<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>romi &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/romi/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Fri, 06 Nov 2026 08:13:28 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>romi &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Limba romani se pierde în rândul tinerilor. Doar trei din zece romi o mai vorbesc</title>
		<link>https://timpul.md/articol/limba-romani-se-pierde-in-randul-tinerilor-doar-trei-din-zece-romi-o-mai-vorbesc.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/limba-romani-se-pierde-in-randul-tinerilor-doar-trei-din-zece-romi-o-mai-vorbesc.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 06 Nov 2026 08:13:19 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[limba romani]]></category>
		<category><![CDATA[romi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=547184</guid>

					<description><![CDATA[Aproximativ 30% dintre persoanele care se identifică drept romi în Republica Moldova cunosc și vorbesc limba romani, iar transmiterea acesteia către generațiile tinere devine tot mai dificilă. Utilizarea predominant orală, lipsa unei forme standardizate de scriere și comunicarea tot mai frecventă în alte limbi se numără printre factorii care contribuie la pierderea treptată a acesteia. &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Aproximativ 30% dintre persoanele care se identifică drept romi în Republica Moldova cunosc și vorbesc limba romani, iar transmiterea acesteia către generațiile tinere devine tot mai dificilă. Utilizarea predominant orală, lipsa unei forme standardizate de scriere și comunicarea tot mai frecventă în alte limbi se numără printre factorii care contribuie la pierderea treptată a acesteia.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">De Ziua Mondială a Limbii Romani, marcată anual pe 5 noiembrie, reprezentanții Agenției Relații Interetnice atrag atenția asupra importanței conservării limbii și a patrimoniului cultural al comunității rome.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Directorul general adjunct al Agenției Relații Interetnice, Nicolae Rădița, consideră că limba este un element fundamental al identității unei comunități. În cazul romilor, însă, păstrarea acesteia este îngreunată de faptul că este transmisă în special pe cale orală și utilizată mai ales în familie sau în interiorul comunităților.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Datele privind numărul romilor și al vorbitorilor de romani din Republica Moldova diferă în funcție de sursele oficiale și neoficiale. Potrivit estimărilor lui Nicolae Rădița, doar aproximativ trei din zece persoane care se identifică drept romi cunosc această limbă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Una dintre principalele dificultăți este transmiterea ei către copii și tineri, care folosesc tot mai rar romani în comunicarea de zi cu zi.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Se pierde, tinerii mai puțin vorbesc limba romani”, a declarat Nicolae Rădița în cadrul emisiunii „Bună Dimineața” de la postul public de televiziune.</p>



<h2 class="wp-block-heading">Ce măsuri sunt întreprinse pentru păstrarea limbii romani</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru a susține conservarea identității culturale a romilor, autoritățile au inițiat mai multe măsuri în domeniul educației. Ministerul Educației și Cercetării a elaborat un curriculum dedicat tradițiilor, istoriei și culturii romilor, care poate fi introdus în instituțiile de învățământ la solicitarea comunităților. Disciplina este predată în special în localitățile cu o populație romă mai numeroasă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Totodată, studiul limbii romani este susținut și în mediul academic internațional, inclusiv în instituții de învățământ din București și la Sorbona, unde există programe și preocupări de cercetare în acest domeniu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Un alt pas pentru Republica Moldova este autorizarea de către Ministerul Justiției a primului interpret-traducător de limba romani. Acesta poate efectua traduceri din romani în română, o premieră pentru țara noastră.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În paralel, abandonul școlar și analfabetismul continuă să reprezinte probleme în comunitatea romă. Pentru a încuraja accesul tinerilor la educație, sunt oferite burse speciale, menite să faciliteze pregătirea profesională și formarea unei noi generații de specialiști și lideri comunitari.</p>



<h3 class="wp-block-heading">Mediatorii comunitari, punte de legătură cu autoritățile</h3>



<p class="wp-block-paragraph">Un rol important în sprijinirea comunității rome și în facilitarea comunicării cu instituțiile statului îl au mediatorii comunitari. În prezent, 52 de mediatori activează în 47 de localități din Republica Moldova, asigurând legătura dintre cetățeni, administrațiile publice locale și autoritățile centrale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, la Agenția Relații Interetnice funcționează Grupul Operațional pentru Romi, o platformă care reunește reprezentanți ai organizațiilor, lideri comunitari și asociații implicate în proiecte dedicate acestei comunități. În cadrul întâlnirilor periodice sunt discutate problemele cu care se confruntă romii și sunt formulate propuneri pentru autorități.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pe 5 noiembrie, Agenția Relații Interetnice organizează, împreună cu reprezentanții comunității rome, un eveniment dedicat Zilei Mondiale a Limbii Romani. Acesta urmărește promovarea limbii și a identității culturale, precum și sensibilizarea publicului cu privire la necesitatea protejării acestui patrimoniu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Instituția își propune, totodată, să sprijine publicarea unor cărți și materiale menite să contribuie la conservarea limbii și a tradițiilor rome.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Nicolae Rădița a remarcat și prezența tot mai vizibilă a influențelor muzicii rome în creațiile unor artiști contemporani. Muzica, dansurile, portul tradițional și bucătăria comunității reprezintă, potrivit acestuia, componente importante ale patrimoniului cultural național.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru 17 noiembrie este programată o conferință națională dedicată situației minorităților naționale, la care sunt așteptați reprezentanți ai instituțiilor statului și ai comunităților etnice.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ziua Mondială a Limbii Romani este marcată anual pe 5 noiembrie și are drept scop promovarea limbii și culturii rome, precum și sensibilizarea publicului asupra importanței păstrării identității lingvistice a acestei comunități.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/limba-romani-se-pierde-in-randul-tinerilor-doar-trei-din-zece-romi-o-mai-vorbesc.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>2</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>În pielea unui rom – discriminat, marginalizat și ignorat</title>
		<link>https://timpul.md/articol/in-pielea-unui-rom-discriminat-marginalizat-si-ignorat-99850.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/in-pielea-unui-rom-discriminat-marginalizat-si-ignorat-99850.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 10 Nov 2016 05:08:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[discriminare]]></category>
		<category><![CDATA[R. Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[romi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/in-pielea-unui-rom-discriminat-marginalizat-si-ignorat-99850.html/</guid>

					<description><![CDATA[Stereotipurile negative cu referire la persoanele de etnie romă continuă să persiste și &#238;n prezent. Potrivit unui studiu, realizat &#238;n anul 2015 de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, romii din R. Moldova sunt văzuți drept mincinoși, hoți, leneși, murdari și cerșetori.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Reprezentanții acestei etnii se confruntă cu diverse cazuri de discriminare atunci c&acirc;nd &icirc;ncearcă să se angajeze &icirc;n c&acirc;mpul muncii, c&acirc;nd merg să-și facă studiile sau c&acirc;nd ajung &icirc;n instituțiile medicale. Cine și cum &icirc;ncearcă să demonteze stereotipurile despre romi și prin ce metode &icirc;și pot face dreptate atunci c&acirc;nd sunt discriminați, am &icirc;ncercat să aflu de la specialiști și reprezentanți ai instituțiilor care activează &icirc;n acest domeniu. </p>
<p>Recensăm&acirc;ntul populaţiei din anul 2004 a constatat că &icirc;n R. Moldova locuiesc 12 mii de etnici romi, sau 0.4 la sută din populaţia totală. Datele neoficiale indică &icirc;nsă o cifră de p&acirc;nă la 150 de mii de romi, ceea ce constituie patru la sută din numărul moldovenilor &ndash; 60 la sută trăiesc &icirc;n mediul rural, iar 40 la sută &icirc;n cel urban. </p>
<p>Potrivit cercetărilor UNDP, circa o treime din populaţia romă intră &icirc;n categoria celor mai sărace persoane la noi, iar cinci romi din zece trăiesc &icirc;n sărăcie extremă. Aceștia continuă să fie marginalizați &icirc;n majoritatea sferelor vieții publice. Sub pretextul clișeelor care le sunt aplicate, drepturile lor sunt &icirc;ncălcate &icirc;n mod regulat, o demonstrează cele mai recente cercetări. </p>
<h1>&bdquo;Vindeți casele, nu așteptați să vă &icirc;ntrețină statul&rdquo;</h1>
<p>Conform informației oferite de o membră a Asociației Femeilor Rome din R. Moldova, cu sediul &icirc;n orașul R&acirc;șcani, romii care ajung la asistentul social din cadrul primăriei sunt discriminați. &bdquo;Atitudinea față de celelalte persoane este frumoasă, dar c&acirc;nd trebuie să deservească un rom parcă izbucnește un vulcan. Angajații de acolo spun că &bdquo;voi, țiganii, aveți case și ar trebui să le vindeți ca să faceți bani. Nu așteptați să vă &icirc;ntrețină statul. Noi lucrăm aici din greu, stăm &icirc;n cămin cu chirie și nu beneficiem de ajutoare, dar, voi, așteptați să vă cadă totul din pod&rdquo;. Prin urmare, asistenta socială nici nu ajută romii să completeze cererile, știind foarte bine că ei nu sunt capabili nici să citească și nici să scrie&rdquo;, a menționat o reprezentantă a asociației, care a preferat să-i fie păstrat anonimatul.</p>
<p>Sursa a menționat că discriminarea persoanelor de etnie romă &icirc;ncepe chiar de pe băncile școlii. Atitudinea față de copiii celorlalte etnii este bună, atunci c&acirc;nd cineva &icirc;i adresează o &icirc;ntrebare, profesorul &icirc;i explică fără reproșuri, &icirc;nsă c&acirc;nd curiozitatea vine din partea unui elev rom, dascălul motivează că nu are timp. &bdquo;Acesta le recomandă să meargă acasă ca să-și ajute părinții, fiind conștienți că ei nu știu carte&rdquo;, se arată nemulțumită interlocutoarea mea. </p>
<p>Tot de la Asociația Femeilor Rome am aflat că reprezentanții acestei etnii sunt discriminați și de către taximetriști. Atunci c&acirc;nd vin la chemare și văd că mașina a fost solicitată de un rom, ei refuză categoric să ia comanda și caută tot felul de scuze. Totodată, acești oameni sunt marginalizați și atunci c&acirc;nd &icirc;ncearcă să ajungă &icirc;ntr-un club de noapte. De regulă, cei care stau la pază le interzic accesul &icirc;n local, fără argumente pertinente.</p>
<h1>&bdquo;O femeie de etnie romă a comis o infracțiune&rdquo; &#8211; discriminare</h1>
<p>Nicolae Radița, președintele Centrului Național al Romilor din R. Moldova susține că organizația pe care o conduce o duce greu la capitolul finanțare pentru implementarea planului de acțiuni. &Icirc;n ultimii trei ani centrul a depus peste 20 de proiecte spre finanțare și au primit bani doar pentru unul &icirc;n valoare de 7500 de euro. &bdquo;Este un suport nesemnificativ &icirc;n comparație cu necesitățile care sunt și problemele pe care le &icirc;nt&acirc;mpină persoanele de etnie romă. Noi ne propunem să prevenim cazurile de discriminare &icirc;n r&acirc;ndul comunității noastre, pentru că din păcate ele se &icirc;nt&acirc;mplă foarte des. </p>
<p>Spre exemplu, romii &icirc;nt&acirc;mpină dificultăți atunci c&acirc;nd trebuie să se angajeze &icirc;n c&acirc;mpul muncii. Angajatorii nu sunt chiar dornici să-i ofere un loc de muncă unui rom. Pe l&acirc;ngă aceasta ne discriminează și cei care ar trebui să ne protejeze &ndash; poliția. Oamenii legii de regulă menționează că o femeie de etnie romă a comis o infracțiune, detaliu care nu este relevant &icirc;ntr-un astfel de caz&rdquo;, se arată nemulțumit Radița. <br />
Totodată el a mai menționat că romii &icirc;nt&acirc;mpină dificultăți și atunci c&acirc;nd  &icirc;ncearcă să &icirc;nchirieze o locuință. De obicei stăp&acirc;nii apartamentului refuză să le ofere spațiu locativ c&acirc;nd văd că persoanele sunt de etnie romă. Interlocutorul meu spune cu &icirc;ncredere că la capitolul nerespectarea drepturilor omului, romii din R. Moldova au cel mai mult de suferit, iar autoritățile statului nu sunt preocupate de această problemă. </p>
<h1>12 luni &ndash; termenul de prescripție &icirc;n cazul discriminării</h1>
<p>Olga Bulmaga, reprezentantă a Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării, susține că &icirc;n cazurile de discriminare termenul de prescripție este de 12 luni, at&acirc;t la examinarea &icirc;n consiliu, c&acirc;t și &icirc;n instanța de judecată. &bdquo;Dacă expiră un an, se emite o decizie de inadmisibilitate. Pl&acirc;ngerea oricum este recepționată, dar persoana care a discriminat nu mai poate fi trasă la răspundere pentru fapta săv&acirc;rșită. P&acirc;nă nu demult, &icirc;n Codul Contravențional termenul era de doar trei luni&rdquo;, a conchis specialista. </p>
<p>Potrivit lui Ion Bambuleac, jurist &icirc;n cadrul Coaliției Nediscriminare, dacă se &icirc;nt&acirc;mplă un caz de discriminare, victima poate apela la instituția pe care o reprezintă și cere ajutorul specialiștilor. &bdquo;Uneori suntem solicitați chiar &icirc;n momentul &icirc;n care a avut loc discriminarea, mergem acolo și &icirc;ncercăm să mediem conflictul, la faza primară. Asistența juridică generală, oferită de către specialiștii din cadrul coaliției, este gratuită și a fost finanțată dintr-un proiect destinat &icirc;n special pentru reducerea cazurilor de discriminare&rdquo;, a subliniat avocatul. </p>
<p>&Icirc;n conformitate cu datele raportului &bdquo;Romii Republicii Moldova&rdquo;, elaborat de către Biroul Regional al Programului de Dezvoltare al ONU, fiecare al cincilea rom nu ştie să scrie și să citească, 43 la sută dintre copiii romilor cu v&acirc;rste cuprinse &icirc;ntre 7 şi 15 ani nu frecventează școala, 11 la sută dintre copiii cu v&acirc;rsta de p&acirc;nă la 14 ani nu au fost vaccinaţi. Doar 23 la sută dintre romi au polițe de asigurare medicală. Studiul a fost prezentat publicului acum c&acirc;țiva ani, iar specialiștii din domeniu spun că lucrurile au rămas neschimbate. <br />
<strong><br />
VOX<br />
</strong><br />
<strong>Ce părere aveți despre persoanele de etnie romă?</strong></p>
<p><strong>Mihai, 20 de ani, student</strong><br />
&bdquo;Mai &icirc;n scurt, cu țiganii nu trebuie de legat&hellip; Verișorul meu s-a legat cu romii de la Soroca și tare greu a ieșit din grupul acela&rdquo;. <br />
<strong><br />
Anton, 53 de ani, medic</strong><br />
La noi &icirc;n sat este un parc, acolo stătea o mamă cu copilul pe o bancă, de ea s-a apropiat o țigancă și a &icirc;nceput s-o hipnotizeze. Am văzut cum acea femeie și-a scos cerceii din urechi și i-a &icirc;ntins țigăncii, apoi și inelul de pe deget &icirc;ncepuse să-l scoată. Eu m-am apropiat de ele și i-am zis doamnei să-l lase unde stă, că stă bine. Am chemat-o cu mine &icirc;ntr-o parte și așa am scăpat-o de țigancă&rdquo;. </p>
<p><strong>Ana, 24 de ani, mamă &icirc;n concediu de &icirc;ngrijire a copilului </strong></p>
<p>&bdquo;Noi am format stereotipul acesta că ei sunt hoți, dar printre d&acirc;nșii sunt și mulți oameni normali. Unii se apucă de furat pentru că sunt respinși sau ignorați de angajatori &ndash; e un cerc vicios&rdquo;.</p>
<p><em><br />
Persoanele de etnie romă, care sunt discriminate, se pot adresa după ajutor la:</p>
<p>&bull;	Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii: 0-8003-3388 &ndash; apel gratuit și confidențial; <br />
&bull;	Linia fierbinte a Coaliţiei Nediscriminare: 0-8003-8003 &ndash; apel gratuit și confidențial;<br />
&bull;	Centrul Național al Romilor: +373 22 227099. </em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/in-pielea-unui-rom-discriminat-marginalizat-si-ignorat-99850.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Moldova ar putea lua exemplul României în educația romilor</title>
		<link>https://timpul.md/articol/moldova-ar-putea-lua-exemplul-romaniei-in-educatia-romilor-95540.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/moldova-ar-putea-lua-exemplul-romaniei-in-educatia-romilor-95540.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Georgeta Carasiucenco]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 22 Jul 2016 06:31:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bună Dimineața]]></category>
		<category><![CDATA[ajutor social]]></category>
		<category><![CDATA[familii defavorizate]]></category>
		<category><![CDATA[romi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/moldova-ar-putea-lua-exemplul-romaniei-in-educatia-romilor-95540.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#160;Ministerul Educației a pregătit un plan de acțiuni cu privire la etnia romă pentru anii 2016-2020. Printre obiective se numără creșterea ratei de participare a copiilor romi. Cum se vor realiza aceste obiective?&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Se vor folosi prin cele mai tradiționale moduri: organizarea campaniilor de informare, elaborarea de studii, &icirc;nscrierea prioritară și necondiționată a preșcolarilor &icirc;n grădinițe, transport gratuit, manuale gratuite, o disciplină &icirc;n școală despre istoria culturii romilor, asigurarea unui loc de trai &icirc;n cămin și altele.</p>
<p>Mă &icirc;ntreb &icirc;nsă c&acirc;t de efective sunt aceste metode.  Spre comparație, &icirc;n Rom&acirc;nia, s-a elaborat o lege privind stimularea participării &icirc;n &icirc;nvățăm&acirc;ntul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate. Familiile sunt stimulate cu tichete sociale de cel puțin 50 de lei rom&acirc;nești (aproape 250 de lei MD) dacă duc copiii lor zilnic la grădiniță și nu au mai mult de 3 absențe &icirc;n lună. </p>
<p>&Icirc;n baza acestor tichete oamenii obțin haine, &icirc;ncălțăminte, rechizite și alimente pentru pici. Mai mult, tichetele nu pot fi transformate &icirc;n bani. &Icirc;n acest sens, autoritățile au eliminat riscul ca ajutoarele sociale să devină surse de plăcere pentru unii cetățeni și au scăpat de atitudinea lor profitoare.</p>
<p>Rom&acirc;nia e conștientă că pe acești oameni trebuie să-i &icirc;nveți cele mai elementare lucruri: spălatul pe m&acirc;ini &icirc;nainte de masă, spălatul pe dinți sau să obișnuirea copilului de a dormi singur &icirc;n patul lui. Și toate acestea se &icirc;nvață &icirc;ncă din grădinițe. </p>
<p>&Icirc;n acest sens, &icirc;n locul &bdquo;introducerii programului cu orar prelungit de studii pentru copiii romi pentru pregătirea temelor de acasă și organizarea orelor de meditație; identificării copiilor care nu frecventează școala &icirc;n mod regulat și necesitățile acestora pentru școlarizarea ulterioară; implicării părinților romi &icirc;n diferite comitete părintești privind monitorizarea și implicarea copiilor de v&acirc;rstă preșcolară, școlară și universitară&rdquo; din planul de acțiuni al Ministerului Educației din Republica Moldova, s-ar putea elabora mai puține politici și s-ar putea lua exemplul Rom&acirc;niei.</p>
<p>Vezi &bdquo;<a href="https://www.agerpres.ro/social/2016/06/28/reportaj-salaj-valsul-ursuletilor-de-plus-10-56-49">Valsul ursuleților de pluș</a>&rdquo;, un reportaj care reflectă situația romilor din Rom&acirc;nia și cum sunt motivați oamenii cu tichetele de 50 de lei.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/moldova-ar-putea-lua-exemplul-romaniei-in-educatia-romilor-95540.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>În Republica Moldova predomină o multitudine de stereotipuri cu referire la diferite grupuri sociale</title>
		<link>https://timpul.md/articol/in-republica-moldova-predomina-o-multitudine-de-stereotipuri-cu-referire-la-diferite-grupuri-sociale-89986.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/in-republica-moldova-predomina-o-multitudine-de-stereotipuri-cu-referire-la-diferite-grupuri-sociale-89986.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 21 Mar 2016 16:44:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[lgbt]]></category>
		<category><![CDATA[religie musulmană]]></category>
		<category><![CDATA[romi]]></category>
		<category><![CDATA[stereotipuri]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/in-republica-moldova-predomina-o-multitudine-de-stereotipuri-cu-referire-la-diferite-grupuri-sociale-89986.html/</guid>

					<description><![CDATA[Reprezentanții comunității LGBTI, persoanele de religie musulmană şi de etnie romă se numără printre cel mai puțin acceptate grupuri vulnerabile &#238;n Republica Moldova, constată un studiu publicat astăzi.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<div>De Ziua Internaţională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, de Oficiul &Icirc;naltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) au fost făcute public datele care prezintă multitudinea de stereotipuri din societatea noastră.&nbsp;</p>
<p>Studiul a constat că &icirc;n Republica Moldova predomină o multitudine de stereotipuri cu referire la diferite grupuri sociale, aspect ce influențează gradul de coeziune și integrare socială a acestora. &bdquo;Aplicarea stereotipurilor intoxică şi tensionează atmosfera din societate şi inhibă coeziunea şi solidaritatea &icirc;ntre oameni&rdquo;, afirmă Veaceslav Balan, coordonatul OHCHR &icirc;n Republica Moldova. </p>
<p>&bdquo;Studiul privind percepțiile și atitudinile față de egalitate &icirc;n Republica Moldova&rdquo; a analizat gradul de acceptare şi de toleranţă faţă de 14 grupuri vulnerabile, prin atribuirea unui indice de distanţă socială (IDS). Valoarea 0 a IDS presupune distanţa socială minimă.</p>
<p>Astfel, cea mai mare distanță socială se manifestă față de următoarele grupuri vulnerabile:<br />
&bull;	persoanele LGBTI (IDS 5,2 puncte) &#8211; ceea ce &icirc;nseamnă că peste jumătate din respondenți au optat pentru excluderea reprezentanților grupului dat din țară;<br />
&bull;	  persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA (4,3 puncte) &ndash; acceptarea acestora peste nivelul de cetățean al țării;<br />
&bull;	ex-deținuții (3,6 puncte), persoanele cu dizabilități mentale și intelectuale (3,6 puncte); persoanele de religie musulmană (3,3 puncte); persoanele de origine africană (3,1 puncte) și persoanele de etnie romă (3,1 puncte) &ndash; acceptarea acestora peste nivelul de coleg de serviciu.</p>
<p>Pe de altă parte, studiul constată că cea mai mică distanță socială este manifestată față de persoanele vorbitoare de limba rusă (0,9 puncte) și rușii care locuiesc &icirc;n Republica Moldova (0,9 puncte), deci acceptarea acestora sub nivelul de prieten. </p>
<p>Studiul a fost elaborat de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității din Moldova și Oficiul &Icirc;naltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), &icirc;n consultare cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova. Cercetarea a fost efectuată &icirc;n cadrul proiectului &rdquo;Susținerea instituțiilor naționale pentru protecția și promovarea drepturilor omului conform recomandărilor Comitetelor Convențiilor ONU și Revizuirii Periodice Universale (UPR)&rdquo;.</p>
<p>TIMPUL.MD
</div>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/in-republica-moldova-predomina-o-multitudine-de-stereotipuri-cu-referire-la-diferite-grupuri-sociale-89986.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Tot mai mulți, însă puțini. Câți copii romi merg la școală</title>
		<link>https://timpul.md/articol/tot-mai-multi-insa-putini-cati-copii-romi-merg-la-scoala-85150.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/tot-mai-multi-insa-putini-cati-copii-romi-merg-la-scoala-85150.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 23 Dec 2015 11:52:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[copii]]></category>
		<category><![CDATA[elevi]]></category>
		<category><![CDATA[gimnaziu]]></category>
		<category><![CDATA[RM]]></category>
		<category><![CDATA[romi]]></category>
		<category><![CDATA[școlarizare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/tot-mai-multi-insa-putini-cati-copii-romi-merg-la-scoala-85150.html/</guid>

					<description><![CDATA[Rata şcolarizării &#238;n r&#226;ndul copiilor de etnie romă a crescut pe parcursul ultimilor ani, dar nesemnificativ.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Puţini dintre copiii romi finalizează ciclul gimnazial sau liceal. Şi mai mic este numărul celor care obţin studii superioare. Abandonul şcolar persistă &icirc;n multe localităţi, iar analfabetismul &icirc;ncă mai atinge cote mari. Constatările au fost expuse miercuri, 23 decembrie, la o conferinţă naţională &icirc;n cadrul căreia a fost evaluată implementarea Planului de acţiuni pentru anii 2011-2015 pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova, transmite IPN.</p>
<p>Prezentă la eveniment, Nune Mangasaryan, reprezentanta UNICEF &icirc;n Moldova, a declarat că, pe parcursul acestor ani, au fost &icirc;nregistrate mai multe realizări Totuşi, una dintre problemele cu care se confruntă comunitatea romilor este rata scăzută de şcolarizare şi, &icirc;n acest sens, este mult de lucru pentru a asigura oportunităţi de &icirc;nvăţăm&acirc;nt.</p>
<p>Rata de şcolarizare printre copiii romi este de două ori mai scăzută şi din aceste motive această categorie de copii necesită o atenţie sporită şi mecanisme de suport adiţionale. &Icirc;n opinia sa, at&acirc;t autorităţile, c&acirc;t şi societatea, trebuie să-şi unifice eforturile pentru acorda susţinere şi a asigura accesul la oportunităţi. E nevoie de lucrat şi cu familiile. Nune Mangasaryan a mai spus că aceşti copii au nevoie ca potenţialul pe care &icirc;l deţin să fie promovat, pentru că sunt extrem de talentaţi.</p>
<p>Preşedintele Centrului naţional al romilor, expertul Nicolae Radiţa, a declarat că printre probleme se numără şi lipsa mediatorilor comunitari &icirc;n cadrul primăriilor, care să le acorde asistenţă persoanelor de etnie romă. Acolo unde există mediatori, aceştia şi-au dovedit eficienţa. &Icirc;n acele localităţi au fost &icirc;nregistrate progrese &ndash; mai multe persoane şi-au perfectat acte de identitate, au devenit beneficiari de ajutor social, au beneficiat de servicii medicale. Actualmente problema constă &icirc;n salariul mic pe care &icirc;l ridică un mediator sau chiar lipsa de bani pe care o invocă autorităţile publice locale.</p>
<p>La scară naţională, se atestă un număr scăzut de romi care deţin acte de identitate, dar şi poliţe de asigurare medicală. La fel, romii &icirc;nt&acirc;mpină probleme serioase la capitolul &icirc;nregistrării proprietăţii şi asigurarea cu locuinţe. O altă problemă este faptul că puţini romi participă &icirc;n procesul decizional. Preşedintele Centrului naţional al romilor crede că Planulde acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă pentru anii 2011-2015 urmează a fi prelungit, p&acirc;nă &icirc;n 2020.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/tot-mai-multi-insa-putini-cati-copii-romi-merg-la-scoala-85150.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Monumentul Holocaustului romilor a fost inaugurat la București</title>
		<link>https://timpul.md/articol/monumentul-holocaustului-romilor-a-fost-inaugurat-la-bucuresti-77906.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/monumentul-holocaustului-romilor-a-fost-inaugurat-la-bucuresti-77906.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 08 Aug 2015 15:07:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[București]]></category>
		<category><![CDATA[Holocaut]]></category>
		<category><![CDATA[romi]]></category>
		<category><![CDATA[transnistria]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/monumentul-holocaustului-romilor-a-fost-inaugurat-la-bucuresti-77906.html/</guid>

					<description><![CDATA[Primul monument care comemorează Holocaustul romilor a fost dezvelit la Muzeul Culturii Romilor din Bucureşti, s&#226;mbătă, &#238;n prezenţa c&#226;torva dintre supravieţuitorii deportărilor din Transnistria, a unor reprezentanţi ai societăţii civile şi a europarlamentarului Damian Drăghici.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&nbsp;&bdquo;La 71 de ani de la această problemă uriaşă din istorie, am realizat monumentul Holocaustului romilor. La 2 august, pe c&acirc;nd mă aflam la o dezbatere pe această temă, mi-a venit ideea şi am promis că, p&acirc;nă astăzi, realizăm acest monument. L-am construit &icirc;ntr-o săptăm&acirc;nă, am făcut tot ce-am putut mai bine. El conţine trei simboluri: &icirc;n primul r&acirc;nd, rugina, apoi lum&acirc;nările şi s&acirc;rma ghimpată şi roata romilor &#8211; jumătate &icirc;nchisă, jumătate deschisă&quot;, a declarat Damian Drăghici, membru al Parlamentului European şi unul dintre iniţiatorii acestui proiect.</p>
<p>&bdquo;Cel mai important este că aceşti oameni nu au supravieţuit doar deportării &icirc;n Transnistria, au supravieţuit &icirc;n viaţă. Cum e să vii, la 12 ani, fără părinţi, fără nimic şi să o iei de la capăt?! Asta e mai greu dec&acirc;t supravieţuirea &icirc;n sine&quot;, a mai spus acesta.</p>
<p>Potrivit lui Damian Drăghici, acest monument va fi mutat peste c&acirc;teva săptăm&acirc;ni din curtea muzeului &icirc;n Parlamentul European, iar, p&acirc;nă la sf&acirc;rşitul anului, va exista un altul care va fi montat &icirc;ntr-un spaţiu public, cu vizibilitate maximă, &icirc;n Sectorul 3 al Capitalei.</p>
<p>&quot;The sun will rise and so will we, again and again and again&quot; stă scris, purt&acirc;nd semnătura lui Drăghici, pe monumentul dedicat comemorării zecilor de mii de romi din Rom&acirc;nia victime ale deportării &icirc;n Transnistria, &icirc;ntre 1942 &#8211; 1944. Acesta a fost ridicat cu sprijinul Fundaţiei Bright Light şi al Organizaţiei Romani Criss.</p>
<p>Data de 2 august a fost recunoscută ca Ziua memorială a Holocaustului european al romilor.</p>
<p>sursa: mediafax.ro</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/monumentul-holocaustului-romilor-a-fost-inaugurat-la-bucuresti-77906.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Tinerii romi doboară stereotipuri</title>
		<link>https://timpul.md/articol/tinerii-romi-doboara-stereotipuri-76893.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/tinerii-romi-doboara-stereotipuri-76893.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ana Gherciu]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 21 Jul 2015 07:08:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[burse]]></category>
		<category><![CDATA[educație]]></category>
		<category><![CDATA[program]]></category>
		<category><![CDATA[romi]]></category>
		<category><![CDATA[studii]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/tinerii-romi-doboara-stereotipuri-76893.html/</guid>

					<description><![CDATA[Stereotipul romilor care fură, nu au studii, nu lucrează sau chiar sunt analfabeți se surpă c&#226;te puțin. &#206;n ultimii ani, observăm o activizare socială a comunității rome din R. Moldova și nu doar.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Bunăoară, săptăm&acirc;na trecută a avut loc Conferința &bdquo;Cultura, identitatea și participarea civică romă&rdquo;, &icirc;n cadrul căreia s-au &icirc;ntrunit tinerii care au beneficiat de burse universitare &icirc;n cadrul Programului de Burse Universitare &icirc;n Drept și Științe Umaniste al  Fondului de Educație pentru Romi, o fundaţie internaţională cu sediul la Budapesta. </p>
<p>Aici s-a discutat despre dezvoltarea profesională, abilitarea, mobilizarea civică a tinerilor de etnie romă, asemenea și despre explorarea modului &icirc;n care romii tineri şi cu studii superioare pot contribui la pace şi &icirc;nţelegere reciprocă. </p>
<p>&Icirc;n ultimii 10 ani, Fondul de Educație pentru Romi, cu suportul financiar al Fundaţiei germane &bdquo;Comemorare, Responsabilitate şi Viitor&rdquo;, a susţinut sute de tineri Romi din Moldova, Rusia şi Ucraina să-şi atingă scopurile academice şi profesionale prin intermediul burselor academice din cadrul Programului de Burse Universitare &icirc;n Drept şi Ştiinţe Umaniste. </p>
<h2>&bdquo;Am fost cel mai bun &icirc;n liceu, iar la universitate printre primii&rdquo;</h2>
<p>
Grigore Zapescu, unul dintre tinerii romi care au beneficiat de burse pentru studii, a absolvit recent Facultatea de Drept a USPEE &bdquo;Constantin Stere&rdquo; din Chișinău. Grigore a aflat de această posibilitate &icirc;ncă din liceu, c&acirc;nd și a &icirc;nceput să-și pregătească dosarul pentru a obține susținere financiară pentru studii universitare. Mai mult dec&acirc;t at&acirc;t, datorită reușitelor sale academice, Grigore a obținut bursă &icirc;n fiecare an. Potrivit t&acirc;nărului jurist la baza abandonului școlar sau universitar din partea romilor stă, de fapt, incapacitatea acoperirii cheltuielilor de studii. &bdquo;Am fost cel mai bun &icirc;n liceu, iar la universitate printre primii. Am susținut examenele de licență cu note de 10, iar acum urmează să depun actele pentru &icirc;nmatricularea la studii de masterat. Concomitent vreau să fac stagierea &icirc;n avocatură&rdquo;, afirmă Grigore Zapescu. Acesta &icirc;și amintește cum, &icirc;n primul an universitar, afl&acirc;nd că este de etnie romă, colegilor săi nu le venea să creadă. &bdquo;Fiind la buget și printre cei mai buni, văz&acirc;nd cum m-am &icirc;ncadrat &icirc;n colectiv, cum vorbesc cu ei, cu profesorii, nu mă recunoșteau ca rom. Iar c&acirc;nd au aflat, &icirc;mi spuneau &bdquo;Tu nu arăți a rom, nu ai cum să fii rom&rdquo;. Deci ei din start au o viziune clară despre cum suntem noi. Iar eu, prin felul meu de a fi, am distrus acest stereotip&rdquo;, conchide t&acirc;nărul.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/KP5A3226.jpg" width="450" height="300" alt="" /></p>
<p>O altă beneficiară a Programului, originară din Ucraina, este Aliona Cazanskaia care participă pentru prima dată la această conferință. &Icirc;ntrebată ce planuri de viitor are și unde &icirc;și dorește să &icirc;nvețe mai departe, Aliona a declarat că totul depinde de posibilități. &bdquo;Putem planifica și visa la multe. Desigur, &icirc;mi doresc să obțin masteratul peste hotarele Ucrainei, dar, iarăși, depind de oportunităţile pe care le voi avea, de familia mea și atitudinea ei față de planurile mele&rdquo;, a explicat Aliona Cazanskaia. Potrivit tinerei, prin intermediul Fondului de Educație pentru Romi aceasta nu doar a obținut bursă, dar și a avut ocazia să cunoască membrii comunităților rome at&acirc;t din Moldova, c&acirc;t și din Rusia. </p>
<h2>&bdquo;Noi monitorizăm progresul academic al studenților&rdquo;</h2>
<p>
Programul de Burse Universitare &icirc;n Drept şi Ştiinţe Umaniste, de fondurile căruia au beneficiat deja peste 130 de tineri romi din Republica Moldova, este administrat de Centrul de Informații Universitare. Potrivit directorului acestuia, Angela Mușet, &bdquo;scopul Fundației &bdquo;Comemorare, Responsabilitate şi Viitor&rdquo; şi a Fondului de Educație pentru Romi este de a facilita accesul la studii pentru tinerii de etnie romă, pentru a accede la studii de calitate, ca mai apoi să devină specialiști &icirc;n domeniu&rdquo;. Pe parcursul a zece ani de existență a Fondului de Educație pentru Romi, se observă o  creștere de aplicații la Program. Anual avem circa 50 de aplicații, iar &icirc;n urma unei selecții riguroase se acordă burse de maximum 1300 de euro/an, iar &icirc;n unele cazuri se acoperă și taxele de școlarizare&rdquo;, explică Angela Mușet. </p>
<p>Pentru a primi &icirc;n continuare bursa, studenții trebuie să demonstreze o reușită bună &icirc;n procesul de studii. &bdquo;Noi monitorizăm progresul academic al studenților. Fiecare dintre beneficiari trebuie să ne trimită un raport semestrial, pentru ca noi să vedem dacă au susţinut toate examenele și dacă au evoluat. &Icirc;n baza acestor documente decidem dacă studentul respectiv va mai primi bursă sau nu. Pe l&acirc;ngă ajutorul bănesc, oferim acces la diverse traininguri și activități de dezvoltare academică și profesională&rdquo;, spune Stela Garaz, ofițer de program pe studii și politici al Fondului de Educație pentru Romi. &Icirc;n cadrul proiectului s-a observat că numărul de absolvenți ai facultăților a crescut.</p>
<p>Potrivit ofițerului, &icirc;n cadrul comunităților de romi sunt modele demne de urmat, care se bucură de succes at&acirc;t pe plan academic, c&acirc;t și profesional. &bdquo;Sunt tineri romi care au fost beneficiari ai programului &icirc;n trecut şi care deja au absolvit facultăţi de medicină, informatică, drept, limbi moderne şi altele şi care s-au &icirc;ncadrat cu succes &icirc;n c&acirc;mpul muncii &icirc;n poziţii care necesită studii superioare&rdquo;, relatează Stela Garaz. <br />
Pe l&acirc;ngă burse de studii, tinerii pot primi și granturi mici pentru a implementa proiecte de dezvoltare comunitară &icirc;n comunitățile locale de romi. P&acirc;nă &icirc;n prezent, trei grupuri de studenți romi din țară au beneficiat de astfel de granturi pentru dezvoltare comunitară &icirc;n valoare de p&acirc;nă la 2500 euro per grant.</p>
<p>Mai multe detalii despre programul de burse al Fondului de Educaţie pentru Romi pot fi obţinute la sediul Centrului de Informații Universitare: tel. (022) 221172  sau adresa de e-mail eac@eac.md </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/tinerii-romi-doboara-stereotipuri-76893.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Consiliul Europei: Imigranţii romi din România şi Bulgaria nu au invadat UE</title>
		<link>https://timpul.md/articol/consiliul-europei-imigrantii-romi-din-romania-si-bulgaria-nu-au-invadat-ue-76937.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/consiliul-europei-imigrantii-romi-din-romania-si-bulgaria-nu-au-invadat-ue-76937.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 17 Jul 2015 09:12:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Consiliul Europei]]></category>
		<category><![CDATA[romi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/consiliul-europei-imigrantii-romi-din-romania-si-bulgaria-nu-au-invadat-ue-76937.html/</guid>

					<description><![CDATA[Politicienii şi presa trebuie să &#238;nceteze exploatarea temerilor privind fluxuri masive de imigranţi şi stigmatizarea romilor, afirmă comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Nils Muiznieks, not&#226;nd că &#8222;nu a avut loc o invazie a imigranţilor romi din Rom&#226;nia şi Bulgaria&#8221; &#238;n state UE.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&bdquo;Dezbaterile politice şi din presă privind migraţia romilor au devenit recurente &icirc;n mai multe state europene. De la extinderea Uniunii Europene &icirc;n 2004 şi 2007 şi eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru cetăţenii rom&acirc;ni şi bulgari &icirc;n mai multe state UE &icirc;n 2014, temerile privind migraţia romilor au declanşat adesea discursuri neinformate şi inflamatorii&rdquo;, a scris comisarul Nils Muiznieks, &icirc;ntr-un comentariu publicat joi pe site-ul Consiliului Europei (CoE), scrie Mediafax.</p>
<p>Presa din Marea Britanie, Germania, Elveţia, Italia şi alte ţări a publicat adesea date nefondate despre numărul romilor care ar putea veni sau care au venit &icirc;n aceste state. Totuşi, &icirc;n unele locuri, numărul imigranţilor romi a rămas stabil de-a lungul anilor.</p>
<p>Imigranţii romi au fost adesea acuzaţi &icirc;n discursul politic şi &icirc;n presă că abuzează de ajutoarele sociale şi refuză orice formă de integrare &icirc;n societate, dar aceste percepţii nu sunt susţinute de fapte, notează comisarul pentru drepturile omului.</p>
<p>&Icirc;ntr-un studiu din 2013, Comisia Europeană a arătat că imigranţii comunitari, inclusiv romii, aduc o contribuţie netă la economia ţărilor-gazdă, plătind mai mult sub formă de taxe dec&acirc;t primesc ca ajutoare. &Icirc;n plus, este mai puţin probabil ca imigranţii romi să ceară asistenţă de şomaj sau alocaţii pentru copii şi familie dec&acirc;t romii nativi. De asemenea, numeroşi romi muncesc şi s-au integrat bine &icirc;n ţările-gazdă.</p>
<p>sursa: digi24.ro</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/consiliul-europei-imigrantii-romi-din-romania-si-bulgaria-nu-au-invadat-ue-76937.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Hop-Hop! Hai la vot!</title>
		<link>https://timpul.md/articol/hop-hop-hai-la-vot-75670.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/hop-hop-hai-la-vot-75670.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ana Gherciu]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 12 Jun 2015 09:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[ALEGERI]]></category>
		<category><![CDATA[campanie]]></category>
		<category><![CDATA[chetrosu]]></category>
		<category><![CDATA[drochia]]></category>
		<category><![CDATA[romi]]></category>
		<category><![CDATA[vot]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/hop-hop-hai-la-vot-75670.html/</guid>

					<description><![CDATA[Era o zi obișnuită de marți, ar fi spus lumea din comuna Chetrosu, raionul Drochia.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Asta p&acirc;nă &icirc;n momentul &icirc;n care, de la poarta doamnei Varvara, au pornit doi cai frumoși și țanțoși &icirc;nhămați la două căruțe &icirc;mpodobite cu ciucuri. &Icirc;n primul car a urcat orchestra &#8211; un toboșar, trompetista Svetlana, despre care se zice că ar fi unica din Moldova, și acordeonistul, &icirc;n al doilea a urcat Artur Cerari, baronul romilor din Republica Moldova cu nepotul său Vasea, Kristina Raducan, despre care vă voi povesti mai t&acirc;rziu, și&hellip; eu. &Icirc;n această componență neordinară &bdquo;delegația&rdquo; de căruțe, urmată de o droaie de tineri și mai puțin tineri care dansau pe ritmurile orchestrei, a făcut &icirc;nconjurul satului și a chemat lumea la vot. </p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/Chetrosu_41.jpg" width="950" height="634" alt="" /></p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/Chetrosu_49.jpg" width="950" height="634" alt="" /></p>
<p>Vă povestesc despre o acțiune inedită, care are loc pentru prima dată &icirc;n Moldova, &ndash; caravana &bdquo;Hai la vot&rdquo;, organizată de uniunea tinerilor romi din țară &bdquo;Tarna-Rom&rdquo;, cu susținerea Programului ONU &bdquo;Femeile &icirc;n politică&rdquo; &icirc;n Moldova, finanțat de Guvernul Suediei. Cu scopul de a motiva lumea să meargă la alegeri și, cel mai important, de a-și da votul &icirc;ntr-un mod conștient, președintele uniunii, Marin Alla, alături de colegii săi, au fost și &icirc;n alte localități, printre care T&acirc;rnova, Mingir, Cărpineni, Vulcănești, Comrat, Cead&acirc;r-Lunga, Taraclia și Nisporeni. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/Chetrosu_15.jpg" width="950" height="634" alt="" /></p>
<p>Atmosfera de sărbătoare se făcuse simțită chiar &icirc;nainte să &icirc;nceapă caravana din satul Chetrosu. C&acirc;t se dichiseau căruțele și caii cu ciucuri și orchestra se &bdquo;&icirc;ncălzea&rdquo;, sătenii se apropiau curioși. &bdquo;Ce propagandă faceți aici?&rdquo;, glumeau unii; &bdquo;Cu cine să votăm?&rdquo;, &icirc;ntrebau alții. &bdquo;Cu mama și cu tata&rdquo;, răsuna răspunsul urmat de hohote de r&acirc;s. &Icirc;n scurt timp a ajuns și baronul romilor din Moldova, care spre uimirea noastră, &icirc;i cunoștea pe toți și &icirc;i saluta călduros. &bdquo;Dar tu cine ești, puicuță? Sper să fim prieteni&rdquo;, &icirc;mi zice el &icirc;ntr-o rom&acirc;nă curată, depist&acirc;nd o față nouă, fără să știe că, peste c&acirc;teva minute, urma să &icirc;mpărțim o căruță și să chemăm &icirc;mpreună oamenii la vot.</p>
<h1>&bdquo;Bărbații romi aduc, iar femeile stăp&acirc;nesc și dirijează&rdquo;</h1>
<p>&Icirc;n satul Chetrosu sunt 40 de gospodării de romi, iar toții copiii de această etnie frecventează instituțiile de &icirc;nvățăm&acirc;nt &#8211; un liceu, un gimnaziu și două grădinițe. &bdquo;Cel mai bine integrate &icirc;n societate sunt comunitățile de romi din Mingir, Cărpineni, H&acirc;ncești și Chetrosu. Acest fapt se datorează &icirc;n special mediatorilor comunitari care lucrează deja de aproape doi ani&rdquo;, afirmă Kristina Raducan, consilier național &icirc;n cadrul Programului ONU &bdquo;Femeile &icirc;n politică&rdquo;.</p>
<p>
<img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/Chetrosu_17.jpg" width="950" height="634" alt="" /></p>
<p>Mai mult, &icirc;n acest an, la funcția de consilieri &icirc;n Primărie &icirc;n &icirc;ntreaga țară candidează 15 persoane de etnie romă, dintre care șapte sunt femei. &bdquo;Să știți că bărbații romi aduc, iar femeile stăp&acirc;nesc și dirijează casa. Respectiv, eu &icirc;ncurajez romancele noastre să se implice activ și mă &icirc;nchin &icirc;n fața lor&rdquo;, recunoaște baronul. Una dintre femeile de etnie romă ce candidează pe listele consiliului din Chetrosu este Varvara Duminică, gazda noastră, care-și dorește să facă din satul &icirc;n care locuiește unul c&acirc;t mai frumos, să facă drumuri asfaltate, să construiască un apeduct și să creeze locuri de muncă. &bdquo;Vreau să deschidem un centru pentru persoane &icirc;n etate, ca să trăim și noi decent, ca-n Europa&rdquo;, ne spune femeia.</p>
<p>
<img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/Chetrosu_52.jpg" width="950" height="634" alt="" /></p>
<h1>Nu votați, ci lucrați!</h1>
<p>Așadar, convoiul de căruțe a pornit. Orchestra care te făcea să dansezi chiar &icirc;n căruță și baronul cu alaiul de tineri care strigau &bdquo;Hop-hop! Hai la vot!&rdquo; făceau toți sătenii să iasă din curți și să lase toate treburile din grădină ca să vadă ce se &icirc;nt&acirc;mplă. Mare mi-a fost invidia față de cei care mai reușeau să tragă o horă țigănească plină de viață. &bdquo;Sănătate, pace și bucurie! Cu prosperare &icirc;n țara noastră! Și votați pentru cei care fură mai mult&rdquo;, glumește baronul. Pe l&acirc;ngă &icirc;ndemnul de a-și &icirc;ndeplini datoria de cetățeni responsabili, sătenii din Chetrosu primeau și foi volante cu informațiile necesare despre alegerile locale, din această duminică.</p>
<p>
<img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/Chetrosu_28.jpg" width="950" height="634" alt="" /></p>
<p>Desigur, era mai mult haz de necaz, căci &icirc;ntrebat ce părere are despre situația din țară, baronul ne-a zis că oamenii trebuie să voteze partidul care le este mai drag. &bdquo;Dacă să vorbim sincer, lumea e sătulă de at&acirc;tea partide, ea vrea să trăiască normal, să aibă de lucru și salariu bun. Iată ce vor. Iar &icirc;ndemnul de a merge la vot de către romi este o acțiune ieșită din comun, dar e ceva prielnic pentru poporul acesta năcăjit și băgat &icirc;n nevoi, probleme și sărăcie&rdquo;, ne spune baronul invoc&acirc;nd și numărul mare de romi din Moldova care s-au văzut nevoiți să părăsească țara cu toată familia pentru un trai mai bun.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/Chetrosu_44.jpg" width="950" height="634" alt="" /></p>
<p>Deși &icirc;n Chetrosu nu au existat reacții negative la această acțiune, &icirc;n alte localități acestea n-au lipsit cu desăv&acirc;rșire. De exemplu, &icirc;n satul Mingir, o doamnă i-a &icirc;ndemnat pe participanți &icirc;n loc să meargă la vot, să lucreze. &bdquo;Romii, cel puțin, au reacționat mereu pozitiv, ei &icirc;și deschid și porțile, și sufletele și zic clar că trebuie să participăm la vot&rdquo;, spune Marin Alla asigur&acirc;ndu-ne că a găsit c&acirc;teva persoane care vor duce evidența romilor care vor merge la urne &icirc;n urma acestei campanii.</p>
<p>
<img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/Chetrosu_31.jpg" width="950" height="634" alt="" /></p>
<p>Organizatorii &icirc;și doresc ca, &icirc;n urma acestei caravane, rata de participare la alegeri, &icirc;n special a romilor, să crească considerabil și ca aceștia să nu fie indiferenți față de viitorul țării. Totuși, evenimentul nu este destinat doar lor, or, ei nu sunt singurii pasivi la vot. De altfel, Marin Alla &icirc;și dorește ca romii, datorită acestei caravane cu 16 căruțe &icirc;mpodobite frumos și muzică veselă, să nu piardă din tradițiile și cultura lor.</p>
<p><em><strong>Galerie foto de Dorin Goian</strong></em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/hop-hop-hai-la-vot-75670.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un oraş belgian de frontieră cere să fie construit un „zid împotriva romilor”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/un-oras-belgian-de-frontiera-cere-sa-fie-construit-un-zid-impotriva-romilor-74529.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/un-oras-belgian-de-frontiera-cere-sa-fie-construit-un-zid-impotriva-romilor-74529.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 19 May 2015 12:16:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[Belgia]]></category>
		<category><![CDATA[romi]]></category>
		<category><![CDATA[zid]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/un-oras-belgian-de-frontiera-cere-sa-fie-construit-un-zid-impotriva-romilor-74529.html/</guid>

					<description><![CDATA[Un oraş belgian de frontieră vrea să impună autorităţilor unei localităţi franceze să construiască un &#8222;zid &#238;mpotriva romilor&#8221;.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Este vorba despre oraşul belgian Mouscron, situat la frontiera cu Franţa, ce vrea să impună oraşului francez Wattrelos să construiască un &quot;zid &icirc;mpotriva romilor&quot;, o măsură care a provocat deja o polemică, relatează postul public francez France Info &icirc;n pagina electronică, notează Mediafax.</p>
<p>Wattrelos, ca orice oraş francez cu peste 5.000 de locuitori, este obligat să prevadă o zonă de staţionare pentru nomazi. Municipalitatea intenţionează, astfel, să aloce un teren viran care să poată, după ce este amenajat, să găzduiască p&acirc;nă la 24 de caravane.</p>
<p>Problema este că oraşul Mouscron, de partea belgiană a frontierei, vrea să-i impună să construiască un zid care să garanteze liniştea locuitorilor săi.</p>
<p>Terenul rezervat de către municipalitatea Wattrelos se află de-a lungul frontierei cu Belgia, iar municipalitatea din Mouscron, un oraş cu 56.000 de locuitori, vede cu ochi răi această nouă vecinătate.</p>
<p>Alfred Gadenne, primarul din Mouscron &icirc;i cere lui Henri Gadaut, viceprimarul din Wattrelos, să construiască un zid de beton de 2,40 metri &icirc;nălţime şi de peste 100 de metri lungime, astfel &icirc;nc&acirc;t să &bdquo;protejeze vederea şi tihna&rdquo; belgienilor.</p>
<p>Ridicarea zidului a provocat deja o polemică &icirc;ntre susţinătorii construcţiei, opozanţii ei şi majoritatea &#8211; care nu s-a declarat &icirc;mpotrivă, dar care nu crede &icirc;n eficienţa măsurii.</p>
<p>sursa: digi24.ro</p>
<p>
</br> </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/un-oras-belgian-de-frontiera-cere-sa-fie-construit-un-zid-impotriva-romilor-74529.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
