<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>rssm &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/rssm/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Sun, 15 Dec 2024 16:44:41 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>rssm &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Societate şi economie în RSS Moldovenească, 1940-1941, 1944-1989. Ţăranii erau exploataţi prin prestarea muncii obligatorii în colhoz, nefiind salarizaţi decât după 1964 (Foto)</title>
		<link>https://timpul.md/articol/societate-si-economie-in-rss-moldoveneasca-1940-1941-1944-1989-taranii-erau-exploatati-prin-prestarea-muncii-obligatorii-in-colhoz-nefiind-salarizati-decat-dupa-1964.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/societate-si-economie-in-rss-moldoveneasca-1940-1941-1944-1989-taranii-erau-exploatati-prin-prestarea-muncii-obligatorii-in-colhoz-nefiind-salarizati-decat-dupa-1964.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Adrian Popa]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 15 Dec 2024 16:44:34 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[colhoz]]></category>
		<category><![CDATA[economie]]></category>
		<category><![CDATA[rssm]]></category>
		<category><![CDATA[societate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=447478</guid>

					<description><![CDATA[Economia sovietică, în prima perioadă a regimului comunist, a înregistrat anumite realizări, dar preţul acestora a fost destul de mare, mai ales în termeni de vieţi omeneşti. După 1940 şi, apoi, după 1944, în RSSM a fost extins modelul sovietic. A fost interzisă proprietatea privată, atentându-se astfel la libertatea cetăţeanului. Mai întâi au fost naţionalizate &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">Economia sovietică, în prima perioadă a regimului comunist, a înregistrat anumite realizări, dar preţul acestora a fost destul de mare, mai ales în termeni de vieţi omeneşti. După 1940 şi, apoi, după 1944, în RSSM a fost extins modelul sovietic. A fost interzisă proprietatea privată, atentându-se astfel la libertatea cetăţeanului.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Mai întâi au fost naţionalizate <strong>industria</strong>, <strong>meşteşugurile</strong>, <strong>băncile </strong>şi <strong>transporturile</strong>. Abia în 1949-1950 s-a înfăptuit <strong>colectivizarea agriculturii</strong>, adică impunerea definitivă a modelului sovietic de organizare a societăţii. Nivelul de viaţă în RSSM a crescut treptat, dar a fost întotdeauna destul de modest raportat la statele occidentale şi era mai redus decât media unională. Existau numeroase inegalităţi sociale, dar şi naţionale. Nomenclatura a preluat privilegiile claselor „exploatatoare&#8221; lichidate fizic sau ostracizate.<br></p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img fetchpriority="high" decoding="async" width="960" height="1200" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/123384305_378216536711319_6404435361779260405_n-960x1200.jpg" alt="" class="wp-image-447498" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/123384305_378216536711319_6404435361779260405_n-960x1200.jpg 960w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/123384305_378216536711319_6404435361779260405_n-264x330.jpg 264w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/123384305_378216536711319_6404435361779260405_n-768x960.jpg 768w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/123384305_378216536711319_6404435361779260405_n.jpg 1080w" sizes="(max-width: 960px) 100vw, 960px" /><figcaption class="wp-element-caption">Construcția hambarului în colhozul „Steaua Roșie”, raionul Vulcănești, anul 1953<br>Zicătoare moldo-sovietică: „La colhoz pe dealul mare / <a href="https://timpul.md/articol/folclor-anti-sovietic-la-colhoz-pe-dealul-mare-cine-fura-acela-are-54806.html">Cine fură, acela are</a>”</figcaption></figure>



<figure class="wp-block-image size-full"><img decoding="async" width="1080" height="691" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/123388293_3446736228738339_7355034386605433878_n.jpg" alt="" class="wp-image-447500" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/123388293_3446736228738339_7355034386605433878_n.jpg 1080w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/123388293_3446736228738339_7355034386605433878_n-330x211.jpg 330w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/123388293_3446736228738339_7355034386605433878_n-768x491.jpg 768w" sizes="(max-width: 1080px) 100vw, 1080px" /><figcaption class="wp-element-caption">Punctul de primire a viței-de-vie la vinăria din orașul Călărași, anul 1949</figcaption></figure>



<p class="wp-block-paragraph"></p>



<h1 class="wp-block-heading"><strong>Modernizarea de tip sovietic în RSSM</strong></h1>



<p class="wp-block-paragraph">Regimul comunist a promovat un program de modernizare economică apelând frecvent la violenţă, măsuri punitive sau încălcări flagrante ale drepturilor omului. Proiectul comunist de dezvoltare a societăţii prevedea lichidarea proprietăţii private şi etatizarea (statalizarea) ei. </p>



<p class="wp-block-paragraph">În primul an de regim comunist în RSSM (1940-1941) au fost naţionalizate domenii precum industria, băncile, transporturile, iar agricultura &#8211; doar în proporţie de 4 %. Colectivizarea agriculturii însemna în prima perioadă cedarea către colhoz nu numai a pământului şi a utilajului agricol, dar şi a păsărilor şi animalelor din gospodărie. De aceea, ţăranii au opus rezistenţă. </p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Abia după organizarea unei deportări în masă în Siberia în iulie 1949 şi terorizarea societăţii, majoritatea lor au intrat în colhozuri (peste 90 %)</strong>. <strong>Lichidarea proprietăţii private avea scopul monopolizării tuturor resurselor economice în mâinile statului şi al distrugerii libertăţii individuale şi a autonomiei societăţii</strong>. <strong>Acest lucru i-a reuşit statului sovietic în RSSM pe la 1950.</strong> </p>



<figure class="wp-block-image size-full"><img decoding="async" width="1080" height="809" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/124735736_3631877790184990_4287266537251211112_n.jpg" alt="" class="wp-image-447489" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/124735736_3631877790184990_4287266537251211112_n.jpg 1080w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/124735736_3631877790184990_4287266537251211112_n-330x247.jpg 330w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/124735736_3631877790184990_4287266537251211112_n-768x575.jpg 768w" sizes="(max-width: 1080px) 100vw, 1080px" /><figcaption class="wp-element-caption">Pionierii, la sădirea copacilor în satul Râșcani, anul 1950.<br><strong>Munca silnica a copiilor era un fapt comun în RSSM și URSS.</strong></figcaption></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Au fost distruse sau marginalizate clase sociale ataşate proprietăţii private, cu iniţiativă individuală, iar îmbogăţirea a fost considerată periculoasă din perspectivă ideologică.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Domeniile cele mai dezvoltate în RSSM erau agricultura, industria alimentară şi cea uşoară. Exista şi industrie grea şi una constructoare de maşini, legate de <strong>necesităţile Rusiei şi Ucrainei</strong>. în 1969, RSSM devine o republică industrial-agrară, adică <strong>industria contribuia cu peste 50 % la PIB.</strong> În ultimele decenii ale existenţei regimului comunist (1970-1990), ritmul de creştere economică s-a redus, în ciuda unor investiţii importante de la Centru în RSSM, ponderea acestora pe cap de locuitor era mai mică decât media unională. în 1965, RSSM era pe locul 9, iar în 1985, pe locul 14 din cele 15 republici unionale la capitolul dezvoltare economică.<br></p>



<h2 class="wp-block-heading">Structuri şi inegalităţi sociale în RSSM </h2>



<p class="wp-block-paragraph">Odată cu lichidarea clasei burgheziei şi a chiaburilor, considerate exploatatoare, societatea comunistă din RSSM era alcătuită oficial din două clase: cea a muncitorilor, care era în avangarda societăţii, şi cea a ţărănimii, asupra căreia plana în permanenţă suspiciunea de a fi mic-burgheză. </p>



<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="1080" height="798" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/123554322_403083391065232_7690144053109080292_n.jpg" alt="" class="wp-image-447502" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/123554322_403083391065232_7690144053109080292_n.jpg 1080w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/123554322_403083391065232_7690144053109080292_n-330x244.jpg 330w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/123554322_403083391065232_7690144053109080292_n-768x567.jpg 768w" sizes="auto, (max-width: 1080px) 100vw, 1080px" /><figcaption class="wp-element-caption">Grăjdarul colhozului „Biruința”, satul Grigorievca, raionul Căușeni, anul 1947<br><strong>Economia RSSM s-a bazat pe jefuirea și naționalizarea proprietății cetățenilor .<br></strong></figcaption></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Mai exista oficial şi pătura intelectualilor. În realitate, lichidarea claselor zise exploatatoare nu a înlăturat inegalităţile sociale şi conflictele din societate. Locul burgheziei l-a luat <strong>nomenclatura de partid</strong>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Muncitorii şi orăşenii au fost privilegiaţi în ceea ce priveşte aprovizionarea cu produse alimentare, spaţiu locativ şi altele. <strong>Ţăranii, pe de altă parte, erau exploataţi prin prestarea muncii obligatorii în colhoz, nefiind salarizaţi decât după 1964</strong>. Până atunci, aceştia primeau cereale sau alte produse abia la sfârşitul anului, după volumul de muncă depus, calculat în zile-muncă. Sistemul stalinist, care discrimina ţăranii, a fost demontat treptat, Hruşciov (1953-1964) introducând o serie de reforme prin care preţurile la produsele alimentare au fost majorate, mărind astfel veniturile ţăranilor. Aceeaşi politică a fost continuată de Brejnev (1964-1982). <strong>Cu toate acestea, la sfârşitul anilor 70, deşi ţăranii prestau cca 80 % din munca lor în colhoz, veniturile provenite din salariu acopereau doar 40 % din necesităţile lor</strong>. Restul necesităţilor ţăranii şi le acopereau din cultivarea loturilor de pământ de pe lângă casă, care au fost reduse de Hruşciov de la 0,36 ha la 0,15 ha, deşi acestea produceau 20-25 % din producţia agricolă totală.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Uneori ţăranii se revoltau şi loturile erau lăsate intacte, aşa cum a fost cazul în satul Costuleni, raionul Ungheni, în februarie 1964.</p>



<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="1080" height="781" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/125246475_214047933402025_6656170987383482695_n.jpg" alt="" class="wp-image-447491" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/125246475_214047933402025_6656170987383482695_n.jpg 1080w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/125246475_214047933402025_6656170987383482695_n-330x239.jpg 330w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/125246475_214047933402025_6656170987383482695_n-768x555.jpg 768w" sizes="auto, (max-width: 1080px) 100vw, 1080px" /><figcaption class="wp-element-caption">Construcția stadionului în colhozul „Calea Stalinistă” din satul Cigârleni, raionul Ialoveni, anul 1950.<br>Femeia din prim-plan nu are încălțăminte &#8211; dovadă a „progresului” stalinist în RSSM.</figcaption></figure>



<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="1080" height="789" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/123348895_423574451979775_4995922293072571175_n.jpg" alt="" class="wp-image-447492" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/123348895_423574451979775_4995922293072571175_n.jpg 1080w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/123348895_423574451979775_4995922293072571175_n-330x241.jpg 330w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/123348895_423574451979775_4995922293072571175_n-768x561.jpg 768w" sizes="auto, (max-width: 1080px) 100vw, 1080px" /><figcaption class="wp-element-caption">Înmânarea ziarelor de către poștașa Anastasia Nati, Colhozul „Kotovski” din satul Jora de Sus, raionul Orhei, anul 1950<br>În spatele femeilor se poate observa cel mai modern instrument din agricultura Moldovei &#8211; „sapa”.<br></figcaption></figure>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Structura etnică a elitelor economice </strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Inegalităţile şi discriminarea în RSSM aveau şi o dimensiune etnică, nu doar socială. <strong>Astfel, în 1964, numai 2,3 % din directorii de întreprinderi industriale erau români moldoveni.</strong> Cota acestora creşte treptat, dar nu a depăşit niciodată 10 % (1984). Pe de altă parte, în funcţii de conducere în agricultură, românii moldoveni erau promovaţi mai uşor: aceştia alcătuiau 54 % în 1964, ponderea lor crescând la 70 % douăzeci de ani mai târziu. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Una dintre explicaţiile faptului că în sate moldovenii erau promovaţi este că <strong>75 % din etnicii români locuiau la ţară</strong> şi astfel regimul nu dorea să provoace nemulţumirea populaţiei locale. în acelaşi timp, neadmiterea moldovenilor ca directori de întreprinderi industriale reflecta neîncrederea puterii sovietice în naţionalitatea titulară a RSSM şi reprezenta o parte a strategiei de <strong>limitare a migraţiei moldovenilor de la sat la oraş</strong>. </p>



<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="1080" height="728" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/123351712_852831972220890_447360597230666500_n.jpg" alt="" class="wp-image-447494" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/123351712_852831972220890_447360597230666500_n.jpg 1080w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/123351712_852831972220890_447360597230666500_n-330x222.jpg 330w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/123351712_852831972220890_447360597230666500_n-768x518.jpg 768w" sizes="auto, (max-width: 1080px) 100vw, 1080px" /><figcaption class="wp-element-caption">Piața Marii Adunări Naționale și Arcul de Triumf, Chișinău, anul 1947.<br>Șinele de tramvai care traversaul Chișinăul au fost distruse ulterior de socialiștii ruși care conduceau RSSM.</figcaption></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Dreptul de a se stabili la oraş era îngrădit şi condiţionat de obţinerea dreptului la reşedinţă, ceea ce era o gravă încălcare a drepturilor omului. În anii 70, Primăria oraşului Chişinău introduce suma de <strong>15 mii de ruble, care trebuia achitată pentru obţinerea dreptului de reşedinţă. Această sumă constituia preţul unui apartament cu 4 camere şi puţinii care o de</strong>ţineau preferau să locuiască la ţară. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Astfel, regimul controla şi limita tendinţa moldovenilor de a se muta la oraş, promovându-se o politică de rusificare prin aducerea de cadre din Rusia şi Ucraina, Moscova achitând pentru aceştia suma de 15 mii de ruble pentru obţinerea vizei de reşedinţă.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Modul de viaţă şi consumul în RSSM</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">După foametea organizată în 1946-1947 şi penuria din anii care au urmat, spre sfârşitul anilor ’60, RSSM a cunoscut un anumit progres economic, care a permis asigurarea unui mod de viaţă modest unor largi pături ale populaţiei. Cel mai bine au simţit acest progres anumite categorii de orăşeni. în sate însă cele mai multe produse erau insuficiente aproape permanent, inclusiv pâinea. Cozile la magazine erau un fenomen obişnuit, în sate şi oraşe deopotrivă. Creşte progresiv consumul de băuturi alcoolice, care devine un indiciu al problemelor existente la nivel cotidian. Au fost organizate câteva campanii împotriva alcoolismului: în 1958, 1972 şi 1985. Nu numai produsele alimentare erau insuficiente, dar şi hainele, încălţămintea, mobila, electrocasnicele. Numai cei cu relaţii puteau face rost de mărfuri calitative. Modul de viaţă şi consumul în RSSM evoluase raportat la 1945, dar era destul de modest faţă de cel din Occident. Planurile economice erau falsificate, întreprinderile corupând Partidul Comunist şi Gospla- nul pentru a trece cu vederea aceste fapte.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Salariul mediu al muncitorilor şi funcţionarilor în RSSM era de 103 ruble în 1970, ridicându-se la 182 de ruble în 1988. Colhoznicii şi sovhoznicii primeau un salariu de 81 de ruble, în 1970, şi 171 de ruble, optsprezece ani mai târziu. Salariul mediu în RSSM era cu 20-25 % mai mic decât media pe URSS. Pensia minimă în anii ’70 era de 28 de ruble, cea maximă &#8211; de 105 ruble.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><br><strong>în 1989, preţurile de stat la principalele produse erau următoarele:</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">pâine 1 kg 0,28 ruble<br>orez 1 kg 0,88 ruble<br>carne de vită 1 kg 2 ruble<br>găină 1 kg 2,65 ruble<br>lapte 11 0,28 ruble<br>unt 1 kg 3,5 ruble<br>ouă 10 bucăţi 0,9 ruble<br>ulei vegetal 11 1,65 ruble<br>mere 1 kg  1,3 ruble<br>cartofi 1 kg 0,15 ruble<br>zahăr 1 kg 0,9 ruble<br>cafea 1 kg 15 ruble<br>ceai 100 g 0,76 ruble</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Prin comparaţie, salariul mediu în SUA în 1989 era de 5 ori mai ridicat decât cel mediu sovietic, iar preţurile la principalele produse alimentare era comparabil numai la pâine, orez şi ceai. La alte produse, preţurile sovietice erau de <span style="text-decoration: underline;">câteva ori mai mari decât cele americane: de 3 ori la unt, de 5 ori la ulei, de 6 ori la ouă, de 7 ori la portocale, de 8 ori la carne de găină, de 14 ori la cafea.</span></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Regimul comunist a reuşit însă în alte domenii, precum sănătatea, care era gratis, şi învăţământul, care, după 1953, a fost integral fără plată. </strong>Au fost asigurate şi locuri în sanatorii, mai ales pentru fruntaşii în muncă. O parte importantă a copiilor se odihneau vara în tabere de pionieri, statul achitând toate cheltuielile de întreţinere. în RSSM, la începutul anilor ’80, peste 200 de mii de copii beneficiau de aceste servicii anual, cei de la oraş şi de la sat în egală măsură.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Niciodată nu poţi trăi în belşug acolo unde totul este în comun. Cum ai putea să capeţi produse din abundenţă dacă fiecare s-ar eschiva de la muncă, fiindcă nu este stimulat; pe de altă parte, speranţa în munca altuia provoacă lenevia. Ideea a triumfat. Foametea ne urmăreşte permanent. Chiar şi în cele mai favorabile timpuri, noi ne asigurăm cu minimul modest.”<br><strong>Igor Virabov, jurnalist din Moscova, 1991<br></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">„Hruşciov credea că socialismul este o societate când stă pe masă un pahar de ceai cu pâine, iar fiecare mănâncă pe gratis. Au fost făcute primele încercări în această direcţie, numai că pe gratis ospătau vagabonzii, iar pâinea şi zahărul erau furate de servitori. Pâinea era sustrasă în mare parte pentru a hrăni în propria gospodărie porci şi alte vietăţi pentru producerea cărnii.”<br><em>Boris Vizer, Economia şi starea socială a populaţiei din Moldova în anii ’40~’80 ai sec. XX, Chişinău, Ştiinţa, 2012<br></em></p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Diferenţa dintre capitalism şi socialism</strong></h2>



<h3 class="wp-block-heading">„<strong><em>Capitalismul împarte inegal bogăţia, pe când socialismul împarte în mod egal sărăcia</em></strong>.”<br><strong>Winston Churchill, prim-ministru al Marii Britanii (1940-1945, 1951-1955)</strong></h3>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Statistici sovietice</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">în comparaţie cu cincinalul al IX-lea republica a livrat statului mai mult grâu cu 618 mii de tone, sfeclă de zahăr cu 1,2 mln de tone, legume, fructe şi struguri cu 2,8 mln de tone, lapte cu 925 de mii de tone, carne cu 304 mii de tone, ouă cu 950 mln de bucăţi. Venitul naţional al republicii a crescut cu 1,3 mld de ruble şi în 1980 a constituit suma de 5,7 mld de ruble.</p>



<p class="wp-block-paragraph">în cincinalul al X-lea, veniturile reale ale populaţiei pe cap de locuitor au crescut cu 20%, salariul mediu lunar al muncitorilor şi funcţionarilor &#8211; cu 20%, retribuirea muncii colhoznicilor cu 25%, plăţile şi privilegiile acordate din fondurile de consum public &#8211; cu 34%. Din contul tuturor surselor de finanţare s-au construit 7,4 mln m2 de spaţiu locativ (ceea ce a permis îmbunătăţirea condiţiilor locative a circa 600 000 de persoane), 528 de întreprinderi industriale, 200 de cantine şi peste 100 de case de deservire socială…</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Schiţe ale istoriei Partidului Comunist din Moldova, Chişinău, 1981, p. 596</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Posibilităţile reale ale cetăţenilor sovietici</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">„în URSS, un bărbat poate să-şi procure un palton de iarnă o dată la 6 ani, un costum de lână şi ghete &#8211; o dată la 3 ani, <strong>pantofi de piele &#8211; o dată la 2 ani,</strong> un televizor de 200 de ruble &#8211; <strong>o dată la 12 ani</strong>, un frigider de 150 de ruble &#8211; o dată la 15 ani. <strong>Cota oamenilor nevoiaşi e de 40 % după statistica oficială, dar se ridică la 80 % după date neoficiale</strong>.”<br>Ivan Sicika, jurnalist rus, 1990</p>



<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="1080" height="760" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/123411337_406372647194906_4154729043600939152_n.jpg" alt="" class="wp-image-447501" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/123411337_406372647194906_4154729043600939152_n.jpg 1080w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/123411337_406372647194906_4154729043600939152_n-330x232.jpg 330w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/123411337_406372647194906_4154729043600939152_n-768x540.jpg 768w" sizes="auto, (max-width: 1080px) 100vw, 1080px" /><figcaption class="wp-element-caption">Grup de muncitori la selectarea cartofilor pentru plantare în colhozul „Pogranișnic”, raionul Briceni, anul 1983<br></figcaption></figure>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Privilegiile nomenclaturii</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">În ciuda discursului oficial, lichidarea fizică sau marginalizarea elementelor zise exploatatoare, burgheze sau mic-burgheze nu a anulat privilegiile în regimul comunist. în RSSM, <strong>nomenclatura de partid se bucura de spaţiu locativ de calitate, oferit în timp record, magazine speciale, cantine şi restaurante, săli de banchet, la care aveau acces numai aceşti „aleşi ai poporului&#8221;</strong>. </p>



<p class="wp-block-paragraph">În perioada 1964-1983 au fost construite <strong>167 de localuri de relaxare de lux pentru nomenclaturişti</strong>. Jumătate din banii cheltuiţi proveneau din surse neoficiale (6,4 mln ruble), ceea ce arată amploarea economiei subterane şi a corupţiei. Aceste locuri luxoase cu acces strict limitat se numeau case de oaspeţi, case ale vinificatorilor, li- vădarilor sau pădurarilor, săli de banchete şi de degustare, saune, băi. <strong>Numai pentru 90 de băi şi saune s-a cheltuit peste jumătate de milion de ruble, pentru sălile de degustare &#8211; 1,5 mln de ruble, iar întreţinerea lor se ridica anual la aproape 200 000 de ruble</strong>. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Cele mai multe astfel de localuri se aflau în raioanele Orhei, Glodeni, Dubăsari, Străşeni, Suvorov (azi Ştefan Vodă), Ungheni, Nisporeni, Criuleni, Făleşti, Kutuzov (azi laloveni), precum şi în oraşele Bălţi şi Chişinău. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru construcţia şi finisarea acestora s-au utilizat materiale costisitoare şi preţioase, precum marmură, granit, lemn preţios, oţel de calitate superioară. Imobilele erau echipate cu mobilier şi covoare scumpe, mese de biliard, bazine de înot. Totodată, erau asigurate cu televizoare, frigidere, veselă de porţelan, pahare de cristal şi alte articole ce nu puteau fi găsite uşor în vânzare liberă de către oamenii de rând.</p>



<p class="wp-block-paragraph">La cantina Comitetului Central existau săli separate pentru instructori şi şefii de sector, pentru locţiitorii şefilor de secţii, pentru şefii de secţie. <strong>Membrii Biroului CC luau prânzul, la început, într-o clădire de pe strada Mateevici, vizavi de Universitatea de Stat din Moldova, iar mai apoi într-o sală de pe strada Nicolae lorga. Lucrătorii aparatului CC aveau dreptul o dată în săptămână să procure produse alimentare la un bufet special.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">După numerele plăcuţelor de înmatriculare ale automobilelor putea fi uşor identificată funcţia stăpânului. Numerele automobilelor de serviciu ale membrilor Biroului CC începeau cu 88, ale şefilor de secţii şi ale miniştrilor &#8211; cu 00, ale prim-secretarilor din raioane &#8211; cu 03, ale viceminiştrilor şi preşedinţilor de raioane &#8211; cu 08.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/societate-si-economie-in-rss-moldoveneasca-1940-1941-1944-1989-taranii-erau-exploatati-prin-prestarea-muncii-obligatorii-in-colhoz-nefiind-salarizati-decat-dupa-1964.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>7</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Expert: Există dovezi sigure că foametea din RSSM din anii 1946-1947 a fost una organizată</title>
		<link>https://timpul.md/articol/expert-exista-dovezi-sigure-ca-foametea-din-rssm-din-anii-1946-1947-a-fost-una-organizata.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/expert-exista-dovezi-sigure-ca-foametea-din-rssm-din-anii-1946-1947-a-fost-una-organizata.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 14 Aug 2022 08:02:09 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[foamete]]></category>
		<category><![CDATA[organizata]]></category>
		<category><![CDATA[rssm]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=446835</guid>

					<description><![CDATA[„Există o dovadă ideologică a faptului că foametea din RSSM din anii 1946-1947 a fost una organizată și aici trebuie să ne referim la „demonul revoluției”, Troțkii, și la conducătorul Rusiei Sovietice, Lenin, care spuneau foarte clar: noi înțelegem foarte bine cine este proletariatul și cine sunt cei care trebuie nimiciți, dar ce facem cu &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>„Există o dovadă ideologică a faptului că foametea din RSSM din anii 1946-1947 a fost una organizată și aici trebuie să ne referim la „demonul revoluției”, Troțkii, și la conducătorul Rusiei Sovietice, Lenin, care spuneau foarte clar: noi înțelegem foarte bine cine este proletariatul și cine sunt cei care trebuie nimiciți, dar ce facem cu clasa de mijloc, cu chiaburii, cu micii burghezi? Împotriva lor trebuie dusă o luptă necruțătoare, a menționat Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, la dezbaterea publică la tema: „A fost organizată sau nu foametea din RSSM în anii 1946-1947? Au putut și au vrut autoritățile sovietice să prevină efectele devastatoare ale acesteia?”, transmite <a href="https://www.ipn.md/ro/igor-botan-exista-dovezi-sigure-ca-foametea-din-rssm-8004_1091569.html">IPN</a>.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">„Există lucrarea lui Stalin din mai 1920, care se numește „Teroarea și comunismul”, care spune că toate revoluțiile se fac prin teroare și de aici deducem cele mai importante dovezi. Cu ce a început puterea sovietică după ce a promis prin decretele lui Lenin cu pământul este pentru țărani și puterea este a sovietelor? Războiul civil a luat o nouă dimensiune, cu războaiele țărănești în Rusia, cu aplicarea armei chimice împotriva lui Tuhacevski, împotriva țăranilor care au luat arma în mână pentru a cere puterea sovietelor, nu puterea birocrației și a partidului, ci puterea sovietelor, așa cum li s-a promis, prin lozinca revoluției. Este o dovadă că teroarea a fost folosită împotriva celor care erau considerați dușmani și trebuiau să fie nimiciți, din punctul de vedere al bolșevicilor”, a menționat Boțan.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Astfel, potrivit expertului, după războiul civil au urmat metodele violente prin care s-a făcut industrializarea. „Iar industrializarea trebuie să o faci pe contul țăranului, inclusiv prin foamete, în Moldova, sau „golodomor” în Ucraina. Asta înseamnă să îi ia-i țăranului tot, să poți vinde grâul peste hotare, să poți cumpăra tehnologii și să dezvolți forțele armate. Este, de fapt, o matrice, care se aplică împotriva așa-zișilor dușmani de la începuturile acestui stat, iar după ce Republica Moldova a fost constituită de cei care au ocupat Basarabia, această matrice, formulele ei au fost aplicate asupra cetățenilor din Republica Moldova. Deci, trebuia distrusă „chiaburimea”, adică floarea națiunii, adică cei care aveau aptitudini elementare de management, de organizare a producției, a comercializării. Și atunci ce faci în această situație? Creezi în mod artificial condiții, adică le iei oamenilor o necesitate vitală fără care ei nu pot exista pur și simplu, îi duci în starea când le suprimi orice voință, când omul are un singur gând: doar să supraviețuiască. Și după asta pornesc kolhozurile și iată că s-a început „viața îmbelșugată”, „frumoasă”. Această matrice a fost aplicată și de alte regimuri, de exemplu, de liderul Kambodjei Pol Pot, unde au fost nimiciți 3 milioane de oameni, pentru că erau purtători ai unei ideologii străine celei comuniste, și această ideologie trebuia să piară odată cu purtătorii ei. Noi trebuie să înțelegem toate aceste lucruri, atunci când vorbim despre modul în care a fost impusă așa-zisa putere sovietică, care a fost de fapt puterea unei birocrații partinice, care s-a aranjat între Dumnezeu și societate în baza articolului 6 din Constituția URSS”, a subliniat expertul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">El este de părere că lucrurile trebuie privite în ansamblu. „Au fost și pagini frumoase în cadrul Uniunii Sovietice, dar aceste pagini frumoase nu trebuie să umbrească modalitatea în care a fost nimicită floarea națiunii, pentru a construi o așa-zisă societate nouă. Toate ar merge cumva, dacă acel regim nu ar fi fost construit pe victime: pe cele despre care vorbim astăzi, dar și pe războiul civil din Rusia în cadrul căruia au fost nimicite 12 milioane de cetățeni ai Rusiei, față de 1 milion de oameni care au murit în Primul Război Mondial. Poate ar fi mers, dacă acest regim până la urmă nu colapsa în 1991. Aceasta este cea mai mare dovadă este că acest regim nu era viabil. Jertfele care au fost puse pe altarul acestui regim au fost năprasnice. E nevoie să avem în țară o politică bine elaborată în privința atrocităților care s-au comis și, în mod necesar, să avem un monument al victimelor acestei foamete organizate”, adaugă expertul.</p>



<p class="wp-block-paragraph"></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/expert-exista-dovezi-sigure-ca-foametea-din-rssm-din-anii-1946-1947-a-fost-una-organizata.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>August 1940 &#8211; Se împlinesc 82 de ani de la fondarea de către Stalin a R. Moldova, fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească</title>
		<link>https://timpul.md/articol/august-1940-se-implinesc-82-de-ani-de-la-fondarea-de-catre-stalin-a-r-moldova-fosta-republica-sovietica-socialista-moldoveneasca.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/august-1940-se-implinesc-82-de-ani-de-la-fondarea-de-catre-stalin-a-r-moldova-fosta-republica-sovietica-socialista-moldoveneasca.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Adrian Popa]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 03 Aug 2022 14:27:12 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Republicii Sovietica Socialista Moldoveneasca]]></category>
		<category><![CDATA[Ribbentrop-Molotov]]></category>
		<category><![CDATA[rssm]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/zi-neagra-in-calendar-2-august-1940-stalin-creeaza-republica-sovietica-socialista-moldoveneasca-actuala-r-moldova-35992.html/</guid>

					<description><![CDATA[La 2 august 2022 am comemorat 82 de ani de la constituirea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti. În luna august „stataliștii” și „moldoveniștii” sărbătoresc creația lui Iosif Visarionovici Stalin&#8230; numită astăzi R. Moldova. Ctitorită de Stalin, crearea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (R.&#160;Moldova este continuatoarea de drept a RSSM)&#160;a fost un moment tragic pentru populaţia băştinaşă, care, &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">La 2 august 2022 am comemorat 82 de ani de la constituirea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti. </p>



<p class="wp-block-paragraph">În luna august „stataliștii” și „moldoveniștii” sărbătoresc creația lui Iosif Visarionovici Stalin&#8230; numită astăzi R. Moldova.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ctitorită de Stalin, crearea <strong>Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (R.&nbsp;Moldova este continuatoarea de drept a RSSM</strong>)&nbsp;a fost un moment tragic pentru populaţia băştinaşă, care, ulterior, a avut parte de deportări, persecutări, foamete, fiind, în acelaşi timp, lipsită de valorile strămoşeşti.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit istoricilor, constituirea <strong>RSSM </strong>este o consecinţă a <strong>Pactului Ribbentrop-Molotov</strong>, cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler, semnat la 23 august 1939, al cărui protocol secret prevedea anexarea la URSS a estului României, precum şi a estului Poloniei şi a Ţărilor Baltice. La 28 iunie 1940, Armata Roşie a trecut Nistrul, ocupând Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa. Drept urmare, la 2 august 1940, şase judeţe din teritoriul Basarabiei &#8211; Bălţi, Tighina, Chişinău, Cahul, Orhei şi Soroca şi alte şase raioane din cele 14 din componenţa Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti &#8211; Tiraspol, Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Râbniţa şi Slobozia, au fost unite în cadrul noii republici unionale &#8211; RSSM. În acelaşi timp, teritoriile româneşti ale Nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa, Nordului şi Sudului Basarabiei, în baza aceluiaşi scenariu, au fost incluse în componenţa Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene (RSSU).</p>



<p class="wp-block-paragraph">Decretul din 4 noiembrie 1940 al aceluiaşi Soviet Suprem al URSS legifera delimitarea frontierelor dintre RSS Moldovenească şi RSS Ucraineană, care au fost trasate de o manieră arbitrară, încălcându-se principiul etnic, în baza căruia s-ar fi operat dezmembrarea teritorială a Basarabiei şi a RASSM. În Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, deportările în Siberia au început înainte de cel de-al Doilea Război Mondial. Peste 330 mii de oameni au fost victime ale deportărilor din 1940 şi până în 1953. Din anul 1949, în noua republică socialistă a început colectivizarea. Seceta şi achiziţionarea unei cantităţi mari de produse agricole de către sovietici a dus la foamete, din cauza căreia au murit peste 350 mii de oameni.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><em><strong>Prin urmare, 2 august este o zi neagră pentru populaţia băştinaşă din R. Moldova, dar o zi de sărbătoare pentru „stataliști” cărora Stalin le-a făcut o republice pe un teritoriu furat de la români.</strong></em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><em><strong>Aşa precum afirma într-un inverviu ex-ministrul Culturii Ion Ungureanu noi suntem RM: Republica Ribbentrop-Molotov.&nbsp;</strong></em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/august-1940-se-implinesc-82-de-ani-de-la-fondarea-de-catre-stalin-a-r-moldova-fosta-republica-sovietica-socialista-moldoveneasca.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Alexandru Argint: Campania antialcoolică din 1985-1987 şi efectele sale pentru RSSM</title>
		<link>https://timpul.md/articol/alexandru-argint-campania-antialcoolica-din-1985-1987-si-efectele-sale-pentru-rssm-49652.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/alexandru-argint-campania-antialcoolica-din-1985-1987-si-efectele-sale-pentru-rssm-49652.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 15 Oct 2021 22:23:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[alcoolism]]></category>
		<category><![CDATA[campanie]]></category>
		<category><![CDATA[moldoveni]]></category>
		<category><![CDATA[rssm]]></category>
		<category><![CDATA[vin]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/alexandru-argint-campania-antialcoolica-din-1985-1987-si-efectele-sale-pentru-rssm-49652.html/</guid>

					<description><![CDATA[13 la sută din moldoveni beau &#238;n fiecare zi<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Din cele mai vechi timpuri pe plaiul moldav s-a dezvoltat viticultura şi vinificaţia. Din antichitate avem date despre măsurile antialcoolice ale lui Burebista, care au distrus viile pentru a elimina beţia şi indisciplina la geto-daci. &Icirc;n timpurile medievale vinurile de Cotnari şi Purcari erau v&acirc;ndute &icirc;n multe centre ale Europei, iar după 1812 vinurile moldoveneşti aveau o largă răsp&acirc;ndire &icirc;n r&acirc;ndurile nobilimii ruse. At&acirc;t &icirc;n componenţa Rom&acirc;niei Mari, c&acirc;t şi după anexarea de către statul sovietic unional, vinurile basarabene au cunoscut o dezvoltare continuă, fiindu-le recunoscute tot timpul calitatea superioară şi gustul rafinat.</p>
<p>&Icirc;n Uniunea Sovietică au fost mai multe campanii antialcoolice, &icirc;nsă cea din 1985 a fost cea mai radicală şi cea mai tragică pentru industria băuturilor alcoolice. Această campanie a fost &icirc;ncepută din motivul creşterii excesive a consumului de alcool &icirc;n anul 1984, care atingea anual 10,5 litri de alcool pe persoană matură, iar lu&acirc;nd &icirc;n considerare şi fabricarea necontrolată şi ilegală a băuturilor alcoolice, această cifră putea să depăşească 14 litri, echivalentul a 90-110 sticle de votcă pe an la fiecare bărbat matur.</p>
<h1>Hotăr&acirc;rea privind combaterea beției și fabricării samagonului</h1>
<p>Iniţiatorii campaniei antialcoolice au fost membrii biroului politic al CC al PCUS, M.S. Solomenţev şi E.C. Ligaciov, iar datorită faptului că această campanie a avut loc &icirc;n timpul conducerii lui M.S. Gorbaciov, ea a primit denumirea &icirc;n popor de &bdquo;gorbaciovistă&rdquo;. La 7 mai 1985 au fost aprobate Hotăr&acirc;rea CC al PCUS &bdquo;Cu privire la măsurile pentru combaterea beţiei şi alcoolismului&rdquo; şi hotăr&acirc;rea Sovietului de miniştri a URSS Nr. 410 &bdquo;Cu privire la măsurile pentru combaterea beţiei şi alcoolismului, lichidarea practicii de fabricare a basamacului&rdquo; (samagonului), care au dat start campaniei antialcoolice şi prescria tuturor organelor de partid, administrative şi de drept implicarea activă &icirc;n lupta cu beţia. Prin aceste hotăr&acirc;ri se preconiza limitarea considerabilă a producerii alcoolului, locurile de comercializare şi timpul de comercializare a băuturilor alcoolice.</p>
<p>La 16 mai 1985 a fost publicat Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS &bdquo;Cu privire la intensificarea luptei &icirc;mpotriva beţiei şi alcoolismului, lichidarea practicii de fabricare a basamacului&rdquo;, care prevedea şi tragerea la răspundere penală şi administrativă &icirc;n cadrul luptei cu beţia şi alcoolismul. Asemenea decrete au fost aprobate &icirc;n toate republicile unionale, inclusiv &icirc;n RSS Moldovenească.</p>
<p>&Icirc;n societatea moldovenească campania antialcoolică &icirc;ncepe oficial de la 28 mai 1985 prin decretul Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM &bdquo;Cu privire la măsurile pentru intensificarea luptei &icirc;mpotriva beţiei şi alcoolismului, lichidarea practicii de fabricare a basamacului&rdquo;, iar la 30 mai 1985 a fost aprobată hotăr&acirc;rea Sovietului Miniştrilor al RSS Moldovenești Nr. 177 &bdquo;Cu privire la măsurile pentru combaterea beţiei şi alcoolismului, lichidarea practicii de fabricare a basamacului&rdquo;, fiind identice cu cele aprobate la nivel unional.</p>
<p>Deşi pare o problemă at&acirc;t de cunoscută şi de vie &icirc;n amintirea multor persoane, ea nu a fost cercetată &icirc;ncă &icirc;n detalii de istorici, &icirc;nsă documente şi materiale statistice există &icirc;n multe arhive, inclusiv &icirc;n Arhiva Organizaţiilor Social-Politice a R. Moldova, care este deschisă pentru persoanele interesate de a cunoaşte trecutul nostru istoric, fie ei cercetători renumiţi sau amatori dornici de cunoaştere.</p>
<h1>Pierderi peste 500 mln. de ruble &icirc;n numai un an</h1>
<p>Această campanie antialcoolică a afectat grav dezvoltarea ramurilor viticulturii şi vinificaţiei moldoveneşti, care este regretabilă şi condamnată de mulţi specialişti. Pierderile economice au fost foarte mari, &icirc;n condiţiile &icirc;n care statul deţinea monopolul &icirc;n producerea şi comercializarea băuturilor alcoolice, care era un produs larg răsp&acirc;ndit şi consumat, iar veniturle erau considerabile. &Icirc;n bugetul RSS Moldoveneşti, acesta aducea peste 30% din acumulări &icirc;n anul 1984. Comercializarea băuturilor alcoolice fiind restricţionată a dus la pierderi mari. Numai &icirc;n lunile ianuarie-septembrie ale anului 1985 au scăzut v&acirc;nzările produselor alcoolice pe republică cu 40% (46 mln. ruble) faţă de anul 1984. Producerea băuturilor alcoolice &icirc;n anul 1985 a scăzut faţă de anul 1984 cu 548 mln. ruble. &Icirc;n ianuarie-august 1986, comercializarea băuturilor alcoolice scade cu 118 mln. ruble, faţă de anul 1985, iar producţia acestei mărfuri scade cu 139 mln. ruble faţă de anul 1985. Acest lucru a dus la deficit &icirc;n producţie de 70 mln. ruble &icirc;n anul 1986, iar &icirc;n timpul planului cincinal de 1,2 mlr. ruble, &icirc;n republică a scăzut cu 42,2 % numărul &icirc;ntreprinderilor care comercializau produsele din vin şi votcă. Se cunoaşte o creştere a volumului v&acirc;nzărilor produselor răcoritoare, băuturilor nealcoolice, sucuri, lactate, patiserie şi altele cu 30%, &icirc;nsă această creştere nu acoperă pierderile menţionate anterior.</p>
<p>Regretabil este faptul că respectiva campanie antialcoolică &icirc;ncepută &icirc;n 1985 a distrus viile basarabene &icirc;n masă. Se vehiculează că au fost distruse 80 de mii de hectare din cele 210 mii existente atunci. Exista dispoziţia de a distruge sorturile de vii pentru producerea vinurilor şi plantarea viţei-de-vie din sorturi de masă pentru consum. A &icirc;ncetinit procesul de plantare a viţei-de-vie şi re&icirc;nnoire a ei, chiar şi a sorturilor de masă. </p>
<h1>Sărbători&hellip; fără alcool</h1>
<p>Deşi a fost o campanie care a lovit crunt &icirc;n industria vinicolă a RSSM, ea a avut unele efecte benefice pentru sănătatea societăţii basarabene. Măsurile luate &icirc;n cadrul luptei cu beţia şi alcoolismul au dat şi rezultate pozitive, chiar dacă părea mai mult o luptă &bdquo;cu morile de v&acirc;nt&rdquo;. Deşi uneori ajungeau la absurditate, cum ar fi discutarea &icirc;n colective a persoanelor care au sărbătorit &icirc;n familii cu alcool, sau &icirc;ncercările de &bdquo;convingere&rdquo; (constr&acirc;ngere) a persoanelor de a-şi sărbători nunţile, cumetriile şi alte evenimente fără alcool, care st&acirc;rnesc astăzi bancuri şi z&acirc;mbete, această campanie a avut scopul de a limita, dacă nu era posibilă eliminarea alcoolului din viaţa cetăţeanului sovietic. Erau sancţionate, administrativ şi penal, persoanele care consumau alcool &icirc;n locurile publice şi la muncă, erau sancţionați conducătorii care nu &icirc;ntreprindeau măsurile necesare &icirc;mpotriva persoanelor &bdquo;vinovate&rdquo;, se lupta &icirc;ntens cu producerea ilegală a basamacului şi a producerii casnice a vinului. S-a ajuns p&acirc;nă la limitarea comercializării zahărului, principalul element utilizat &icirc;n producerea basamacului. S-a organizat la nivel republican luna propagandei antialcoolice &icirc;n perioada 20 mai &#8211; 20 iunie 1986, care populariza modul de viaţă sănătos şi fără alcool.<br />
La 1 aprilie 1987 la evidenţa Ministerului Sănătăţii erau 80 de mii de persoane alcoolice, majoritatea lor fiind locuitori ai satelor, dintre care 20% erau femei, iar &icirc;n mediu pe ţară erau 12%, cu 40% mai mult dec&acirc;t media pe Uniune. Dacă ne referim la domeniul medical, &icirc;n anul 1985 au fost create două spitale narcologice şi 13 secţii narcologice &icirc;n spitalele raionale şi orăşeneşti. &Icirc;n ambulatorul narcologic din Chişinău au fost puse la dispoziţie 43 de cabinete medicale şi 93 de cabinete de asistenţă narcologică. </p>
<h1>Moldovenii consumă anual peste 18 litri de alcool pe cap de locuitor</h1>
<p>Un pericol aparte şi care merita lupta cu alcoolismul &icirc;l reprezentau persoanele care conduc mijloace de transport &icirc;n stare de ebrietate. &Icirc;n anul 1986 şi &icirc;n primele patru luni ale anului 1987 au fost reţinuţi 28 mii de şoferi &icirc;n stare de ebrietate, din vina cărora au avut loc 931 de accidente rutiere.</p>
<p>&Icirc;n perioada mai-septembrie 1985 s-a micşorat, &icirc;n raport cu perioada anului 1984, cu 18,9% numărul infracţiunilor, iar cu 23% numărul infracţiunilor grave. &Icirc;n 1986 a scăzut numărul persoanelor reţinute &icirc;n centrele de dezintoxicare medicală cu 52%, cu 2% accidentele rutiere şi cu 13,9% a scăzut criminalitatea din străzi. Chiar dacă aceste date pot fi mult eronate, dorim să credem că au fost efecte pozitive. </p>
<p>&Icirc;nsă e regretabil că alcoolul consumat era foarte ridicat şi răsp&acirc;ndit &icirc;n familie, străzi, subsoluri şi alte locuri &icirc;n care se ascundea beţia. &Icirc;n urma cercetării opiniei publice &icirc;n mai multe oraşe din ţară, inclusiv oraşul Tiraspol, au arătat că folosirea băuturilor spirtoase &icirc;ncă mai era un fenomen &icirc;n masă. Populaţia orăşenească, &icirc;n proporție de 78% intervievată, consumă alcool &icirc;n timpul zilelor de sărbători naţionale, aproximativ tot at&acirc;ţia nu se lipsesc de băuturi alcoolice la sărbătorile familiale. 48% din respondenţi consumă alcool &icirc;n timpul concediului, și tot at&acirc;ta &icirc;n zilele de s&acirc;mbătă şi duminică. 16% continuă să consemneze ziua salariului sau premiului cu băutură, iar 15% &#8211; procurarea unui obiect sau lucru nou, iar 13% &icirc;ntr-un mod sau altul beau &icirc;n fiecare zi. Şi acest sondaj a fost făcut &icirc;n anul 1986, &icirc;n care lupta cu beţia era cea mai drastică.</p>
<p>Alcoolul a fost, este şi va fi o problemă a societăţii umane, inclusiv a celei moldoveneşti. La 11 februarie 2011 a fost publicat studiul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care plasează R. Moldova pe primul loc &icirc;n Europa, cu 18,2 litri consum anual de alcool pur pe cap de locuitor &icirc;n r&acirc;ndul persoanelor de la 15 ani, iar acest lucru ar trebui să ne alarmeze.</p>
<p><strong>Alexandru Argint, <br />
specialist superior al Arhivei organizaţiilor social-politice a R. Moldova</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/alexandru-argint-campania-antialcoolica-din-1985-1987-si-efectele-sale-pentru-rssm-49652.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>În anii &#8217;60, în RSSM, ca şi în toată Uniunea Sovietică, şpaga era un instrument folosit de nomenclaturişti şi de şefii întreprinderilor pentru a obţine falsificarea datelor din planurile cincinale</title>
		<link>https://timpul.md/articol/in-anii-60-in-rssm-ca-si-in-toata-uniunea-sovietica-spaga-era-un-instrument-folosit-de-nomenclaturisti-si-de-sefii-intreprinderilor-pentru-a-obtine-falsificarea-datelor-din-planurile-cincinale-159.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/in-anii-60-in-rssm-ca-si-in-toata-uniunea-sovietica-spaga-era-un-instrument-folosit-de-nomenclaturisti-si-de-sefii-intreprinderilor-pentru-a-obtine-falsificarea-datelor-din-planurile-cincinale-159.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 10 Sep 2021 04:06:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[rssm]]></category>
		<category><![CDATA[urss]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/in-anii-60-in-rssm-ca-si-in-toata-uniunea-sovietica-spaga-era-un-instrument-folosit-de-nomenclaturisti-si-de-sefii-intreprinderilor-pentru-a-obtine-falsificarea-datelor-din-planurile-cincinale-159.html/</guid>

					<description><![CDATA[ARHIVELE COMUNISMULUI - Mită, furturi şi reţele informale &#238;n RSS Moldovenească]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Regimul comunist şi-a propus să eradicheze corupţia, luarea de mită şi alte fenomene caracteristice numai or&acirc;nduirii burgheze, după spusele clasicilor marxism-leninismului. &Icirc;n realitate, prin &icirc;nsuşi sistemul economic şi prerogativele cresc&acirc;nde ale nomenclaturii de partid şi de stat, corupţia a găsit un teren prielnic. Aceasta era prezentă la nivelul cel mai &icirc;nalt, &icirc;n industrie, agricultură, ministere şi departamente, dar şi &icirc;n instituţii precum Academia de Ştiinţe a Moldovei. Acest lucru se &icirc;nt&acirc;mpla la sf&acirc;rşitul anilor &#8217;60, c&acirc;nd propaganda oficială tr&acirc;mbiţa despre transformarea RSSM dintr-o republică agrar-industrială &icirc;n una industrial-agrară, adică modernă, competitivă, şi pretins superioară celei capitaliste.</p>
<p>Evitarea &icirc;ndeplinirii planurilor economice genera &icirc;n sine un mecanism sofisticat de corupţie. Organizaţiile care nu reuşeau să &icirc;ndeplinească planul riscau nu numai să piardă investiţiile pentru cincinalul viitor, dar şi premiile adiacente pentru conducători şi lucrători de r&acirc;nd. <strong>De aceea, şefii de &icirc;ntreprinderi obţineau reducerea repetată a obligaţiilor lor asumate solemn la &icirc;nceput de cincinal. &Icirc;n perioada elaborării planurilor, prezentarea exagerată a capacităţilor de producţie era menită să atragă c&acirc;t mai multe fonduri.<br />
</strong><br />
Dar &icirc;ntruc&acirc;t onorarea promisiunilor era de multe ori irealizabilă, <strong>şefii corupeau ulterior organele de control ca să le micşoreze planurile iniţiale, dar cu păstrarea investiţiilor primite</strong>. &Icirc;n fiecare an se &icirc;nregistrau zeci şi zeci de situaţii de acest fel. Oficial, se declara că planul s-a &icirc;ndeplinit, dar, de fapt, datele erau falsificate. Conform unui raport prezentat de Ivan Ivanovici Bodiul la adunarea miniştrilor şi primilor secretari ai comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid din decembrie 1969, numai &icirc;n primele luni ale anului respectiv, 83 de &icirc;ntreprinderi nu &icirc;ndepliniseră planul. Alte 17 din cele 42 de &icirc;ntreprinderi de subordonare unională au obţinut de 63 de ori reducerea planului, adică de c&acirc;teva ori pentru o singură &icirc;ntreprindere. Aceste revizuiri ale planului erau operate printr-un sistem sofisticat de corupere a organelor de partid, de justiţie şi de control financiar.</p>
<h1>ŞPAGA, &bdquo;MOTOR&quot; AL ECONOMIEI COMUNISTE</h1>
<p>Ivan Bodiul venise recent de la Moscova unde asistase la o &icirc;ntrunire a Biroului Politic al CC al PCUS şi a Consiliului de Miniştri al URSS, la care <strong>Leonid Brejnev prezentase un raport alarmant despre corupţie, falsificarea planurilor economice</strong>, scăderea productivităţii şi probleme adiacente. Liderul de la Chişinău era deranjat de faptul că Brejnev a citat c&acirc;teva exemple din RSSM &icirc;n acest sens. La revenirea acasă, a ordonat să-i fie prezentat un raport detaliat despre fenomenele semnalate de liderul sovietic la scară unională. Drept urmare, declară că au apărut mult mai multe nume, pe care, de fapt, le cunoştea pentru că primea frecvent asemenea rapoarte de la diferite instituţii, precum MAI, KGB etc. Printre cazurile de luare de mită &icirc;n proporţii mari era invocat cel al organizaţiei <strong>Moldgalantereia</strong>, condusă de unul Vdovin. Era vizat &icirc;n special şeful depozitului de la Chişinău, un anume <strong>Kantarji, care elibera marfă magazinelor din Capitală, precum şi celor din Bender, Soroca, Edineţ, numai după ce reprezentanţii acestora plăteau sume importante de bani ca şpagă.<br />
</strong></p>
<h1>CADOURI ŞI FAVORURI</h1>
<p>Corupţia şi luarea de mită erau omniprezente &icirc;n sistemul comunist la toate nivelurile. Organizaţiile subordonate ministerelor făceau adeseori cadouri exorbitante conducătorilor sus-puşi &#8211; fie bani, fie produse deficitare. De regulă, era vorba de <strong>mobilier scump pentru amenajarea birourilor miniştrilor şi adjuncţilor lor, de televizoare scumpe sau aparate de radio, frigidere etc.</strong> &Icirc;n schimbul acestora, primeau protecţie şi iertarea păcatelor, &icirc;n formă de indulgenţe atunci c&acirc;nd erau &icirc;nregistrate lipsuri sau furturi &icirc;n proporţii destul de mari, care ajungeau la zeci de mii de ruble sau chiar sute de mii &icirc;n unele cazuri.</p>
<p>O categorie aparte de furturi de fonduri, care ajungeau la milioane de ruble, făceau parte din resursele alocate oficial pentru deplasări &icirc;n scop de serviciu. Erau numeroase cazuri c&acirc;nd unele persoane se aflau luni de zile &icirc;n deplasări, unii chiar permanent, dar, de fapt, locuiau &icirc;n afara republicii şi primeau sume enorme de bani. Astfel de cazuri au fost &icirc;nregistrate la &icirc;ntreprinderi industriale, dar şi la <strong>instituţii precum Academia de Ştiinţe a Moldovei</strong>. Spre exemplu, vicepreşedintele acesteia, <strong>Spasski, a locuit &icirc;n 1968 timp de 190 de zile &icirc;n apartamentul său din Moscova &icirc;mpreună cu familia, dar primea diurnă ca şi cum s-ar fi aflat &icirc;n deplasare de serviciu.<br />
</strong><br />
Cea mai mare parte a responsabililor implicaţi &icirc;n cazuri de corupţie şi furturi au rămas nepedepsiţi, &icirc;ntruc&acirc;t existau reţele neformale de tip mafiot care protejau membrii nomenclaturii. Legea supremă pe timpul regimului comunist o făceau aceştia, iar partidul decidea numai &icirc;n cazuri extreme aplicarea pedepselor, care, de obicei, erau formale şi se limitau la mustrări sau schimbare de funcţii.</p>
<p><strong>DOCUMENT Din raportul prezentat de Ivan Ivanovici Bodiul la adunarea miniştrilor şi secretarilor organizaţiilor de partid orăşeneşti şi raionale şi a preşedinţilor comitetelor executive orăşeneşti, 4 decembrie 1969:<br />
</strong><br />
Biroul Politic [al CC al PCUS] consideră anormală atitudinea cadrelor faţă de activitatea lor &icirc;n situaţia &icirc;n care acestea tind să reducă planul, dar să primească mai multe resurse financiare şi materiale&#8230;</p>
<p>Practica reducerii planurilor &icirc;n anumite domenii are un caracter de masă şi are un impact negativ asupra educării cadrelor. Această practică provoacă minimizarea responsabilităţii cadrelor &icirc;n chestiunea &icirc;ndeplinirii planului, slăbeşte lupta &icirc;mpotriva utilizării rezervelor, creează o percepţie eronată despre gradul de prosperitate [a societăţii noastre]&#8230; O povară grea asupra indicatorilor economici provine din abuzurile cadrelor. Aceste abuzuri se exprimă prin luxul cu care sunt echipate cabinetele, procurarea aparatelor electrocasnice, radio şi TV, transportul pentru uz personal, acordarea ilegală a premiilor şi bonusurilor. Sunt multe cazuri c&acirc;nd apartamentele şi transportul personal al [membrilor nomenclaturii] sunt reparate din contul &icirc;ntreprinderilor&#8230; De exemplu, şeful departamentului telecomunicaţii din Bălţi, tov. Voimark, şi-a mobilat cabinetul &icirc;n sumă de 2.600 de ruble şi, &icirc;n plus, şi-a instalat un televizor color care costă 1.200 de ruble. Directorul uzinei &bdquo;Elektromaşina&quot;, tov. Reva, şi-a achiziţionat un dulap de 1.500 ruble pentru biroul său. Şi-a instalat pentru folosire personală, precum şi pentru alţi conducători, trei frigidere. Asemenea lux a fost &icirc;nregistrat şi &icirc;n birourile directorilor de la uzina &bdquo;Kotovski&quot;, tov. Bolgar, &bdquo;Moldavkabel&quot;, tov. Kamaev, şi ale tuturor directorilor &icirc;ntreprinderilor de confecţionare a mobilei. &Icirc;n afară de mobilă, aceştia şi-au instalat televizoare, aparate de radio şi rafturi de bibliotecă foarte scumpe.</p>
<p>Aceste abuzuri nu sunt &icirc;nt&acirc;mplătoare. Directorii &icirc;ntreprinderilor &icirc;i imită pe conducătorii lor, care nu numai că cheltuiesc banii ministerelor pentru procurarea şi amenajarea cabinetelor lor, dar şi &icirc;i obligă pe şefii &icirc;ntreprinderilor să contribuie la echiparea locurilor lor de muncă. Şefii de la Ministerul Industriei Alimentare (tov. Şkorupeev) au obligat &icirc;ntreprinderile din subordine să contribuie cu 4.200 ruble la mobilarea cabinetului său. Şefii direcţiilor responsabile de producerea conservelor şi prelucrarea strugurilor, tov. Iurasov şi Nikitenko, şi-au luat din contul &icirc;ntreprinderilor trei frigidere &bdquo;Dnepr&quot; şi două aparate de radio&#8230;</p>
<p>&Icirc;n ciuda unor avertismente repetate şi a faptului că unele cadre au fost pedepsite aspru pentru organizarea banchetelor şi meselor exorbitante, aceste abuzuri continuă şi responsabilitatea acestor fenomene ţine de miniştri şi alţi conducători ai organizaţiilor republicane, care au o atitudine conciliantă faţă de astfel de abuzuri. La recepţia dată cu ocazia vizitei unei delegaţii din 8 persoane din Mongolia, directorul combinatului de carne din Bălţi, tov. Lebedev, a cheltuit 800 de ruble. Directorul Hidrocentralei Moldoveneşti, tov. Karpov, a organizat recepţia pentru delegaţia din Lituania &icirc;n restaurantul &bdquo;Noroc&quot; din Chişinău, pentru care a cheltuit 1.075 de ruble. Tov. Roşciakovski, directorul &icirc;ntreprinderii &bdquo;Moldptiţetrest&quot;, a organizat un banchet &icirc;n cinstea savanţilor care a costat statul 1.100 de ruble, dintre care 628 de ruble pentru votcă şi coniac.<br />
O serie de cheltuieli exorbitante şi furturi au fost &icirc;nregistrate la &icirc;ntreprinderi din industria alimentară şi uşoară, de carne şi lactate, &icirc;n cooperaţia de consum. La combinatul de vinuri din Călăraşi pierderile de coniac s-au cifrat la 470.000 de ruble, din cauza atitudinii iresponsabile a conducerii&#8230; După ce organelor superioare le-au parvenit aceste informaţii, nici directorul, nici alţi conducători ai &icirc;ntreprinderii respective nu au fost traşi la răspundere.</p>
<p>După datele reviziei, la &icirc;ntreprinderile industriei de conserve lipsurile &icirc;nregistrate şi suma furturilor s-a ridicat la 230.000 de ruble. La uzina de conserve din Călăraşi a fost evidenţiată lipsa sau alterarea producţiei, &icirc;n sumă de peste 110.000 de ruble. Directorul uzinei, care trebuia tras la răspundere, s-a concediat la cererea sa personală&#8230;</p>
<p><strong>Furturi &icirc;n proporţii mari au fost comise &icirc;n sovhozuri, colhozuri şi alte &icirc;ntreprinderi din agricultură</strong>. &Icirc;n ultimul timp au fost scoase la iveală furturi &icirc;n colhozurile &bdquo;Viaţa nouă&quot; din raionul Teleneşti, &bdquo;Miciurin&quot; din raionul Cimişlia, &bdquo;Ceapaev&quot; şi &bdquo;1 Mai&quot; din raionul Glodeni, &bdquo;Sovetskaia Moldavia&quot; din raionul Donduşeni. &Icirc;n aceste şi alte colhozuri şi sovhozuri delapidarea averii statului şi a mijloacelor financiare ating cifre de zeci de mii de ruble. <em>Spre exemplu, &icirc;n colhozul &bdquo;Miciurin&quot; din raionul Tiraspol, brigadierul tov. Pint, &icirc;mpreună cu şeful de gospodărie şi şeful combinatului de vinuri reduceau artificial preţul la producţia agricolă, cre&acirc;nd astfel surplusuri pe care le comercializau. &Icirc;n rezultatul falsificării actelor se crea impresia că planul era &icirc;ndeplinit, fapt pentru care el şi alţi conducători au primit premii &icirc;n sumă de 31.000 de ruble&#8230;&Icirc;n cooperaţia de consum lipsurile şi furturile au atins anul trecut [1968] suma de 600.000 de ruble, iar anul curent [1969] &#8211; 300.000 de ruble&#8230;</em></p>
<p>Tovarăşi! Trebuie să vă atrag atenţia şi asupra utilizării incorecte a fondurilor pentru deplasări din contul bugetului statului. Mulţi conducători s-au obişnuit cu deplasări continue, &icirc;n special &icirc;n afara republicii, unde se află pe perioade foarte lungi. Multe deplasări nu au legătură cu activitatea profesională şi nu de puţine ori sunt folosite pentru rezolvarea unor chestiuni de ordin personal. Sunt mulţi conducători care &icirc;şi vizitează rudele şi apropiaţii, cheltuind &icirc;n aceste scopuri fondurile pentru deplasări ale organizaţiilor.</p>
<p>Anul trecut, vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, tov. Spasski, s-a aflat 190 de zile la Moscova, unde locuieşte familia sa, locuia acasă, dar primea bani ca şi cum ar fi &icirc;n deplasare. Biroul CC al PCM l-a eliberat din funcţie pe tov. Spasski. Multe persoane sunt trimise &icirc;n deplasare &icirc;n afara hotarelor republicii de către Direcţia principală de aprovizionare materială şi tehnică a Moldovei. Tov. Kraveţki nu este exigent &icirc;n ceea ce priveşte folosirea cadrelor. El ţine &icirc;n afara republicii, &icirc;n diferite oraşe ale URSS, zeci de persoane, unele dintre care locuiesc permanent &icirc;n deplasare, primind astfel sume enorme de bani &icirc;n acest sens&#8230;</p>
<p>Igor Cașu /&nbsp;&nbsp;<strong><a href="https://m.adevarul.ro/moldova/politica/arhivele-comunismului-mita-furturi-retele-informale-rss-moldoveneasca-1_50ae259a7c42d5a6639a041d/index.html">adevarul.ro</a>&nbsp;</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/in-anii-60-in-rssm-ca-si-in-toata-uniunea-sovietica-spaga-era-un-instrument-folosit-de-nomenclaturisti-si-de-sefii-intreprinderilor-pentru-a-obtine-falsificarea-datelor-din-planurile-cincinale-159.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>(DOCUMENT) Traducere din Cambridge Journal of Economics: FOAMETEA SOVIETICĂ din 1947</title>
		<link>https://timpul.md/articol/document-traducere-din-cambridge-journal-of-economics-foametea-sovietica-din-1947-47262.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/document-traducere-din-cambridge-journal-of-economics-foametea-sovietica-din-1947-47262.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 19 Aug 2021 05:07:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[1947]]></category>
		<category><![CDATA[cambridge]]></category>
		<category><![CDATA[economie]]></category>
		<category><![CDATA[foame]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[rssm]]></category>
		<category><![CDATA[urss]]></category>
		<category><![CDATA[victoria colesnic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/document-traducere-din-cambridge-journal-of-economics-foametea-sovietica-din-1947-47262.html/</guid>

					<description><![CDATA[O deosebită atenție &#238;n ultimii 20 de ani a fost acordată aspectelor economice ale foametei.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Amartya Kumar Sen, renumitul economist indian, a abordat această problemă dintr-o nouă perspectivă, numită &bdquo;entitlement approach&rdquo;, ceea ce a trezit un interes major și a constituit o considerabilă inovație intelectuală. Economistul consideră că foametea este cauzată de eșecul de a transforma resursele (păm&acirc;nt, echipament, viețuitoare, cunoștințe) &icirc;n bunuri și servicii. [&hellip;]</p>
<p>Această manieră de a ancora problema foametei a fost preluată dintr-un studiu de caz realizat de Sen privind foametea bengaleză din 1943. Un aspect important al muncii lui Sen era să explice că reducerea hranei disponibile nu este singura cauză a foametei și foametea se poate petrece chiar și atunci c&acirc;nd sunt suficiente alimente. Publicarea unor documente secrete din arhivă au scos la iveală o foamete necunoscută anterior, foametea sovietică din 1947. P&acirc;nă nu demult, foametea sovietică din 1947 a fost pe larg dezmințită at&acirc;t &icirc;n literatura de specialitate, c&acirc;t și &icirc;n istoria demografică a Uniunii Sovietice. Foametea sovietică din 1947 a fost un eveniment tragic și important, iar acest studiu de caz &icirc;și propune să găsească un răspuns la &icirc;ntrebarea: a fost sau nu această foamete cauzată de insuficiența hranei. </p>
<h1>Date istorice</h1>
<p>Foametea sovietică din 1947 a avut loc după un devastator război &icirc;n care URSS a pierdut 24-27 milioane de oameni. Aceasta a avut loc &icirc;ntr-o țară &icirc;n care se &icirc;nt&acirc;mplaseră deja trei fenomene similare &icirc;n secolul XX (1917-1922, 1931-1934 și 1941-1945), guvernată de un tiran ce-și considera populația o masă de dușmani &icirc;nvinși, obligați să plătească tribut conducătorului. Foametea a fost precedată de o secetă ce a redus &icirc;n mod incomparabil cantitatea de gr&acirc;ne recoltată (Tabelul 1). &Icirc;n 1946 s-a &icirc;nregistrat o scădere semnificativă a producției de gr&acirc;ne, cauzată de secetă, scădere ce se producea de la un nivel deja cobor&acirc;t. Povara a căzut pe spatele fermierilor, &icirc;ntruc&acirc;t o mai mică parte a producției a rămas la dispoziția fermelor și a populației rurale. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/1(66).jpg" width="600" height="290" alt="" /></p>
<p>
&nbsp;<img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/2(72).jpg" width="600" height="342" alt="" /><br />
&nbsp;<img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/3(66).jpg" width="600" height="387" alt="" /><br />
<img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/4(44).jpg" width="600" height="225" alt="" /></p>
<p>Pentru a vedea ce s-a &icirc;nt&acirc;mplat cu gr&acirc;nele &icirc;n m&acirc;inile statului, este necesar să analizăm balanța gr&acirc;nelor pentru anii 1945-1948, reflectată &icirc;n tabelul 2. Se poate observa că &icirc;n 1946 exportul de gr&acirc;ne constituia un milion de tone, &icirc;n timp ce cantitatea de 0.4 tone a fost vărsată &icirc;n rezerva de stat și 2.4 mln. tone au fost destinate fermelor colective și de stat &icirc;n calitate de &icirc;mprumut (adică, gr&acirc;nele se utilizează drept săm&acirc;nță și este returnat statului după recoltare). &Icirc;n 1947, exportul de gr&acirc;ne a căzut la  0.3 mln. tone, iar cantitățile destinate rezervelor de stat și &icirc;mprumuturilor au crescut p&acirc;nă la 3.1 milioane de tone. Această sporire a &icirc;mprumuturilor sub formă de săm&acirc;nță denotă dependența statului de o producție agricolă continuă. Declinul brusc al exporturilor din 1947 a fost un răspuns al guvernului la foamete.</p>
<p>&Icirc;n vederea &icirc;nțelegerii dacă foametea sovietică din 1947 a fost una cauzată de lipsa hranei sau nu, este important să urmărim datele privind stocurile din acea perioadă.<strong> Acest fapt se datorează URSS, care a avut o economie de stat, pentru care stocurile de gr&acirc;ne erau de o mare importanță și unde agențiile de stat păstrau minuțios &icirc;nregistrările tuturor tranzacțiilor. </strong>Datele disponibile sunt redate &icirc;n tabelele 3 și 4. &Icirc;n primul r&acirc;nd, &icirc;n anii 1947-1953, guvernul sovietic a reușit să obțină ceea ce părea de neatins &icirc;n 1929-1933 &ndash; o majoră creștere a rezervelor de gr&acirc;ne. Acest spor a &icirc;nceput cu recolta anului 1947. Care a fost scopul? Potrivit decretului secret (<em>soverșenno secretno</em>), din 11 iulie 1947 al Consiliului miniștrilor din Ucraina și al Comitetului Central al Partidului Comunist al Ucrainei privind planul de aprovizionare cu gr&acirc;ne din recolta anului 1947, obiectivele au fost &icirc;mpărțite. Acestea &icirc;și propuneau să continue producerea agricolă, &icirc;n pofida secetei din anul precedent (prin garantarea unei cantități adecvate de săm&acirc;nță și hrană pentru cei angajați &icirc;n semănatul de primăvară și recolta ulterioară), să colecteze gr&acirc;ne de la fermieri cu justificarea că statul are nevoie să facă rezerve pentru a-i ajuta mai t&acirc;rziu, să permită sf&acirc;rșirea raționalizării și pentru a garanta securitatea națională. Nu există niciun dubiu că, odată cu deteriorarea situației internaționale după 1947, ultimul motiv a devenit deosebit de important. Necesitatea unor stocuri de gr&acirc;ne substanțiale a apărut pentru prima dată &icirc;n 1936-1937, c&acirc;nd o recoltă proastă nu a dus la foamete, dar s-au &icirc;nregistrat c&acirc;țiva morți. O cauză pentru asta a constituit o singură recoltă scăzută (foametea dezastruoasă a anului 1933, precedată de două recolte succesive proaste, &icirc;n 1931 și 1932, iar foametea anului 1947 a fost precedată nu doar de recolta rea at&acirc;t din 1946, c&acirc;t și 1945). Un alt lucru ce merită să fie luat &icirc;n considerare sunt stocurile substanțiale de gr&acirc;ne deținute de stat la 1 iulie 1936, folosite &icirc;n 1936-1937, pentru a susține consumul. </p>
<p>&Icirc;n anii agricoli 1946-1947, rezervele statale de gr&acirc;ne s-au diminuat (cu 1.3 mln. tone), la fel cum au făcut stocurile de secară, furaj și gr&acirc;ne minore (cu 2.4 mln. tone), așa cum se poate aștepta &icirc;n condiții extreme de lipsă a hranei. Cu toate acestea, se &icirc;nregistrau cu 1.3 mln. tone mai mult dec&acirc;t la sf&acirc;rșitul anului agricol 1932-1933 (ultimul an pașnic de foamete). Această cantitate, de 1.3 mln. tone, era de ajuns să hrănească 4 mln. de oameni pe parcursul unui an. Și această cantitate determinată conform stocurilor la 1 iulie 1947 nu este sigură, dar o estimare rezonabilă permite să crească această cantitate p&acirc;nă la 2.8 mln. tone. <strong>Asta &icirc;nseamnă că surplusul putea fi folosit pentru a aproviziona populația cu o porție bună de p&acirc;ine și puteau alimenta oamenii &icirc;n caz de urgență. </strong></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/5(38).jpg" width="600" height="401" alt="" /><br />
<img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/6(26).jpg" width="600" height="128" alt="" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/7(23).jpg" width="600" height="414" alt="" /><br />
<img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/8(19).jpg" width="600" height="31" alt="" /></p>
<h1>C&acirc;te victime au fost?</h1>
<p>Numărul morților este aproximat la &bdquo;nu mai puțin de două milioane&rdquo;. Acest număr se explică printr-un milion de morți, cauzat de foamete, și un număr copleșitor de decese cauzate de boli ce &icirc;nsoțesc foametea. Cercetătorul Popov a ajuns la concluzia că Rusia a numărat peste un milion de morți cauzat de foamete &icirc;n anii 1946-1948, pe c&acirc;nd rata de natalitate a scăzut cu aproape două milioane &icirc;n comparație cu situația de dinainte de foamete, c&acirc;nd soldații demobilizați se &icirc;ntorceau la familiile lor. Astfel, pierderea demografică totală a Rusiei a adunat aproape trei milioane. Veselova a estimat pierderile Ucrainei plasate &icirc;ntre un milion și un milion și jumătate de morți, <strong>iar cercetătorii Țăran și Șișcanu au aproximat numărul morților moldoveni la 150-200 mii. </strong></p>
<p><strong>Foametea a &icirc;nceput &icirc;n a doua jumătate a anului 1946, după proasta recoltă din același an și colectivizările de către stat. </strong>Ce lună poate fi considerată &icirc;nceputul foametei? Corespondența oficială publicată recent arată că ministerele Securității de Stat ale Moldovei și Ucrainei au raportat deja morți &icirc;n octombrie 1946. Dacă vom compara datele despre populația Uniunii Sovietice din anul 1945 cu cele din 1946, vom descoperi că cele din perioada ianuarie &#8211; iunie 1946 sunt mai ridicate dec&acirc;t ale anului precedent, respectiv este rațional să considerăm luna iulie drept &icirc;nceputul foametei. </p>
<p>Și totuși care a fost numărul &icirc;nregistrat de morți &icirc;n a doua jumătate a anului 1946? Aici ne ciocnim cu o estimare crudă, care ignoră, de exemplu, faptul că declinul mortalității este și din cauza deceselor acelor oameni răniți &icirc;n cadrul celui de-al Doilea Război Mondial. <strong>Cu toate acestea, &icirc;n a doua jumătate a anului 1946 se &icirc;nregistrează cu 99 mii de morți mai mult dec&acirc;t &icirc;n aceeași perioadă &icirc;n 1945. Iar &icirc;n 1947, numărul morților a crescut cu 790 mii de decese &icirc;n comparație cu anul precedent. </strong></p>
<p><strong>Se știe că foametea a continuat &icirc;n 1948, acest fapt este consemnat &icirc;n mărturiile supraviețuitorilor și &icirc;n rapoartele oficiale contemporane. &Icirc;n 1948 numărul deceselor &icirc;nregistrate și cauzate de foamete ajunge la 181 mii.<br />
</strong><br />
Așadar, se poate remarca rata mortalității &icirc;n anii 1946-1948 din cauza foametei ce &icirc;nsumează 1.2 mln. morți. Dintre aceștia, majoritatea &ndash; aproximativ 76% &#8211; au avut loc &icirc;n anul 1947. Punctul culminant al foametei a fost atins &icirc;n intervalul februarie-august 1947. Date relevante &icirc;n acest sens pot fi urmărite &icirc;n tabelele 5 și 6.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/9(17).jpg" width="600" height="371" alt="" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/10(17).jpg" width="600" height="229" alt="" /><br />
<img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/11(7).jpg" width="600" height="117" alt="" /></p>
<p>&Icirc;n 1947, decesele &icirc;nregistrate &icirc;n URSS au fost cu 790 mii mai numeroase dec&acirc;t &icirc;n 1946. Dacă estimăm rata mortalității pentru cele trei republici &icirc;ncep&acirc;nd cu cea de-a doua jumătate a anului 1946, anul 1947 și 1948, obținem 606 mii de morți &icirc;n Rusia sau circa 0.6% din totalul populației, 350 mii &icirc;n Ucraina (sau circa 1% din populație) și 123 mii ce poate fi estimat ca 5% din populație. [&hellip;]</p>
<p>Oficialitățile refuzau să &icirc;nregistreze morți ce &icirc;n mod normal le-ar fi &icirc;nregistrat, asta deoarece oamenii plecau de acasă &icirc;n căutare de hrană și mureau &icirc;n alte părți. De cele mai multe ori, cum se stipula &icirc;ntr-un raport al Ministerului Securității de Stat, corpurile lor ne&icirc;nsuflețite erau găsite pe marginile drumurilor sau pe c&acirc;mpuri. Este improbabil că toate aceste cadavre au fost identificate și introduse &icirc;n statisticile oficiale asupra populației. Mai mult dec&acirc;t at&acirc;t, multe dintre acestea au intrat &icirc;n putrefacție și nu au fost găsite pentru o perioadă lungă de timp.</p>
<p>Aceste argumente susțin ideea că statisticile oficiale minimalizează creșterea mortalității, &icirc;n special rurale, cauzate de foamete.</p>
<p>O modalitate pentru a determina care ar fi rata morților ne&icirc;nregistrate este să considerăm diferența dintre &icirc;nregistrările &icirc;n zonele rurale și urbane. Conform tabelului 6, mortalitatea urbană &icirc;nregistrată &icirc;n URSS, &icirc;n 1947 a crescut p&acirc;nă la 49.5%, pe c&acirc;nd mortalitatea rurală a crescut cu doar 37.9%. Acest fapt este dubios, &icirc;ntruc&acirc;t conform rapoartelor oficiale și mărturiilor celor ce-au supraviețuit, foametea a afectat &icirc;n mare parte localitățile rurale. [&hellip;]</p>
<p>Un fenomen răsp&acirc;ndit &icirc;n timpul foametei este o proporție mare a copiilor &icirc;n r&acirc;ndurile victimelor. 30% dintre decesele &icirc;nregistrate &icirc;n 1946-1947 au fost copii cu v&acirc;rsta p&acirc;nă la un an. O altă importantă categorie de victime o constituie familiile numeroase, unde tatăl a fost omor&acirc;t &icirc;n timpul războiului și nu mai poate furniza hrană pentru copii. Foamea a &icirc;mpins oamenii la acte de canibalism. Există rapoarte conform cărora cadavrele proaspete ale oamenilor ce au murit &icirc;n mod natural erau folosite pentru hrană sau acte de omor pentru carne de om. </p>
<h1>Largi aprovizionări cu hrană ca modalitate de a reduce foametea</h1>
<p>Sen a considerat că printre metodele luptei cu foametea cea mai importantă e aprovizionarea masivă cu hrană, indiferent de cauza ce-a declanșat foametea. Această politică de acumulare a stocurilor de alimente și gr&acirc;ne a fost cu succes implementată și a salvat multe vieți &icirc;n condițiile c&acirc;nd foametea amenința viețile oamenilor. Printre exemple se numără Anglia secolului XVII și URSS din anii 1936-1937. Cu toate acestea, metoda nu este universal aplicabilă. &Icirc;nsuși Sen sprijină mai multe strategii de susținere, printre care crearea locurilor de muncă. El este conștient că un sistem de porționare ce se limitează la populația urbană nu va putea stopa foametea din zonele rurale, ce o poate, din contra, &icirc;nrăutăți. El a descris cum &icirc;n Bengal &icirc;n 1943, populația din Calcutta avea posibilitatea de a obține hrană prin intermediul porționării hranei și magazinelor &bdquo;controlate&rdquo;, pe c&acirc;nd aproximativ 3 mln. de lucrători agricoli, fermieri, pescari și alți locuitori ai satelor, cei care au fost excluși din sistemul de porționare, au murit din cauza &icirc;nfometării sau a bolilor. </p>
<p><strong>Recomandarea unei masive aprovizionări cu hrană presupune ca autoritățile să privească foametea drept o prioritate. Prioritățile sovietice &icirc;n anii 1946-1948 erau totuși diferite. Prioritatea de top a politicii sovietice referitoare la alimentație era să faciliteze sistemul de porționare ca acesta să funcționeze eficient și să salveze vieți. Cea de-a doua prioritate consista &icirc;n a acumula stocuri de gr&acirc;ne după măsura posibilităților.</strong> Politica sovietică practicată &icirc;n 1946-1947 corespundea cu cele &icirc;ntrebuințate anterior. De exemplu, pe parcursul celui de-al Doilea Război Mondial, puterea URSS obișnuia să hrănească forțele armate și să livreze hrană populației urbane, &icirc;n special pentru Moscova. <strong>Porționarea hranei nu era extinsă asupra populației rurale, nevoite să reziste fără ajutor. &Icirc;n mod asemănător, o reacție a autorităților sovietice &icirc;n fața dificultăților alimentare a fost de a interzice comercializarea cu făină și p&acirc;ine &icirc;n localitățile rurale &icirc;n anii 1939-1940. </strong>Puterea sovietică avea mari probleme de susținere alimentară a localităților urbane, cu at&acirc;t mai puțin cele rurale.<strong> De exemplu, &icirc;n anii 1928-1933 și anii războiului civil, țăranii au fost &icirc;n totalitate excluși din programul porționării hranei. Ei au fost lăsați să se descurce de sine stătător. </p>
<p>Totuși, &icirc;n condițiile existente &icirc;n URSS &icirc;n anii 1946-1947, masiva cantitate de hrană aflată &icirc;n m&acirc;inile statului este considerată de istoricii de astăzi una dintre cauzele foametei. </strong>&Icirc;n acele condiții, aprovizionarea cu hrană nu ajuta la stoparea foametei. De ce? Deoarece stocurile aflate &icirc;n posesia statului reprezentau o cerință obligatorie pentru toți țăranii, siliți să-și predea proviziile. <strong>&Icirc;n cel de-al doilea r&acirc;nd, statul folosea aceste cantități de hrană pentru a le exporta, &icirc;n pofida foametei din interiorul Uniunii. Iar cei mai săraci, care aveau o mare nevoie de a obține hrană, erau excluși din sistemul de porționare. Din alt punct de vedere, o mare cantitate de hrană, provenită &icirc;n mare parte din zonele rurale, era transportată spre cele urbane și o parte a acesteia se pierdea pe parcursul deplasării sau depozitării.</strong> </p>
<p>Trebuie menționat, totuși, că autoritățile sovietice au slăbit ușor foametea din 1946-1947. Au redus colectivizarea gr&acirc;nelor &icirc;n 1946 pentru c&acirc;teva regiuni teribil de afectate, cum a fost Moldova. Au &icirc;mprumutat semințe c&acirc;torva regiuni ce trebuiau să fie &icirc;ntoarse cu dob&acirc;ndă după recolta anului viitor. Autoritățile au asigurat distribuirea unor supe de pui &icirc;n spitale, grădinițe și fermelor colective ca acestea să poată asigura recolta anului 1947. O parte a acestui ajutor a fost ineficient, &icirc;ntruc&acirc;t a fost &icirc;ntors odată cu procesul de colectivizare forțată sau deturnat &icirc;nainte de a ajunge la beneficiari. Ajutor a venit și din partea organizațiilor străine. <strong>Organizația Națiunilor Unite pentru Reabilitare Administrativă (UNRRA) a livrat ajutor substanțial Ucrainei și Republicii Belarus &ndash; 250 milioane de dolari, o parte din această sumă fiind alimente și ajutor pentru reconstrucția de după război. Organizația Crucea Roșie și Organizația de caritate &bdquo;Russian Relief&rdquo; a transmis ajutoare Uniunii Sovietice &icirc;n valoare de 31 de milioane de dolari. </strong>Fără acest ajutor, rata mortalității ar fi fost și mai &icirc;naltă. Cu toate acestea, eforturile au fost inadecvate și nu au reușit să prevină mortalitatea substanțială. </p>
<h1>Clasificarea foametei</h1>
<p>Astăzi, istorici din Rusia, Ucraina și Moldova, ca Popov, Veselova, Țăran și Șișcanu &icirc;nvinuiesc autoritățile sovietice și politica de alimentare din acea perioadă pentru foametea din 1947. <strong>Dacă taxele erau mai joase, colectivizarea mai puțin agresivă, dacă nu se exporta &icirc;n asemenea cantități, dacă importurile erau mai substanțiale, dacă puterea folosea stocurile de gr&acirc;ne pentru a potoli foametea, dacă autoritățile nu acumulau gr&acirc;ne &icirc;n perioada de maximă foamete, c&acirc;nd oamenii mureau de &icirc;nfometare, atunci probabil nu erau at&acirc;ția morți.</strong> Totuși, este la fel de adevărat, că punctul culminant al foametei a fost &icirc;n 1947 după o recoltă proastă din 1946.</p>
<p>Dacă e să admitem că vremea reprezintă un factor invariabil, iar politicile sovietice de alimentație &#8211; &icirc;n stare de a fi schimbate, foametea a fost cauzată de politicile greșite. Dacă se consideră politicile ca pe niște elemente invariabile, iar condițiile meteorologice ca pe un fapt dat, atunci foametea a fost cauzată de vremea proastă a acelui an. &Icirc;n viziunea autorului de față, &icirc;n anii 1945-1953, politicile erau stabilite și factorul care determina dacă va fi sau nu foamete &icirc;n acel an&#8230; era vremea. Acesta este adevărul conducerii țariste. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/deportati2.jpg" width="300" height="221" alt="" /></p>
<p><strong>Dacă cineva vrea să știe de ce a fost foamete &icirc;n anii 1947, atunci răspunsul este seceta anului 1946 care a dus la recoltă proastă și, respectiv, deficit acut de hrană pe parcursul anului agricol 1946-1947. </strong><strong>Pe de altă parte, dacă cineva vrea să știe de ce Uniunea Sovietică era vulnerabilă &icirc;n fața foametei &icirc;n anii 1945-1953, atunci răspunsul este diferit și rezultă din combinația a șase factori.</strong> Primul &ndash; din motive geografice și meteorologice, unele dintre cele mai importante arii agricole erau predispuse unor secete severe. Aceasta este o problemă binecunoscută a agriculturii rusești, ce datează &icirc;nainte de formarea Uniunii Sovietice și este relevantă și după prăbușirea acesteia (cum ar fi seceta din 1998). Un alt motiv ar fi taxele ridicate și colectivizarea forțată, ceea ce lipsea populația de posibilitatea de a-și furniza hrană. Standardele de trai ale populației erau joase, iar rezervele insuficiente pentru a le asigura supraviețuirea unui an cu o recoltă proastă. Un alt factor decisiv au constituit restricțiile impuse de puterea sovietică ce interziceau proprietatea privată. La fel de important este nivelul producției agricole, care a fost deosebit de scăzut. &Icirc;n perioada anilor 1953-1991, secetele recurente nu cauzau foamete, deoarece liderii post-staliniști au abandonat colectivizarea forțată, au urmat o politică bazată pe o relativă egalitate, au importat gr&acirc;ne &icirc;n cantități mari și au stabilit drept prioritate menținerea și &icirc;mbunătățirea standardelor de viață.</p>
<p><strong>Astăzi, merită să menționăm că după foametea din 1947 a urmat o cădere drastică a producției. Din acest punct de vedere, ea diferă colosal de acele fenomene de foamete ce s-au &icirc;nt&acirc;mplat fără o scădere bruscă a disponibilității hranei. Foametea din 1947 poate fi clasată &icirc;ntr-o categorie alternativă asociată cu un declin acut al producției domestice de alimente. </strong></p>
<p>Totuși, pentru precizie, e bine să facem diferența dintre cele două tipuri de perioade de foamete. Primul tip de foamete se &icirc;nt&acirc;mplă atunci c&acirc;nd nu există o realizabilă &icirc;mpărțire a hranei disponibile ce ar putea preveni foametea. Cel de-al doilea tip de foamete este atunci c&acirc;nd &icirc;n pofida declinului disponibilității de hrană există politici care ar fi putut preveni catastrofa. Foametea din 1947 se clasează &icirc;n cea de-a doua categorie. </p>
<p>Totuși, acest mod de abordare a problemei ne ajută să &icirc;nțelegem foamea din 1947 &icirc;n c&acirc;teva feluri. &Icirc;n primul r&acirc;nd, cei care au murit nu au avut &bdquo;dreptul la hrană&rdquo;, cum ar fi zonele rurale. Cei care au avut acces la alimente &ndash; &icirc;n mare parte aglomerațiile urbane, angajatorii ce beneficiau de porțiile oferite de stat &ndash; au supraviețuit. <strong>Decesele  din cauza foametei nu au fost o consecință a unui dezastru natural, ci au fost mediate de către sistemul sovietic de guvernare. Dacă politicile puterii erau să fie diferite, foametea putea fi evitată &icirc;n ciuda secetei acelui an. <br />
</strong><br />
<em><strong>Traducere de Victoria Colesnic a unui articol din </strong></em><a href="http:// http://www.paulbogdanor.com/left/soviet/famine/ellman1947.pdf"><em><strong>Cambridge Journal of Economics</strong></em></a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/document-traducere-din-cambridge-journal-of-economics-foametea-sovietica-din-1947-47262.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>13 ani de IAD pentru populația „eliberată” de bandele bolșevice (1940-1941 si 1944-1956)</title>
		<link>https://timpul.md/articol/13-ani-de-iad-pentru-populatia-eliberata-de-bandele-bolsevice-1940-1941-si-1944-1956-46692.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/13-ani-de-iad-pentru-populatia-eliberata-de-bandele-bolsevice-1940-1941-si-1944-1956-46692.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 03 Aug 2019 22:07:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[arhive]]></category>
		<category><![CDATA[bolsevici]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[rssm]]></category>
		<category><![CDATA[timpul]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/13-ani-de-iad-pentru-populatia-eliberata-de-bandele-bolsevice-1940-1941-si-1944-1956-46692.html/</guid>

					<description><![CDATA[Desecretizarea fondurilor Arhivei Ministerului Afacerilor Interne al R. Moldova ofera cercetatorilor posibilitatea realizarii unei reconstituiri cat mai fidele a multiplelor aspecte ale istoriei regimului totalitar comunist, insuficient sau deloc elucidate in istoriografia noastra.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Regimul terorii si mijloacele de infaptuire a acesteia isi gasesc o ampla reflectare in dosarele respectivei arhive.</p>
<h1>28 iunie 1940</h1>
<p>a insemnat inceputul unui lung calvar pentru populatia Basarabiei, condamnata sa suporte toate ororile regimului totalitar comunist la care a fost supusa populatia RASSM in perioada interbelica. Chiar daca nu se recurgea atat de frecvent, ca in perioada marii epurari, la serviciile odioaselor troici speciale, regimul totalitar comunist pentru a-si atinge obiectivele diabolice, a recurs la alte metode, la fel de antiumane, cu efecte la fel de tragice.</p>
<p>Primul an de ocupatie sovietica a Basarabiei a produs un soc urias asupra populatiei acesteia. <strong>Din primele zile, ca urmare a practicilor reprobabile ale autoritatilor comuniste, s-au operat numeroase arestari, astfel incat, in cateva saptamani, inchisorile au devenit supraaglomerate, depasindu-se de cateva ori capacitatea celulelor de a-i adaposti pe cei condamnati la detentie. In paralel, se produc executari in serie ale unor categorii de persoane, catalogate ca &bdquo;dusmani ai puterii sovietice&rdquo;.</strong></p>
<p>Din randul acestora au facut parte personalitati politice, inclusiv mai multi membri ai Sfatului Țarii, persoane, care, pana la 28 iunie 1940, au facut parte din diferite partide politice, au detinut functii publice in organele de administratie si de ordine. Victime ale rafuielilor salbatice au cazut si cateva zeci de preoti ai Mitropoliei Basarabiei, platind cu viata doar pentru simplul fapt ca slujeau in Altarul Domnului.</p>
<p>Gropile cu var, umplute cu cadavrele celor executati, precum si alte metode de exterminare a persoanelor indezirabile, constituie un alt indiciu infiorator al acestui prim an de ocupatie sovietica.</p>
<p><strong>Deportarile din 13 iunie 1941, in Siberia si in lagarele corectionale, a aproximativ 20.000 de persoane</strong>, au constituit acordul final al acestui prim an de &bdquo;fericire&rdquo; de tip comunist. Acest val de deportari este amplu reflectat de fondurile respectivei arhive.</p>
<h1>&Icirc;n ianuarie 1944,</h1>
<p>&#8230;cu cateva luni pana la &bdquo;eliberarea&rdquo; nordului Basarabiei de catre Armata Rosie, erau deja elaborate primele directive ale organelor de represiune sovietice, ce urmau sa serveasca drept temei pentru relansarea masinariei diabolice de exterminare umana. <strong>Odata cu ocuparea raioanelor de nord de catre unitatile de avangarda sovietice, tribunalul militar al RSSM, proaspat reanimat, s-a si pus pe treaba, condamnand la moarte primele cateva zeci de persoane. Un rol aparte in identificarea si retinerea tuturor celor care, in viziunea autoritatilor comuniste de ocupatie, se facusera vinovati in fata puterii sovietice, l-au jucat asa-numitele batalioane de exterminare, alcatuite din militari sovietici, dar si din activisti, racolati din randul populatiei autohtone.</strong></p>
<p>In vizorul acestor batalioane intrau &bdquo;<em>elementele dusmanoase</em>&rdquo;. Un rol aparte in aceasta &bdquo;munca&rdquo; de identificare si retinere a &bdquo;elementelor periculoase&rdquo; l-au jucat si alte structuri ale NKVD-ului, dar si faimoasele <a href="http://www.timpul.md/articol/primul-nkvd-ist-din-basarabia-eliberata-serghei-goglidze-(1901-1953)-44653.html"><strong>batalioane ale mortii</strong></a> care au &bdquo;scris&rdquo;, de asemenea, o pagina trista in soarta populatiei RSSM. Activitatea acestor structuri este reflectata pe larg de catre fondurile acestei arhive. Poate cel mai amplu sunt documentate operatiunile de deportare, care au fost reluate, fara prea multe taraganari, de catre autoritatile sovietice de ocupatie.</p>
<p>Printre primele victime ale acestei politici ale terorii comuniste s-au numarat ultimele cateva sute de etnici germani, care au evitat repatrierea din septembrie 1940. In iunie 1945, ei n-au mai putut sa se salveze de la deportarea in Siberia, operata de catre autoritatile sovietice.</p>
<p>Au urmat o serie de deportari care-i vizau pe basarabenii ce au activat, in perioada administratiei romanesti. Primul contingent, alcatuit din 466 de reprezentanti ai acestor categorii au fost deportati la 17 iulie 1946 in RSS Karelo-Finlandeza, pentru un termen de sase ani. Atare deportari au continuat si in anii urmatori. Ultimul grup deportat a fost cel format din fosti angajati ai administratiei publice si de ordine din Basarabia, care au fost exilati in 1948, pentru o perioada de sase ani, in RASS Bureata, regiunile Amur si Irkutsk.</p>
<h1>DEPORTĂRI ȘI DUPĂ MOARTEA LUI&nbsp;STALIN</h1>
<p><strong>Deportarile de populatie civila din 5-6 iulie 1949, precum si cele din 1 aprilie 1951 au constituit ultimul acord al practicilor de acest gen in RSSM.	 Fondurile Arhivei MAI contin mii de documente inedite cu referire la aceste deportari. Drama persoanelor deportate, dupa cum bine se cunoaste, nu s-a terminat odata cu disparitia fizica a lui Stalin, in martie 1953, ci a continuat si in anii urmatori.<br />
</strong><br />
In ciuda faptului ca, dupa moartea dictatorului, au fost expediate mii de demersuri ale victimelor deportarilor din RSSM pe numele noilor lideri sovietici si pe adresa organelor supreme ale statului sovietic, majoritatea covarsitoare ale acestora au ramas nesolutionate. Si acest ultim episod al dramei deportatilor se regaseste plenar in documentele pe care le detine respectiva arhiva.</p>
<p>Ion Varta, <br />
doctor in istorie, membru al Comisiei pentru studierea si aprecierea regimului comunist totalitar din R. Moldova<br />
<strong>Sursa: TIMPUL (2010)</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/13-ani-de-iad-pentru-populatia-eliberata-de-bandele-bolsevice-1940-1941-si-1944-1956-46692.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Pentru mancurți, analfabeți și sclavi: Legitimarea unui furt – ”limba moldovenească&#8221;</title>
		<link>https://timpul.md/articol/pentru-mancurti-analfabeti-si-sclavi-legitimarea-unui-furt-limba-moldoveneasca-52360.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/pentru-mancurti-analfabeti-si-sclavi-legitimarea-unui-furt-limba-moldoveneasca-52360.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 07 Dec 2013 07:24:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[1775 1918]]></category>
		<category><![CDATA[1812]]></category>
		<category><![CDATA[istoria stalinista]]></category>
		<category><![CDATA[rssm]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/pentru-mancurti-analfabeti-si-sclavi-legitimarea-unui-furt-limba-moldoveneasca-52360.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;mi pare rău că articolul de astăzi va fi unul dedicat celei mai sterile dezbateri, probabil, din toată istoria sud-estului Europei.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Adică &rdquo;dezbaterea&rdquo; despre denumirea limbii vorbite de cele aproape trei milioane de latinofoni din actuala Republică Moldova. Eu nu am vrut să scriu acest articol. Sau poate am vrut să scriu alt articol. Pe altă temă. Una mai bună. Dar realitatea mă obligă.</p>
<p>&Icirc;n seara asta am dat de un articol, la prima vedere foarte original, pe blogul lui Ion Grosu. Articolul se intitulează cam pompos (zic eu) &rdquo;Adevărul istoric despre limba moldovenească&rdquo;. Adevărul este prezentat cu ajutorul unei aplicații a google care, din cele 5,2 milioane de cărți scanate și digitalizate, oferă o statistică a frecvenței termenilor-cheie &icirc;n istoria literaturii artistice. C&acirc;nd au fost testate &icirc;n această aplicație sintagmele &rdquo;limbă moldovenească&rdquo; și &rdquo;limbă rom&acirc;nă&rdquo;, a rezultat, at&acirc;t &icirc;n cazul literaturii americane, c&acirc;t și a celei britanice și franceze, cum că termenul &rdquo;limbă moldovenească&rdquo; este prezent cu zeci de ani &icirc;naintea celui de &rdquo;limbă rom&acirc;nă&rdquo;. Pe baza acestor fapte observate, autorul trage următoarea concluzie: &rdquo;O soluție elegantă ar fi ca &icirc;n Constituția Rom&acirc;niei limba oficială să fie declarată &mdash; rom&acirc;na (moldoveneasca), iar &icirc;n Constituția Moldovei &mdash; moldoveneasca (rom&acirc;na).&rdquo;.</p>
<p>E adevărat că respectiva aplicație google pentru literatura rom&acirc;nă &icirc;ncă nu există. Dar chiar și aici denumirea &rdquo;limba moldovenească&rdquo; ar veni prima, &icirc;n istorie. &rdquo;Acolo, probabil va fi 1642 pentru &bdquo;limba moldovenească&rdquo; (Letopisețul lui Ureche) și 1692 pentru &bdquo;limba rum&acirc;nească&rdquo; (Letopisețul Cantacuzenesc)&rdquo;, spune autorul &icirc;ntr-un comentariu de după articol.</p>
<p>&Icirc;ntruc&acirc;t primele menționări, &icirc;n literatura britanică și cea franceză, a sintagmei &rdquo;limba moldovenească&rdquo; sunt plasate la sf&acirc;rșitul secolului XVIII (1790&hellip;), iar a sintagmei &rdquo;limba rom&acirc;nă&rdquo;, după 1812, aș vrea să vin cu anumite precizări &icirc;n sprijinul prevalenței termenului &rdquo;limba rom&acirc;nă&rdquo; (rom&acirc;nească, rum&acirc;nească) &icirc;n detrimentul celui de &rdquo;limba moldovenească&rdquo; (deși și acesta din urmă s-a utilizat). Astfel, deși Grigore Ureche scrie &icirc;n jurul anilor 1642-47 &rdquo;Letopisețul Țării Moldovei&rdquo;, unde numește limba vorbită de moldoveni, &rdquo;moldovenească&rdquo;, &icirc;n exact aceeași perioadă, la 1643, apare la tipografia domnească din Iași, sub conducerea lui Vasile Lupu și a mitropolitului Varlaam, &rdquo;Cazania&rdquo;, care are subtitlul &rdquo;Carte rom&acirc;nească de &icirc;nvățătură&rdquo;. Subtitlul complet al acesteia este: &rdquo;CARTE ROM&Acirc;NEASCĂ // DE &Icirc;NVĂŢĂTURĂ // DUMENECELE // preste an şi la praznice &icirc;mpărăte- // şti şi la sfinţi Mari. // Cu zisa şi cu toată cheltuiala // LUI VASILIE VOIVODUL // şi domnul ţării Moldovei din multe // scripturi tălmăcită. din limba // slovenească pre limba Romeniască. // DE VARLAAM MITROPOLITUL // De Ţara Moldovei. // &Icirc;n Tipariul Domnesc. &Icirc;n Mănăstirea // a trei S(feti)teli &icirc;n Iaşi de la Hs. 1643&rdquo;.</p>
<p>&Icirc;n același timp, un alt literat moldovean din secolul XVII, <strong>Dosoftei</strong>, &icirc;și &icirc;ncepe &rdquo;Psaltirea &icirc;n versuri&rdquo; cu următoarea introducere: &rdquo;Psăltire a S&acirc;ntului <strong>Proroc David pre limba rum&acirc;nească</strong> cu z&acirc;sa și cu toat&acirc; cheltuiala Prealuminatului &icirc;ntru Iisus Hristos Stefan Petră Voevoda Domnul Țărăi Moldovei. Din S&acirc;ntele Scripturi a S&acirc;nților Părinți dascălilor S&acirc;ntei Besiarici, cu lung&acirc; osteneal&acirc; &icirc;n mulți ani socotit&acirc; și cercat&acirc; prin S&acirc;ntele Cărți, și diacia pre verșuri tocmit&acirc; &icirc;n cinci ani foarte cu osărdie mare, de Smeritul Dosoftei Mitropolitul de Țara Moldovei.&rdquo;. Anul apariției &rdquo;Psaltirii &icirc;n versuri&rdquo; este 1673.</p>
<p>&Icirc;ntr-o altă scriere a sa &icirc;n versuri, dat&acirc;nd tot din a doua jumătate a secolului VXII, Dosoftei spune următoarele:</p>
<p>&rdquo;Domnii Țăr&acirc;i Moldovei pus-au nevoință</p>
<p>De-au &icirc;nvățatu-ș țara direaptă-n credință,</p>
<p>Pravoslavnica lege ferind necorcită,</p>
<p>Și-n ceri Hristos le cruță viață fericită.</p>
<p>Descălecat-au țara domnul Dragoș-vodă,</p>
<p>Fericită, buiacă, cu tot feli de rodă,</p>
<p><strong>C&acirc;nd au adus &icirc;ntr-&icirc;nsă rom&acirc;neasca limbă,</p>
<p>De bun neam și ferită de la calea str&acirc;mbă.<br />
</strong></p>
<p>
De menționat că toți acești cronicari și oameni de litere aparțineau de Țara Moldovei, erau, deci, <strong>moldoveni</strong>, dar &icirc;și numeau limba nu altfel dec&acirc;t &rdquo;<strong>rom&acirc;nă</strong>&rdquo;. Faptul că &icirc;n surse britanice sau franceze, &icirc;ntr-o perioadă &icirc;n care interesul Occidentului pentru aceste teritorii era aproape inexistent, se găsește termenul &rdquo;limbă moldovenească&rdquo; mai devreme dec&acirc;t &rdquo;limbă rom&acirc;nă&rdquo; nu ar trebui să ne mire, deoarece &icirc;n general exista tendința ca limbile popoarelor să fie numite, &icirc;n spații &icirc;ndepărtate, conform denumirilor țărilor. Este, de aceea, logic ca &icirc;n surse britanice sau franceze din secolul XVIII, să găsim termenul &rdquo;limba moldovenească&rdquo;, &icirc;n conformitate cu denumirea țării, Moldova.</p>
<p>Avem <strong>&icirc;nsă dovada clară</strong>, documentară, aparțin&acirc;nd de tradiția literară autohtonă, că termenul &rdquo;<strong>limba rom&acirc;nă</strong>&rdquo; prevalează &icirc;ncă din secolul XVII, de c&acirc;nd &icirc;ncep să apară &icirc;n Țara Moldovei tipărituri &icirc;n limba băștinașilor, asupra termenului &rdquo;limba moldovenească&rdquo;. Acesta din urmă se utilizează și el, &icirc;nsă &icirc;n afară de Grigore Ureche, care-l menționează la egalitate cu &rdquo;limba rom&acirc;nească&rdquo; (acest termen apare și el &icirc;n &rdquo;Letopiseț&hellip;&rdquo;, &icirc;mpreună cu o mulțime de relatări și afirmații care probează &icirc;nt&acirc;ietatea sa: &rdquo;Rum&acirc;nii, c&acirc;ți să află lăcuitori la Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu, de la un loc suntu cu moldov&eacute;nii și toți de la R&acirc;m să trag.&rdquo;)</p>
<p><strong>Ulterior, &icirc;n secolul XVIII, și Dimitrie Cantemir &icirc;n a sa lucrare &rdquo;Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor&rdquo; dă preferință termenului &rdquo;limba rpm&acirc;nească&rdquo;, deși menționează și termenul &rdquo;limba moldovenească&rdquo;.<br />
</strong><br />
Dacă adăugăm la aceste realități și faptul că pe tratatul moldo-polon din 1485, &icirc;ncheiat de Ștefan cel Mare, stă scris: <strong>&rdquo;Haec inscriptio ex Valachico in Latinam versa est&rdquo;</strong>,  cred că putem afirma că am probat primatul denumirii &rdquo;limba rom&acirc;nească&rdquo;, &rdquo;limba rom&acirc;nă&rdquo;, asupra celui de &rdquo;limbă moldovenească&rdquo; &icirc;ncă din Evul Mediu și perioada renașterii culturale din secolul XVII, pentru Țara Moldovei. De restul spațiului rom&acirc;nesc putem spune că &icirc;n Transilvania termenul &rdquo;limbă rom&acirc;nească&rdquo; e menționat &icirc;ncă din secolul XVI.</p>
<p>Iată, deci, că acum știm că moldovenii, deși au folosit și expresia &rdquo;limba moldovenească&rdquo; pentru a-și numi limba, au dat cu toate acestea preferință termenului &rdquo;<strong>limba rom&acirc;nă</strong>&rdquo;, utiliz&acirc;ndu-l mai des și &icirc;n mai multe r&acirc;nduri, după cum probează documentele noastre interne.</p>
<p><em>Cred că ar fi alogic să tragem concluzii despre natura culturii chineze din perioada epocii Ming (1368-1644), de exemplu, utiliz&acirc;nd doar surse arabe. Sau doar surse indiene. Desigur, putem utiliza aceste surse &icirc;n chip complementar, &icirc;nsă un cercetător al respectivului spațiu și respectivei perioade trebuie să se bazeze mai &icirc;nt&acirc;i pe sursele informative interne din China.<br />
</em><br />
Or, Ion Grosu ne propune să luăm faptul că &icirc;n anumite surse britanice și franțuzești din secolul XVIII &rdquo;limba moldovenească&rdquo; apare &icirc;naintea &rdquo;limbii rom&acirc;ne&rdquo; drept &rdquo;adevăr istoric despre limba moldovenească&rdquo;. Să considerăm, așadar, că pe această bază, termenul &rdquo;limba moldovenească&rdquo; este mai vechi dec&acirc;t &rdquo;limba rom&acirc;nă&rdquo;. Deși Ion Grosu spune aproape peste tot &icirc;n articolul său că nu dorește să contrapună cei doi termeni, că nu dorește să-i antagonizeze, că ambii desemnează aceeași limbă, un cititor neavizat ar trage concluzia că &rdquo;limba moldovenească&rdquo; este termenul de preferat.</p>
<p><strong>Și mai aberantă este concluzia-recomandare a autorului: pe baza faptului că &rdquo;ai descoperit&rdquo; că &rdquo;limba moldovenească&rdquo; e mai veche dec&acirc;t &rdquo;limba rom&acirc;nă&rdquo;, să propui Rom&acirc;niei să-și modifice constituția astfel &icirc;nc&acirc;t limba ei oficială să fie &rdquo;limba rom&acirc;nă (moldovenească)&rdquo;, iar Republica Moldova să facă la fel și să proclame &rdquo;limba moldovenească (rom&acirc;nă)&rdquo;.<br />
</strong><br />
E o capcană aici, una &icirc;n care cădem cu toții. Termenul &rdquo;limba moldovenească&rdquo; folosit de cronicarii și literații noștri din secolele XVI-XVII nu este același cu termenul &rdquo;limba moldovenească&rdquo; utilizat &icirc;n RASSM, RSSM, și &icirc;n Republica Moldova conform constituției din 1994, chiar dacă sună la fel. Sensurile sunt diferite. &Icirc;n primul caz, era vorba despre o denumire regională pentru aceeași limbă conștientizată ca atare de toți rom&acirc;nii din spațiul etnic rom&acirc;nesc, după cum atestă și Grigore Ureche &icirc;n citatul inserat mai sus. &Icirc;n al doilea caz, era vorba despre eticheta dată unui construct lingvistic artificial, fabricat &icirc;n cazanele nation-building-ului de tip sovietic. După ce a devenit clar că acest construct lingvistic artificial, această limbă fabricată pentru națiunea sovietică moldovenească, ce urma să servească legitimării &rdquo;teoriei cu privire la cele două popoare est-romanice&rdquo;, nu poate funcționa ca limbă literară, nu-și poate satisface funcțiile de limbă oficială și de comunicare, s-a trecut la limba rom&acirc;nă literară scrisă cu grafie chirilică. <strong>Dar eticheta, denumirea artificială &rdquo;limba moldovenească&rdquo; pentru limba rom&acirc;nă literară (ATENȚIE: Nu pentru limba rom&acirc;nă vorbită &icirc;n Moldova &icirc;n secolul XVII, ci pentru limba rom&acirc;nă literară evoluată pe &icirc;ntreg teritoriul rom&acirc;nesc &icirc;n secolele XVIII-XX), s-a păstrat. Această denumire artificială a ajuns și &icirc;n constituția RM din 1994. Cum poate fi calificat faptul că varianta &icirc;n grafie chirilică a unei limbi literare, a limbii literare rom&acirc;ne, proprii Rom&acirc;niei, este pur și simplu preluată și i se dă alt nume, numele &rdquo;limba moldovenească&rdquo;? </strong>Pentru că asta s-a &icirc;nt&acirc;mplat &icirc;n anii 1950 &icirc;n RSSM, după ce s-a conștientizat eșecul total al tentativei de construire a unei limbi diferite de cea rom&acirc;nă. Eu zic că acest fapt nu poate fi calificat altfel dec&acirc;t furt. Un elementar furt sovietic de identitate.</p>
<p>Nu termenul &icirc;n sine, &rdquo;<em>limbă moldovenească</em>&rdquo;, ne deranjează, ci contextul &icirc;n care el e folosit: &icirc;n constituția Republicii Moldova a ajuns &icirc;n urma unui furt, pentru că nu desemnează altceva dec&acirc;t limba rom&acirc;nă literară.  Nu ne deranjează prezența termenului &rdquo;limba moldovenească&rdquo; &icirc;n lucrările lui Grigore Ureche. Sau &icirc;n baladele moldovenești, &icirc;n c&acirc;ntecele populare vech<strong>i. Deși acolo se spune puțin altfel: &rdquo;grăiesc moldovenește&rdquo;, nu &rdquo;vorbesc &icirc;n limba moldovenească&rdquo;, ceea ce e complet altceva.<br />
</strong><br />
Ne deranjează perpetuarea unui furt sovietic, și oamenii care astăzi propun referendumuri pentru a legitima acest furt dat&acirc;nd din 1924.</p>
<p>Ne deranjează insistența de a &rdquo;&icirc;mpăca și capra și varza&rdquo;, și de a introduce &icirc;n paranteze numele drept, de moșie, de neam, al limbii vorbite pe aceste păm&acirc;nturi: limba rom&acirc;nă.</p>
<p><strong>Nu pot exista compromisuri cu furturile sovietice.<br />
</strong><br />
<em>Iar dacă Ion Grosu (căruia i-am citit și apreciat multe alte articole de pe blogul său, scrise foarte bine și foarte convingător) dorește să fie original, poate că ar fi bine să-și aleagă un alt subiect, un alt domeniu &icirc;n care să-și canalizeze originalitatea.<br />
</em><br />
<strong>Altfel</strong>, sunt sigur că Stepaniuc, Garbuz, Pascaru, Șelin, Tulbure&hellip; și alți &rdquo;apostoli&rdquo; ai furtului sovietic (termenul &rdquo;limba moldovenească&rdquo; a fost furat de către pseudolingviștii sovietici Serghievski și Marr de la cronicarul nostru Grigore Ureche, pentru a fi folosit &icirc;n scopul de construire a &rdquo;poporului moldovenesc&rdquo; &ndash; &icirc;n m&acirc;inile pseudolingviștilor menționați, el a fost un simplu instrument) ar aplauda minute &icirc;n șir după lecturarea articolului semnat de Ion Grosu. Poate că domnul Stepaniuc și-ar aminti apoi, cu z&acirc;mbetul pe buze, de un termen leninist, de la cursurile de comunism științific: idiot util. </p>
<p>Cu intenții bune, &icirc;mpăciuitoare, Ion Grosu &icirc;ncearcă să legitimeze, prin articolul său, <strong>un furt</strong>. Eu sunt convins că el, de fapt, nu &icirc;nțelege ce face.</p>
<p>Nu avem nevoie de &icirc;mpăciuitorism și conciliatorism c&acirc;nd suntem martorii unor furturi. Cu hoții (teroriștii, bandiții) nu se negociază. Cu ei nu se glumește. Cu ei nu se bate pe umăr, prietenește. Cu ei nu se iese la o bere (sau la mai multe). </p>
<p>Cu ei există doar o cale. Calea luptei.</p>
<p>Articolul poate fi consultat <a href="http://iongrosu.md/2013/12/06/vezi-aici-grafic-adevarul-istoric-despre-limba-moldoveneasca/?fb_action_ids=10202464654040224&amp;fb_action_types=og.likes&amp;fb_source=other_multiline&amp;action_object_map=%5B192755877579707%5D&amp;action_type_map=%5B%22og.likes%22%5D&amp;action_ref_map=%5B%5D">aici</a>.</p>
<p>P.S. <strong>Dacă Ion Grosu sau altcineva dorește să-și aprofundeze cunoștințele legate de ruptura istorică, sciziunea, dintre primul sens al expresiei &rdquo;limba moldovenească&rdquo; (Ureche) și cel de-al doilea sens al acestei expresii, cel sovietic, din care provine și actualul sens &rdquo;statalist&rdquo; din R.M., &icirc;i (le) sugerez să consulte lucrarea pseudolingvistului marxist sovietic M.V. Serghievski &rdquo;Moldavskie etiud&icirc;&rdquo;, apărută la scurt timp după proclamarea RASSM la 12 octombrie 1924. Da, știu, poate mi-ați spune să nu &rdquo;politizez&rdquo; chestiunea, dar e imposibil să n-o politizezi: ei au politizat-o, nu noi. Ca să putem s-o &icirc;nțelegem, trebuie să vedem de ce și cum a fost politizată. &Icirc;n beneficiul cui. De asemenea, dați un search pe google cu numele: &rdquo;Nikolai Marr&rdquo;. Sper că multe lucruri vor deveni mai clare.</strong></p>
<p>Dan Nicu<br />
Vox.publika.md</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/pentru-mancurti-analfabeti-si-sclavi-legitimarea-unui-furt-limba-moldoveneasca-52360.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>VIDEO: ÎMPIEDICAREA ultimei parade sovietice din RSSM, 7 noiembrie,1989</title>
		<link>https://timpul.md/articol/video-impiedicarea-ultimei-parade-sovietice-din-rssm-7-noiembrie1989-50785.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/video-impiedicarea-ultimei-parade-sovietice-din-rssm-7-noiembrie1989-50785.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 07 Nov 2013 09:26:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[parada sovietieca]]></category>
		<category><![CDATA[rssm]]></category>
		<category><![CDATA[urss]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/video-impiedicarea-ultimei-parade-sovietice-din-rssm-7-noiembrie1989-50785.html/</guid>

					<description><![CDATA[După Marea Adunare Națională de la 27 august, 1989, de la Chișinău, la care au participat aproximativ 750.000 de oameni, Republica Moldova mai răm&#238;ne timp de c&#238;teva luni prizonieră a ideologiei și guvernării sovietice.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Chiar dacă deputații  rom&acirc;nofili c&icirc;știgă lupta cu oponenții din Sovietul Suprem și reușesc să impună limba rom&acirc;nă ca limbă de stat și adoptarea alfabetului latin, socialismul părea, &icirc;ncă, de neclintit.</p>
<p>Guvernarea socialistă care &icirc;și trăia ultimile clipe la Chișinău a &icirc;ncercat să organizeze parada militară, dedicată marii revoluții socialiste din octombrie 1918, dar protestatarii au demonstrat o adevărată lecție de curaj și demnitate națională pentru urmașii lor. S-au opus cu vehemență și nu au permis intrarea blindatelor &icirc;n PMAN, care reprezenta deja un simbol al demnității Naționale. &Icirc;n urma altercațiilor, mai multe persoane au fost arestate. Ca urmare, pe 10 noimbrie, sediul Ministerului Afacerilor Interne a fost asediat iar evenimentul s-a soldat cu confruntări violente &icirc;ntre forțele de ordine și protestatarii care cereau eliberarea persoanelor arestate. Astfel, curajul și perseverența luptătorilor pentru integritatea națională, limba rom&acirc;nă, grafia latină și tricolor au determinat cel mai major eveniment politic din Republica Moldova. Pe 16 noiembrie, ultimul bastion al puterii sovietice din Republica Moldova, Simion Cuzmici Grosu, prim-secretarul filialei moldoveneşti a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice a fost &icirc;nlăturat de la putere şi &icirc;nlocuit cu Piotr Chirilovici Lucinschi, fost secretar adjunct de partid al filialei din Tadjichistan. Lucinschi avea să devină mai apoi preşedinte al Republicii Moldova din 1996 p&icirc;nă &icirc;n 2001.</p>
<p>&Icirc;n materialul video de mai jos, vă prezentăm, imagini inedite cu altercațiile de la parada bolșevică eșuată de pe 7 noiembrie, 1989,  filmate de regretatul regizor, Victor Bucătaru</p>
<p>Sursa: deschide.md</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/video-impiedicarea-ultimei-parade-sovietice-din-rssm-7-noiembrie1989-50785.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Constantin Tănase: „CE TE BAGI ÎN VORBĂ, MOŞULE?&#8221;</title>
		<link>https://timpul.md/articol/constantin-tanase-ce-te-bagi-in-vorba-mosule-49371.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/constantin-tanase-ce-te-bagi-in-vorba-mosule-49371.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Constantin Tănase]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 04 Oct 2013 19:55:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[autograf]]></category>
		<category><![CDATA[carte]]></category>
		<category><![CDATA[comunism]]></category>
		<category><![CDATA[comuniști]]></category>
		<category><![CDATA[Constantin Tănase]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[moș]]></category>
		<category><![CDATA[moșulică]]></category>
		<category><![CDATA[pc]]></category>
		<category><![CDATA[pcrm]]></category>
		<category><![CDATA[pensionari]]></category>
		<category><![CDATA[rssm]]></category>
		<category><![CDATA[timpul]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/constantin-tanase-ce-te-bagi-in-vorba-mosule-49371.html/</guid>

					<description><![CDATA[Recent, mi-am exprimat &#238;n <a href="http://timpul.md/articol/cine-sunt-unii-si-de-ce-filat-merita-sa-fie-batut-cu-picioarele--48762.html"><strong>TIMPUL</strong></a> punctul de vedere referitor la o afirmație făcută &#238;n &#8222;Jurnal de Chisinau&#8221; de Nicolae Negru, pentru care recunosc, am tot respectul. (&#206;ntre timp, dl. Negru a părăsit Jurnal Trust Media).&#160;<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Un lucru normal, consider, &icirc;ntre doi jurnaliști care &icirc;mpărtășesc&nbsp;viziuni și valori mai mult sau mai puțin apropiate asupra unor probleme-cheie ale vieții noastre.<br />
&nbsp;<br />
Subiectul&nbsp;discuției&nbsp;era: de ce merită să fie criticat Vladimir Filat și unde este limita dintre critica și&nbsp;execuția&nbsp;publică a unui politician? &Icirc;ntr-un context aparte l-am &icirc;ntrebat pe dl Negru&nbsp;următoarele: &quot;De ce, bunăoară, cei de la Jurnal Trust Media nu au pomenit niciodată că cei doi oameni de afaceri, Victor și Viorel Țopa, au fost parteneri de afaceri cu Vladimir Plahotniuc p&acirc;nă &icirc;n 2010 c&acirc;nd &icirc;ntre ei a izbucnit războiul pe care &icirc;l poartă și astăzi? De ce Jurnal TV și Jurnal de Chișinău nu pomenesc niciodată despre faptul că at&acirc;t domnii Țopa, c&acirc;t și domnul Plahotniuc și-au făcut averile pe care le au &icirc;n perioada regimului Voronin? De ce Jurnal TV și Jurnal de Chișinău, lupt&acirc;nd cu raiderii, nu suflă o vorba cum a ajuns fostul președinte al Băncii de Economii, Viorel Ţopa, să dețină acțiuni &icirc;n această bancă sau despre căile prin care cei doi Țopa au ajuns să dețină acțiuni la &bdquo;Victoriabank&rdquo;.</p>
<p>A fost o &icirc;ntrebare retorică, la care toți &icirc;nțeleg răspunsul. Presupun ca anume din acest motiv, nici dl&nbsp;Negru nu a considerat necesar să discutăm acest subiect. &Icirc;n schimb m-am pomenit cu o găleata de noroi&nbsp;&icirc;n&nbsp;cap pe care mi-a turnat-o, fostul şef al sectorului de presă al CC al P.C.M. și fostul redactor&nbsp;șef&nbsp;la Moldova Socialista, Tudor Țopa. Nu doresc să ard gazul cu el. Nu am fi polemizat&nbsp;niciodată&nbsp;cu indivizi ca Tudor Țopa sau cu ziare ca Moldova Socialistă. Nu o voi face nici acum. Să-i demonstrez fostului redactor șef al reviste Comitetului Central &quot;TRIBUNA&quot; că scriitura lui e logoreică, plină de injurii, insinuări, calomnii ș.a.m.d? Ce rost ar avea?</p>
<p>Un lucru&nbsp;totuși&nbsp;o sa-i spun fostului patriarh al presei comuniste din RSSM, care se pare că la cei 80 de ani ai săi&nbsp;așa&nbsp;și&nbsp;nu realizează că timpul &quot;demascării&nbsp;dușmanilor&nbsp;de clasă&quot; a trecut demult.<strong> Este o mare porcărie să acuzi o echipă de tineri ziarişti, care ieri au plecat de pe băncile facultăţii ca&nbsp;&bdquo;mercenarii păpuşarului&rdquo;. De ce&nbsp;jignești, moșulică, niște copii, care ți-ar veni strănepoți? Te dă de sminteala școala veche (de partid) și cea c&acirc;nd erai&nbsp; șeful sectorului de presă de la CC al PCRM?</strong></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/01-2012/poz%C4%83.JPG" width="465" height="620" alt="" /></p>
<h1>PS:Cum răm&acirc;ne cu autograful de anul trecut, măi moșulică?</h1>
<p>Moșu Țopa de la ȚăKa zice că &bdquo;[&#8230;] m-am săturat să citesc publicaţia dumitale&#8230;&quot;. &Icirc;mi amintesc cum doi trimiși ai lui moșulică mă rugau acum un an să public o prezentare a unei cărți a acestuia, motiv&acirc;nd prin aceea că &bdquo;domnul Țopa roagă și vrea ca să fie publicat anume &icirc;n <strong>TIMPUL</strong>, deoarece <strong>TIMPUL</strong> e cel mai bun și cel mai citit ziar din Moldova&rdquo;. Și l-am publicat. Apropo, anume TIMPUL i-a publicat un articol promoțional &icirc;n 2009  &bdquo;<a href="http://www.timpul.md/articol/tudor-topa-a-ajuns-la-cea-de-a-48-a-carte-3083.html"><strong>Tudor Topa a ajuns la cea de-a 48-a carte</strong></a>&rdquo; , apoi unul &icirc;n 2010 &bdquo;<a href="http://www.timpul.md/articol/tudor-topa-la-cea-de-a-50-a-carte-14166.html"><strong>Tudor Ţopa la cea de-a 50-a carte</strong></a>&rdquo;. Atunci &quot;moșu Țopa&quot; nu &bdquo;se săturase să citească publicația &#8230;unsuroasă&#8230;&rdquo; și credea cu totul altceva despre mine, ca jurnalist, dovadă fiind imaginea de mai sus.&nbsp;</p>
<h1>Cine este Tudor Țopa (<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Gheorghe_%C8%9Aopa">wiki</a>)</h1>
<p>Tudor  Gheorghe Țopa este un  jurnalist sovietic moldovean, născut pe 13 octombrie <strong>1932</strong>. A absolvit școala medie din Telenești (<strong>1952</strong>) și Universitatea de Stat de la Chișinău (<strong>1957</strong>) și școala superioară de partid de la Moscova (<strong>1971</strong>). Stagiar la &quot;<strong>Komsomolskaia pravda</strong>&quot;. Membru <strong>PCUS din 1965. </strong>Timp de 5 decenii colaborează &icirc;n presa periodică, a fost <strong>redactor-șef al ziarului &quot;Moldova socialista- Moldova Suverană</strong>&quot; (din 1952, iar din 1988 redactor -șef). Șef al sectorului de presă al CC al PCM &icirc;ntre anii <strong>1971-1988. Redactor &#8211; șef al revistei &quot;Tribuna&quot; a CC al PCM (1984-1988).</strong> E autorul a 44 de volume. A fost ales de două ori președinte al Uniinii jurnaliștilor din Moldova. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. A fost deputat &icirc;n primul Parlament al Republicii Moldova ales pe bază democratică (1990-1994). E unul din promotorii enciclopediei &quot;Localitățile Republicii Moldova&quot;. Tudor Gheorghe Țopa e decorat cu ordinul &quot;Insigna de Onoare&quot; și medalia Meritul Civic. Om Emerit. <strong>&Icirc;n 1973 s-a &icirc;nvrednicit de Premiul &bdquo;Boris Glavan&rdquo; al comsomolului din RSSM pentru publicistica de război.&nbsp;</p>
<p>(C.T.)<br />
</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/constantin-tanase-ce-te-bagi-in-vorba-mosule-49371.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
