foarte important pentru investitorii din Occident ca R. Moldova să fie un stat stabil și cu o justiție independentă”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/bogatu-este-foarte-important-pentru-investitorii-din-occident-ca-r-moldova-sa-fie-un-stat-stabil-si-cu-o-justitie-independenta-132366.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/bogatu-este-foarte-important-pentru-investitorii-din-occident-ca-r-moldova-sa-fie-un-stat-stabil-si-cu-o-justitie-independenta-132366.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 27 Jun 2018 07:13:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[justiție independentă]]></category>
		<category><![CDATA[Occident]]></category>
		<category><![CDATA[RM]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/bogatu-este-foarte-important-pentru-investitorii-din-occident-ca-r-moldova-sa-fie-un-stat-stabil-si-cu-o-justitie-independenta-132366.html/</guid>

					<description><![CDATA[Orientarea occidentală a Republicii Moldova va atrage investitori străini, mai ales americani. De această părere este jurnalistul Petru Bogatul, exprimată &#238;n cadrul emisiunii &#8222;Fabrika&#8221; de la postul de televiziune Publika, scrie IPN.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Petru Bogatu consideră că Republica Moldova se află &icirc;ntr-o zonă cu riscuri imense, iar politica Statelor Unite ale Americii față de Federația Rusă &icirc;n mare parte ajută și țările care nu fac parte din NATO. Potrivit lui, este foarte important pentru investitorii din Occident ca Republica Moldova să fie un stat stabil, cu legi fără ambiguități, cu o justiție independentă. Totodată, &icirc;n opinia lui, orientarea occidentală a Moldovei va atrage investitori străini, mai ales americani. &bdquo;Acolo unde este prezența americană, acolo este asigurată stabilitatea politică, economică și militară&rdquo;, a afirmat Petru Bogatu.</p>
<p>Jurnalistul Vlad Darie consideră că SUA pot acorda un sprijin &icirc;n plan politic Republicii Moldova, ceea ce ar &icirc;nsemna foarte mult. &bdquo;Aceasta este cea mai puternică voce din lume. Aceasta &icirc;nseamnă o garanție că SUA nu vor lăsa Republica Moldova &icirc;n momente grele&rdquo;, susține Vlad Darie. Potrivit lui, &icirc;n plan economic o investiție americană este un semnal pentru alți investitori, pentru un climat economic favorabil.</p>
<p>O delegație a Republicii Moldova &icirc;n frunte cu premierul Pavel Filip se află &icirc;n SUA.&nbsp;</p>
<p><strong>Sursa: ipn.md</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/bogatu-este-foarte-important-pentru-investitorii-din-occident-ca-r-moldova-sa-fie-un-stat-stabil-si-cu-o-justitie-independenta-132366.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Astăzi, la Dubai, va fi deschisă Ambasada Republicii Moldova. Clădirea arată impresionant / FOTO</title>
		<link>https://timpul.md/articol/astazi-la-dubai-va-fi-deschisa-ambasada-republicii-moldova-cladirea-arata-impresionant-foto-130242.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/astazi-la-dubai-va-fi-deschisa-ambasada-republicii-moldova-cladirea-arata-impresionant-foto-130242.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 09 May 2018 14:15:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[ambasada]]></category>
		<category><![CDATA[Dubai]]></category>
		<category><![CDATA[RM]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/astazi-la-dubai-va-fi-deschisa-ambasada-republicii-moldova-cladirea-arata-impresionant-foto-130242.html/</guid>

					<description><![CDATA[La Dubai &#238;și va deschide porțile Ambasada Republicii Moldova. Timp de trei zile, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Tudor Ulianovschi, &#238;ntreprinde o vizită de lucru &#238;n Emiratele Arabe Unite (EAU), pentru a asigura bună desfășurare a inaugurării instituției.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Agenda de lucru a Ministrului Ulianovschi, include ceremonia de inaugurare a misiunii diplomatice, programată pentru data de 10 mai, ora 19.30, &icirc;n capitala Abu Dhabi. Mai include un șir de &icirc;ntrevederi bilaterale cu membrii Guvernului EAU, oficiali de diferit rang din emiratele Dubai și Abu Dhabi, participarea la Forumul economic moldo-emirian, precum și o reuniune cu conaționalii stabiliți &icirc;n acestă țară. &Icirc;n cadrul discuțiilor vor fi abordate aspectele extinderii dialogului politic &icirc;ntre Republica Moldova și Emiratele Arabe Unite, intensificarea relațiilor comercial-economice, culturale, juridice, etc.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/288287.jpg" width="650" height="428" alt="" /></p>
<p>Relaţiile diplomatice &icirc;ntre Republica Moldova şi Emiratele Arabe Unite au fost stabilite la 21 decembrie 1995, fiind semnate &icirc;n prezent 7 tratate bilaterale. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, &icirc;n anul 2017 volumul exporturilor moldoveneşti &icirc;n Emiratele Arabe Unite a &icirc;nsumat 2,47 mln de dolari, iar volumul importurilor a constituit 1,89 mln de dolari.&nbsp;</p>
<p><strong>Sursa: noi.md</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/astazi-la-dubai-va-fi-deschisa-ambasada-republicii-moldova-cladirea-arata-impresionant-foto-130242.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Dan Dungaciu: Rusia s-a prins de marea șmecherie care se petrece la Chișinău</title>
		<link>https://timpul.md/articol/dan-dungaciu-rusia-s-a-prins-de-marea-smecherie-care-se-petrece-la-chisinau-118625.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/dan-dungaciu-rusia-s-a-prins-de-marea-smecherie-care-se-petrece-la-chisinau-118625.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 11 Sep 2017 13:53:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[chisinau]]></category>
		<category><![CDATA[Dungaciu]]></category>
		<category><![CDATA[RM]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/dan-dungaciu-rusia-s-a-prins-de-marea-smecherie-care-se-petrece-la-chisinau-118625.html/</guid>

					<description><![CDATA[Republica Moldova joacă, &#238;n acest moment, la două capete, după proverbul rusesc &#8222;Vițelul deștept măn&#226;ncă de două ori&#8221;, spune profesorul Dan Dungaciu.  Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei a comentat la <a href="http://www.digi24.ro/stiri/externe/moldova/dan-dungaciu-rusia-s-a-prins-de-marea-smecherie-care-se-petrece-la-chisinau-791044">Digi24</a> anunțul făcut de președintele Igor Dodon, potrivit căruia a ordonat ca armata țării să nu mai participe la exerciții alături de NATO.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Dan Dungaciu a explicat la Digi24 că, de fapt, este un joc politic duplicitar, &icirc;n care şi preşedintele, şi Guvernul de la Chişinău se complac, pentru că le convine și le servește interesele. Guvernul, socotit pro-european, ar putea regla situaţia, dar nu o face, pentru că &icirc;i convine deturnarea atenţiei de la adevăratele probleme ale ţării, cu precădere cele economice, spune Dan Dungaciu. </p>
<p>&Icirc;n plus, acest aparent conflict &icirc;ntre președinte și Guvern permite ca scena politică a țării să fie degajată, &icirc;n perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor, pentru doar doi actori: socialiștii lui Dodon și Partidul Democrat, &icirc;n spatele căruia stă omul de afaceri Vlad Plahotniuc, a explicat Dan Dungaciu.</p>
<p>&bdquo;Problema nu este ce vrea Igor Dodon, problema este ce vrea și guvernarea de la Chișinău și acest parteneriat &icirc;ntre Igor Dodon, președintele Republicii Moldova, și dl. Plahotniuc, șeful Guvernului Republicii Moldova, oric&acirc;t ar suna de paradoxal ceea ce spun.<br />
Problema de fond &icirc;n acest moment este că &icirc;n Republica Moldova sunt doar doi actori care comunică și emit mesaje publice: unul este președintele și al doilea este premierul. S-a acaparat toată piața politică &icirc;ntr-un joc care le convine ambilor actori. Nimeni nu mai discută de situația  socio-economică din Republica Moldova, de furtul miliardului, de problemele grave cu care se confruntă Republica Moldova și asistăm la acest joc de ping-pong, care putea fi foarte ușor evitat, dacă se dorea acest lucru.</p>
<p>Igor Dodon este &icirc;n Constituție șeful Armatei, președintele e comandantul suprem al armatei. Pe de altă parte, Constituția este relativ ambiguă, pentru că vorbește de anumite gesturi pe care le poate face președinele doar după consultare cu Parlamentul.Chestiunea asta care a &icirc;nceput de mult, de c&acirc;nd fost ales președinte Igor Dodon, trebuia și putea să fie clarificată de Curtea Constituțională. Faptul ca nimeni nu s-a dus la Curtea Constituțională să clarifice care sunt atribuțiile șefului Armatei și care nu sunt atribuțiile șeful Armatei, nu face dec&acirc;t să confirme faptul că ambilor actori le convine asta. Nu se va &icirc;nt&acirc;mpla nimic fundamental cu Republica Moldova. Este tot neutră, nu s-a schimbat nimic, iar la ideea deschiderii unui birou NATO aș adăuga un bemol foarte important: nu s-a deschis oficial. Altfel spus, s-a deschis, dar n-a fost o deschidere oficială la care să fie invitați oficiali NATO, oficiali ai Republicii Moldova și din alte state, tocmai pentru a nu fi tranșant guvernul Republicii Moldova &icirc;n privința asta.</p>
<p>Asistăm din păcate la un joc al acestor doi actori care nu vor să clarifice lucrurile. Ambii c&acirc;știgă din asta: Igor Dodon electorat și PD, dl Plahotniuc, acaparează toată piața, politică, publică, &icirc;mpotriva lui Igor Dodon și toate astea, din perspectiva alegerilor parlamentare din 2018. &Icirc;n afară de cei doi actori nu mai trebuie să existe nimeni pe scena publică.</p>
<p>&Icirc;n ceea ce privește participarea armatei la exerciții NATO, problema nu este doar că președintele va spune nu, problema este că ce va g&acirc;ndi guvernul Republicii Moldova s-ar putea să spună președintele!</p>
<p>Nedorința asta de a clarifica relația cu Dodon, &icirc;ncep&acirc;nd de la impeachment p&acirc;nă la clarificarea atribuțiilor lui Dodon, permite guvernului să joace foarte duplicitar. De pildă: noi am vrea să trimitem soldați &icirc;n Rom&acirc;nia, dar nu putem, pentru că se opune Igor Dodon. Sau: noi am vrea să sărbătorim Centenarul la Chișinău, dar se opune președintele Dodon. &Icirc;n realitate, lucrurile astea pot fi foarte ușor făcute de către Guvern, pentru că are toate p&acirc;rghiile la dispoziție să facă așa ceva, chiar și numirea unui ministru al apărării. Intervenția lui Dodon a fost foarte clară: c&acirc;t timp nu este un ministru la Apărare. Guvernul ar trebui să găsească un om care să fie ministru al apărării și să &icirc;ncheie această dezbatere cu Dodon. Problema e că nu vrea. Ăsta este marele risc și, &icirc;n opinia mea, marea șmecherie care se petrece la Chișinău: președintele Dodon nu are atribuții. Președintele Dodon a fost făcut președinte cu sprijinul PD și al televiziunilor dlui  Plahotniuc. El nu are atribuții &icirc;n realitate. Guvernul are atribuții &icirc;n realitate. Dar de foarte multe ori președintele rostește ceeea ce Guvenul nu ar vrea să rostească.</p>
<p>Sursa:<a href="http://www.digi24.ro/stiri/externe/moldova/dan-dungaciu-rusia-s-a-prins-de-marea-smecherie-care-se-petrece-la-chisinau-791044"> Digi24</a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/dan-dungaciu-rusia-s-a-prins-de-marea-smecherie-care-se-petrece-la-chisinau-118625.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>”Vești” din Osetia: „RM nu va putea să împiedice relațiile de PRIETENIE dintre Transnistria și Osetia de Sud”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/vesti-din-osetia-rm-nu-va-putea-sa-impiedice-relatiile-de-prietenie-dintre-transnistria-si-osetia-de-sud-117654.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/vesti-din-osetia-rm-nu-va-putea-sa-impiedice-relatiile-de-prietenie-dintre-transnistria-si-osetia-de-sud-117654.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 05 Sep 2017 14:13:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Osetia de Sud]]></category>
		<category><![CDATA[RM]]></category>
		<category><![CDATA[transnistria]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/vesti-din-osetia-rm-nu-va-putea-sa-impiedice-relatiile-de-prietenie-dintre-transnistria-si-osetia-de-sud-117654.html/</guid>

					<description><![CDATA[Pe 31 august, membri ai unei delegații din Osetia de Sud, &#238;mpreună cu șeful administrației, Igor Kozaev, s-au &#238;ndreptat către Tiraspol, pentru a sărbători &#8221;cea de-a 27-a aniversare a Zilei Educației &#238;n Transnistria&#8221;, &#238;nsă vameșii moldoveni le-au blocat accesul.&#160;
<p class="MsoNormal"><span lang="RO-MO"></span></p>]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Astfel, așa-numitul Minister al Afacerilor Externe din Osetia de Sud a venit cu o declarație. </p>
<p>&bdquo;Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Osetia de Sud consideră că acțiunile autorităților moldovene sunt neprietenoase, pentru că delegația nu a &icirc;ncălcat nici o normă a dreptului internațional, nici legislația Republicii Moldova.</p>
<p>Din păcate, aceasta nu este prima acțiune de acest gen a Chișinăului, care continuă să ducă o politică de izolare a Transnistriei&rdquo;, se indică &icirc;n comunicat. </p>
<p>&bdquo;Se creează o impresie că dezvoltarea relațiilor dintre Osetia de Sud și Transnistria constituie un factor iritant la adresa Republicii Moldova. Astfel de acțiuni nu pot să stopeze dezvoltarea relațiilor dintre cele două părți&rdquo;. </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/vesti-din-osetia-rm-nu-va-putea-sa-impiedice-relatiile-de-prietenie-dintre-transnistria-si-osetia-de-sud-117654.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>România şi R.Moldova, partenere într-un proiect NATO</title>
		<link>https://timpul.md/articol/romania-si-r-moldova-partenere-intr-un-proiect-nato-105460.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/romania-si-r-moldova-partenere-intr-un-proiect-nato-105460.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 26 Feb 2017 14:57:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[NATO]]></category>
		<category><![CDATA[RM]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/romania-si-r-moldova-partenere-intr-un-proiect-nato-105460.html/</guid>

					<description><![CDATA[NATO va implementa &#238;n Republica Moldova sistemul de telemedicină, prin care un medic poate să ofere soluţii sau recomandări &#238;n timp real &#238;n diverse situaţii de urgenţă sau &#238;n zone de luptă.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Finanţat de programul Ştiinţă pentru Pace şi Securitate al NATO, proiectul prevede folosirea telemedicinei ca asistenţă medicală de la distanţă, .</p>
<p>Republica Moldova este parteneră &icirc;n acest proiect alături de Rom&acirc;nia, Statele Unite ale Americii, Ucraina şi Finlanda.</p>
<p>Beneficiarii direcți ai acestui sistem sunt victimele dezastrelor sau ale urgențelor majore. Costul proiectului finanţat de NATO ajunge la 800 de mii de euro.&nbsp;</p>
<p>radiochisinau.md</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/romania-si-r-moldova-partenere-intr-un-proiect-nato-105460.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>(TIMPUL21 iunie 2013) Dreapta politică din RM a ajuns la poarta cimitirului</title>
		<link>https://timpul.md/articol/timpul21-iunie-2013-dreapta-politica-din-rm-a-ajuns-la-poarta-cimitirului-94282.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/timpul21-iunie-2013-dreapta-politica-din-rm-a-ajuns-la-poarta-cimitirului-94282.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Constantin Tănase]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 21 Jun 2016 06:10:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[dreapta politica]]></category>
		<category><![CDATA[poarta cimitirului]]></category>
		<category><![CDATA[RM]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/timpul21-iunie-2013-dreapta-politica-din-rm-a-ajuns-la-poarta-cimitirului-94282.html/</guid>

					<description><![CDATA[Despre problemele Dreptei politice moldovenești (trecem peste ambiguitatea profundă a termenului) am scris recent (a se vedea materialul din 6 mai a.c. de pe blogul meu &#8222;Un fel de răspuns adresat dnei &#8222;Vitalia Pavlicenco, cea care nu a greșit niciodată&#8221;.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Evenimentele care s-au produs după această dată m-au determinat să revin la problemă. </p>
<p>Astăzi avem &icirc;n parlament o majoritate parlamentară formată cu concursul doar a șapte deputați liberali (&bdquo;grupul lui Ion Had&acirc;rcă&rdquo;), care s-au desprins de PL, scind&acirc;nd acest partid &icirc;n două tabere. Fracturarea PL-ului aprofundează dezastrul &icirc;n care a ajuns Dreapta politică de la noi care nu are nici doctrină, nici ideologie, nici lideri de rang național. (Să notăm că ruptura din PL nu s-a produs &icirc;n urma unui &#8230;conflict doctrinar, ci din cauza unei chestiuni mai pragmatice &ndash; participarea sau neparticiparea partidului &icirc;n noua coaliție de guvernăm&acirc;nt). Putem parafraza replica lui Cațavencu despre industria rom&acirc;nă: &bdquo;Dreapta moldovenească e admirabilă, e sublimă putem zice, dar lipsește cu desăv&acirc;rșire&rdquo;. Ceea ce a mai rămas din Dreapta moldovenească s&acirc;ngerează ca imagine, are probleme nu numai de credibilitate și popularitate, dar și de integritate și de competenţă. &Icirc;n viitoarele alegeri dreapta ar putea să nu atingă nici tradiționalele 7-10 procente.</p>
<p>
Ajungem astfel la eterna &icirc;ntrebare: ce-i de făcut? Ce este și cum trebuie să fie Dreapta moldovenească &icirc;ntr-o țară fără tradiții statale, cu o societate bolnavă de totalitarism și st&acirc;ngism și cu un electorat care nu votează doctrine și ideologii, ci &bdquo;lideri carismatici&rdquo; care se cred locomotive? Nimeni nu-și pune &icirc;nsă asemenea &icirc;ntrebări, fiindcă la noi, &icirc;n politică, nu se discută despre idei, ci despre oameni (&bdquo;trădători&rdquo;, &bdquo;colaboraționiști&rdquo;, &bdquo;farisei&rdquo; ș.a.). Cam &icirc;n acești termeni se &bdquo;discută&rdquo; &icirc;ntre cele două tabele ale PL, precum și &icirc;ntre PL și PNL.</p>
<p>Continuarea o găsiți <a href="http://www.timpul.md/articol/dreapta-politica-din-rm-a-ajuns-la-poarta-cimitirului--45001.html">aici</a><br />
&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/timpul21-iunie-2013-dreapta-politica-din-rm-a-ajuns-la-poarta-cimitirului-94282.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>8 localități din Republica Moldova vor beneficia de iluminare stradală</title>
		<link>https://timpul.md/articol/8-localitati-din-republica-moldova-vor-beneficia-de-iluminare-stradala-92176.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/8-localitati-din-republica-moldova-vor-beneficia-de-iluminare-stradala-92176.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 04 May 2016 12:58:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[ilumunare stradală]]></category>
		<category><![CDATA[RM]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/8-localitati-din-republica-moldova-vor-beneficia-de-iluminare-stradala-92176.html/</guid>

					<description><![CDATA[Opt localități din Republica Moldova vor beneficia de iluminare stradală din contul finanțării oferite de Fondul pentru Eficiență Energetică (FEE).]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Este vorba de satele Olișcani și Șestaci din raionul Șoldănești, Speia din Anenii Noi, Frumușica și Chioselia Mare din Cahul, Corlăteni din raionul R&acirc;șcani, precum și primăriile din orașele Călărași și Nisporeni. <br />
Consiliul de administrație al Fondului a aprobat &icirc;n ședința sa de marți, 3 mai,cele 8 proiecte de finanțarece țin de iluminatul stradal.</p>
<p>Suma estimativă a acestora este evaluată la circa 11 milioane de lei, dintre care 25 la sută va fi acoperită de beneficiari, iar restul de FEE, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei.&nbsp;</p>
<p>radiochisinau.md</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/8-localitati-din-republica-moldova-vor-beneficia-de-iluminare-stradala-92176.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>80 de mii de moldoveni au plecat şi nu s-au mai întors în ţară de când călătorim fără vize în UE</title>
		<link>https://timpul.md/articol/80-de-mii-de-moldoveni-au-plecat-si-nu-s-au-mai-intors-in-tara-de-cand-calatorim-fara-vize-in-ue-91945.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/80-de-mii-de-moldoveni-au-plecat-si-nu-s-au-mai-intors-in-tara-de-cand-calatorim-fara-vize-in-ue-91945.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 28 Apr 2016 12:55:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[moldoveni]]></category>
		<category><![CDATA[RM]]></category>
		<category><![CDATA[UE]]></category>
		<category><![CDATA[vize]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/80-de-mii-de-moldoveni-au-plecat-si-nu-s-au-mai-intors-in-tara-de-cand-calatorim-fara-vize-in-ue-91945.html/</guid>

					<description><![CDATA[80 de mii de moldoveni nu s-au mai &#238;ntors din Europa &#238;n ultimii doi ani, anunţă poliţia de frontieră. De at&#226;ta timp, moldovenii nu mai au nevoie de vize pentru a călători &#238;n ţările europene, iar unii au profitat mai mult dec&#226;t le este permis şi au rămas acolo.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>570 de mii de moldoveni au profitat de puterea paşaportului biometric şi au plecat &icirc;n Europa &icirc;n ultimii doi ani. Potrivit poliţiei de frontieră, 80 de mii dintre ei nu au mai revenit &icirc;n ţară.</p>
<p>Irina ROIBU, DIRECŢIA DE CONTROL AL FRONTIEREI, POLIŢIA DE FRONTIERĂ: &ldquo;Anul curent, comparativ cu anul trecut fluxul s-a majorat cu 13 %. &rdquo; </p>
<p>Bărbaţii călătoresc mai des &icirc;n ţările europene &ndash; s-au &icirc;nregistrat 770 de mii de ieşiri şi intrări &icirc;n ţară ale reprezentanţilor sexului puternic. &Icirc;n cazul femeilor, cifra este de 620 de mii.</p>
<p>Irina ROIBU, DIRECŢIA DE CONTROL AL FRONTIEREI, POLIŢIA DE FRONTIERĂ: &bdquo; &Icirc;n mare parte sunt tineri cu v&acirc;rstele curpinse &icirc;ntre 25 &ndash; 35 de ani.&rdquo; </p>
<p>Nu este exclus că mulţi din ei se află ilegal &icirc;n ţările europene, lu&acirc;nd &icirc;n calcul că termenul de şedere este de 90 de zile pe an, iar dreptul de a munci nu este prevăzut.Nu toţi &icirc;nsă au putut beneficia de regimul liberalizat de vize. Peste 3400 de moldoveni nu au fost lăsaţi să plece &icirc;n Europa.  </p>
<p>Irina ROIBU, DIRECŢIA DE CONTROL AL FRONTIEREI, POLIŢIA DE FRONTIERĂ: &bdquo;Motivul este insuficientă de bani &#8230;&rdquo; </p>
<p>Punctul de trecere Leuşeni-Albiţa s-a dovedit a fi cel mai popular &ndash; peste 490 de traversări au fost pe acolo. &Icirc;n descreştere, urmează vama Sculeni, apoi Giurgiulesti-Galaţi. Potrivit ultimelor date ale Biroului Naţional de Statistică, la 1 ianuarie 2016 populaţia Republicii Moldova era de circa 3 milioane 553 de mii persoane.&nbsp;<br />
protv.md</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/80-de-mii-de-moldoveni-au-plecat-si-nu-s-au-mai-intors-in-tara-de-cand-calatorim-fara-vize-in-ue-91945.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Germania susţine parcursului european al Republicii Moldova</title>
		<link>https://timpul.md/articol/germania-sustine-parcursului-european-al-republicii-moldova-91353.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/germania-sustine-parcursului-european-al-republicii-moldova-91353.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 18 Apr 2016 14:25:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[acord]]></category>
		<category><![CDATA[germania]]></category>
		<category><![CDATA[RM]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/germania-sustine-parcursului-european-al-republicii-moldova-91353.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#160;Prim-ministrul Pavel Filip a avut astăzi o &#238;ntrevedere cu Secretarul de Stat parlamentar din cadrul Ministerului Federal al Cooperării Economice şi Dezvoltării al Republicii Federale Germane (RFG), Hans-Joachim Fuchtel. Oficialii au discutat despre parteneriatul dintre cele două state &#238;n sectorul economic şi de infrastructură &#238;n Republica Moldova, precum şi despre posibilitatea acordării asistenţei &#238;n diverse domenii. , informează MOLDPRES cu referire la Biroul comunicare și relații cu presa al Guvernului.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&nbsp;Premierul a mulţumit Germaniei pentru susţinerea parcursului european al Republicii Moldova, menţion&acirc;nd că această &icirc;ntrevedere vine să fortifice relaţiile dintre cele două state. &bdquo;Apreciez faptul că autorităţile germane menţin &icirc;n continuare Republica Moldova &icirc;n lista statelor beneficiare de asistenţă, acordată de Guvernul Republicii Federale Germania. Printre domeniile prioritare de cooperare s&acirc;nt guvernanța și dezvoltarea economică. &Icirc;n acest sens, urmează să fie organizată c&acirc;t mai cur&acirc;nd posibil o nouă rundă de negocieri privind cadrul de cooperare moldo-german&rdquo;, a accentuat Prim-ministrul.</p>
<p>&Icirc;n altă ordine de idei, Premierul s-a referit la rolul important al părții germane &icirc;n reglementarea problemei transnistrene.&rdquo;Exprim recunoștință pentru sprijinul politic constant &icirc;n soluționarea problemei transnistrene și contăm pe susținerea Germaniei &icirc;n contextul exercitării Preşedinţiei &icirc;n cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare &icirc;n Europa&rdquo;, a punctat Pavel Filip.</p>
<p>La r&acirc;ndul său, Hans-Joachim Fuchtel a declarat că Germania a fost printre primele state, care au recunoscut independenţa ţării noastre, şi va susţine &icirc;n continuare promovarea reformelor &icirc;n procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Totodată, Hans-Joachim Fuchtel a confirmat disponibilitatea țării sale de a ne acorda suport și expertiză &icirc;n diverse sectoare.</p>
<p>&Icirc;n cadrul &icirc;ntrevederii, cei doi oficiali au discutat despre reformele prin care trece Republica Moldova &icirc;n domenii precum justiţia, lupta cu corupţia, ameliorarea situaţiei &icirc;n sectorul bancar, reforma administraţiei publice şi restabilirea relaţiilor cu partenerii externi.<br />
MOLDPRES</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/germania-sustine-parcursului-european-al-republicii-moldova-91353.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
