<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>salarii mici &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/salarii-mici/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Thu, 22 Oct 2026 10:10:28 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>salarii mici &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Moldovenii, striviți între salarii mici și scumpiri: 63% reclamă probleme financiare</title>
		<link>https://timpul.md/articol/moldovenii-striviti-intre-salarii-mici-si-scumpiri-63-reclama-probleme-financiare.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/moldovenii-striviti-intre-salarii-mici-si-scumpiri-63-reclama-probleme-financiare.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 22 Oct 2026 10:10:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[pas]]></category>
		<category><![CDATA[salarii mici]]></category>
		<category><![CDATA[saracie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=546463</guid>

					<description><![CDATA[Costul ridicat al vieții și veniturile insuficiente rămân printre cele mai apăsătoare probleme ale populației Republicii Moldova. Un sondaj național arată că 63% dintre cetățeni indicau scumpirile, salariile mici sau alte dificultăți financiare printre principalele probleme ale țării. În acest context, Guvernul a adoptat un plan de acțiuni pentru perioada 2026–2030, menit să consolideze negocierile &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Costul ridicat al vieții și veniturile insuficiente rămân printre cele mai apăsătoare probleme ale populației Republicii Moldova. Un sondaj național arată că 63% dintre cetățeni indicau scumpirile, salariile mici sau alte dificultăți financiare printre principalele probleme ale țării.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">În acest context, Guvernul a adoptat un plan de acțiuni pentru perioada 2026–2030, menit să consolideze negocierile dintre angajatori și salariați privind remunerarea muncii și condițiile de angajare.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Datele sunt prezentate de Organizația Internațională a Muncii (OIM), într-un comunicat publicat la 21 octombrie. Instituția face trimitere la un sondaj realizat în 2025 de International Republican Institute (IRI), potrivit căruia aproape două treimi dintre moldoveni considerau problemele financiare printre cele mai importante provocări ale țării.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Un alt sondaj, Barometrul Opiniei Publice din septembrie 2026, confirmă că nivelul costului vieții continuă să reprezinte una dintre principalele preocupări ale populației.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Noul Plan național de acțiuni urmărește extinderea negocierilor colective, prin care angajatorii și reprezentanții salariaților stabilesc salariile, beneficiile și condițiile de muncă. Documentul prevede îmbunătățirea cadrului legislativ, consolidarea instituțiilor responsabile de dialogul social și dezvoltarea capacităților sindicatelor și organizațiilor patronale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit OIM, inițiativa a pornit în 2025 de la Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova, cu sprijinul tehnic al organizației internaționale, în cadrul unui proiect finanțat de Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice al Elveției (SECO).</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ulterior, propunerea a fost discutată la nivel național, iar proiectul planului a fost elaborat prin dialog tripartit, cu participarea Guvernului, sindicatelor și patronatelor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Documentul face parte și din procesul de apropiere a legislației Republicii Moldova de normele Uniunii Europene, în special de Directiva 2022/2041 privind salariile minime adecvate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Directiva europeană prevede că statele membre în care mai puțin de 80% dintre angajați sunt acoperiți de negocieri colective trebuie să elaboreze planuri de acțiuni pentru extinderea acestora. Pragul de 80% nu reprezintă însă un nivel obligatoriu al salariului minim, ci un indicator privind acoperirea negocierilor colective.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Anunțul OIM vine în contextul discuțiilor privind majorarea salariului minim în Republica Moldova. Patronatele și sindicatele au propus stabilirea acestuia la 7.600 de lei începând cu 1 ianuarie 2027, în timp ce autoritățile urmează să decidă asupra nivelului final.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/moldovenii-striviti-intre-salarii-mici-si-scumpiri-63-reclama-probleme-financiare.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Vasile Tofan: Salariile mici îngreunează recrutarea în Armata Națională</title>
		<link>https://timpul.md/articol/vasile-tofan-salariile-mici-ingreuneaza-recrutarea-in-armata-nationala.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/vasile-tofan-salariile-mici-ingreuneaza-recrutarea-in-armata-nationala.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 11 Oct 2026 13:41:05 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[armata nationala]]></category>
		<category><![CDATA[salarii mici]]></category>
		<category><![CDATA[soldati]]></category>
		<category><![CDATA[vasile tofan]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=545867</guid>

					<description><![CDATA[Armata Națională a Republicii Moldova se confruntă cu un deficit de personal, inclusiv de militari și șoferi necesari pentru operarea echipamentelor primite de la partenerii externi. Prim-ministrul Vasile Tofan afirmă că salariile mici îngreunează recrutarea, în condițiile în care un soldat aflat la început de carieră câștigă mai puțin de 10.000 de lei lunar. În &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Armata Națională a Republicii Moldova se confruntă cu un deficit de personal, inclusiv de militari și șoferi necesari pentru operarea echipamentelor primite de la partenerii externi. Prim-ministrul Vasile Tofan afirmă că salariile mici îngreunează recrutarea, în condițiile în care un soldat aflat la început de carieră câștigă mai puțin de 10.000 de lei lunar.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">În cadrul unei emisiuni, premierul a explicat că deși țara beneficiază de sprijin extern pentru dotarea armatei, există situații în care echipamentele disponibile nu pot fi utilizate la capacitate maximă din cauza numărului insuficient de angajați.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„La moment sunt situații în care avem echipamente, pentru că partenerii noștri ne ajută, dar, efectiv, nu avem destui soldați, nu avem destui șoferi ca să le operăm”, a declarat Vasile Tofan.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Șeful Executivului a recunoscut că Armata Națională se confruntă cu o problemă de personal acumulată în urma unei perioade îndelungate în care sectorul apărării nu a beneficiat de suficiente investiții.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Premierul a explicat că remunerarea militarilor reprezintă unul dintre obstacolele în atragerea noilor angajați.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Astăzi, ca să înțelegeți, un soldat începător primește sub 10.000 de lei. Deci, evident că e foarte greu să recrutezi soldați în armată”, a declarat Tofan.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În opinia sa, serviciul militar trebuie să devină treptat mai atractiv, inclusiv prin îmbunătățirea condițiilor oferite personalului.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Totuși, premierul a subliniat că majorarea cheltuielilor pentru apărare trebuie realizată gradual, ținând cont de constrângerile bugetare.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Tofan a amintit că Republica Moldova a alocat tradițional aproximativ 0,35% din produsul intern brut pentru apărare, o pondere pe care o consideră foarte redusă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit acestuia, investițiile în sector au început să crească, inclusiv datorită donațiilor și sprijinului acordat de partenerii externi.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Premierul a declarat că neutralitatea constituțională a Republicii Moldova nu înseamnă că statul trebuie să renunțe la dezvoltarea propriilor capacități de apărare. El a invocat războiul din Ucraina și prezența militară rusă în regiunea transnistreană drept motive pentru consolidarea Armatei Naționale.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/vasile-tofan-salariile-mici-ingreuneaza-recrutarea-in-armata-nationala.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Demograf: Salariile mici și migrația continuă să afecteze economia R. Moldova</title>
		<link>https://timpul.md/articol/demograf-salariile-mici-si-migratia-continua-sa-afecteze-economia-r-moldova.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/demograf-salariile-mici-si-migratia-continua-sa-afecteze-economia-r-moldova.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 08 Jun 2026 17:34:58 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[migratie]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[salarii mici]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=539477</guid>

					<description><![CDATA[Migrația și nivelul redus al salariilor continuă să alimenteze deficitul de forță de muncă din Republica Moldova, în condițiile în care tot mai mulți tineri aleg să lucreze peste hotare. Potrivit demografului Valeriu Sainsus, multe locuri de muncă disponibile pe piața internă nu sunt atractive pentru tineri din cauza salariilor mici oferite la începutul carierei. &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Migrația și nivelul redus al salariilor continuă să alimenteze deficitul de forță de muncă din Republica Moldova, în condițiile în care tot mai mulți tineri aleg să lucreze peste hotare.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit demografului Valeriu Sainsus, multe locuri de muncă disponibile pe piața internă nu sunt atractive pentru tineri din cauza salariilor mici oferite la începutul carierei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Dacă facem o comparație între cei care intră acum în piața muncii și cei cu experiență, există o diferență de 25-30% în favoarea celor cu experiență. Tinerii vor alege un loc de muncă în afară atâta timp cât acolo pentru o muncă necalificată se va plăti mai mult decât pentru o muncă calificată în țară. Migrația se va tempera dacă salariul mediu pe economie ajunge la o mie de euro, chiar dacă înțelegem că nu toți vor primi acest salariu”, a declarat Sainsus.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit expertului, diferențele salariale dintre R. Moldova și statele europene continuă să fie unul dintre principalii factori care îi determină pe tineri să părăsească țara.</p>



<p class="wp-block-paragraph">La rândul său, președintele Confederației Naționale a Patronatului, Ana Groza, a afirmat că întreprinderile nu pot majora salariile fără investiții care să conducă la creșterea productivității.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Suntem cei mai puțini productivi din Uniunea Europeană în agricultură, industrie, transporturi și automotive. Este nevoie de un șir de factori și de stimulente, dar și de suport din partea statului ca acestea să devină competitive. Sunt programe de eficientizare și tehnologizare, dar noi nu putem cere de la un salariat să lucreze mai mult timp de o oră, să producă mai multă valoare fără tehnologii noi și digitalizare”, a explicat Ana Groza.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Reprezentanții mediului de afaceri avertizează că lipsa forței de muncă afectează tot mai mult dezvoltarea economică a țării. Potrivit estimărilor, economia Republicii Moldova se confruntă în prezent cu un deficit de aproape 300.000 de angajați.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În timp ce mediul de afaceri pledează pentru atragerea lucrătorilor din străinătate pentru a acoperi deficitul existent, autoritățile susțin că există încă rezerve importante pe piața internă a muncii care pot fi valorificate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Datele statistice arată că doar aproximativ jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, în timp ce media statelor Uniunii Europene se situează în jurul valorii de 70%.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/demograf-salariile-mici-si-migratia-continua-sa-afecteze-economia-r-moldova.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Migrație masivă, statistici cosmetizate: realitatea muncii în Moldova</title>
		<link>https://timpul.md/articol/migratie-masiva-statistici-cosmetizate-realitatea-muncii-in-moldova.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/migratie-masiva-statistici-cosmetizate-realitatea-muncii-in-moldova.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 13 Aug 2025 21:25:49 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[agricultură]]></category>
		<category><![CDATA[angajări sezoniere]]></category>
		<category><![CDATA[economie]]></category>
		<category><![CDATA[HoReCa]]></category>
		<category><![CDATA[industrie]]></category>
		<category><![CDATA[migrație]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[pas]]></category>
		<category><![CDATA[pierdere de forță de muncă]]></category>
		<category><![CDATA[salarii mici]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=520792</guid>

					<description><![CDATA[Fostul prim-ministru, Vlad Filat, lansează critici dure la adresa Guvernării PAS, acuzând-o că prezintă date „trucate” despre angajările din țară. Autoritățile raportează creșteri spectaculoase în ocuparea forței de muncă, însă realitatea din teren este mult mai dură: mii de moldoveni își pierd locurile de muncă sau primesc salarii insuficiente, ceea ce îi împinge să caute &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">Fostul prim-ministru, Vlad Filat, lansează critici dure la adresa Guvernării PAS, acuzând-o că prezintă date „trucate” despre angajările din țară. Autoritățile raportează creșteri spectaculoase în ocuparea forței de muncă, însă realitatea din teren este mult mai dură: mii de moldoveni își pierd locurile de muncă sau primesc salarii insuficiente, ceea ce îi împinge să caute oportunități în străinătate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Statisticile oficiale arată un flux anual de peste 160.000 de persoane care părăsesc domenii precum construcțiile, HoReCa, agricultura sau industria prelucrătoare. Majoritatea locurilor de muncă raportate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă nu sunt angajări permanente, ci reangajări sezoniere sau temporare, fără siguranță pe termen lung.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Filat susține că aceste cifre cosmetizate nu reflectă succesul guvernării, ci ascund adevărata hemoragie de competențe și forță de muncă calificată. Economiștii avertizează că pierderea anuală a unui număr atât de mare de angajați are efecte directe asupra productivității, investițiilor și dezvoltării economice.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Salariile mici și condițiile de muncă precare contribuie la fenomenul migrării continue, iar lipsa unor politici coerente de retenție forțează tinerii și specialiștii să caute stabilitate în afara granițelor. Moldova rămâne astfel vulnerabilă, cu o economie dezechilibrată și cu resurse umane insuficient valorificate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Întrebarea critică rămâne: ce măsuri concrete va lua Guvernul pentru a opri exodul și a oferi locuri de muncă stabile, bine plătite și atractive pentru cetățeni?</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/migratie-masiva-statistici-cosmetizate-realitatea-muncii-in-moldova.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Pofte mari la salarii mici</title>
		<link>https://timpul.md/articol/pofte-mari-la-salarii-mici-109970.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/pofte-mari-la-salarii-mici-109970.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ana Marchitan]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 06 Jun 2017 07:24:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[bani]]></category>
		<category><![CDATA[cheltuieli]]></category>
		<category><![CDATA[economie]]></category>
		<category><![CDATA[pofte mari]]></category>
		<category><![CDATA[salarii mici]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/pofte-mari-la-salarii-mici-109970.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;n Republica Moldova, ca și &#238;n orice altă țară din lume, salariile variază &#238;n funcție de situația economică, domeniu de activitate și de competențele fiecărui angajat. &#206;nsă, indiferent de suma pe care o c&#226;știgă un om, acesta are anumite necesități. &#206;n materialul ce urmează am &#238;ncercat să aflăm cum &#238;și contabilizează moldovenii bugetul și pe ce cheltuiesc banii munciți timp de o lună.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h1>&bdquo;&Icirc;mi pot permite o bucățică de carne, doar atunci c&acirc;nd primesc salariu&rdquo;</h1>
<p>Veronica este profesoară de limba și literatura rom&acirc;nă &icirc;ntr-un liceu din raionul Cahul și are un salariu de aproape cinci mii de lei. Bani care, din păcate, sunt prea puțini pentru necesitățile pe care le are familia ei. Femeia și-a crescut singură cele două fiice, iar acum c&acirc;nd una este studentă, iar cealaltă șomeră, simte că nu mai face față cheltuielilor. Astfel, pentru a se putea descurca, Veronica a luat două &icirc;mprumuturi de la bancă. Unul pentru a-și recondiționa puțin casa părintească &icirc;n care locuiește, celălalt pentru a-și procura o mașină de spălat. Așa că acum imediat cum primește salariul &icirc;l și repartizează, iar restul zilelor trăiește din &icirc;mprumut. &bdquo;Din salariul de 4900 de lei, achit lunar 1700 rata la bancă, după care plătesc &icirc;ntreținerea. Apoi re&icirc;ntorc datoriile care s-au adunat la magazinul alimentar din localitate pe parcursul lunii. Din puținul rămas mai cumpăr produse de igienă și poate o bucățică de carne, pe care mi-o pot permite doar atunci c&acirc;nd primesc salariu. Iar restul lunii trăiesc din nou din &icirc;mprumut&rdquo;, recunoaște profesoara.</p>
<p>Femeia spune că pentru a-și putea acoperi cheltuielile lunare, i-ar trebui un salariu de două ori mai mare dec&acirc;t cel pe care-l primește acum. Dacă ar avea acest venit, Veronica și-ar crea condiții mai bune &icirc;n casă. &bdquo;Locuim &icirc;n două camere, mobila din casă are mai mult de un sfert de secol, nu am baie și nici bucătărie. Dacă aș avea un salariu de zece mii de lei, i-aș investi pentru a-mi crea condiții decente de trai. Dar o asemenea sumă pentru mine e doar un vis&rdquo;, spune femeia.</p>
<h1>Primește un salariu de trei mii de lei, dar cheltuiește de două ori mai mult</h1>
<p>Alina este juristă &icirc;ntr-o instituție de stat din orașul Fălești și primește un salariu de trei mii de lei. O bună parte din ei, femeia &icirc;i cheltuiește pe combustibil, deoarece face naveta cu mașina  personală pentru a ajunge la serviciu. Jurista locuiește &icirc;ntr-un sat din raion și spune că salariul &icirc;i ajunge, doar pentru cheltuieli minore, cele majore fiind suportate de soț, care este plecat la muncă peste hotare. &bdquo;Din salariu &icirc;mi permit să iau pr&acirc;nzul zilnic, să achit combustibilul, să mai cumpăr niște produse alimentare și să-mi răsfăț piciul cu jucării sau dulciuri. Cheltuielile mari sunt suportate de soț, totuși, noi avem noroc, stăm la părinții și de aceea nu achităm &icirc;ntreținerea. Suma pe care o cheltuiesc lunar variază, sunt perioade c&acirc;nd mă descurc doar cu salariul meu, dar și luni &icirc;n care scot din bugetul familiei c&acirc;te șase mii de lei&rdquo;, explică femeia.</p>
<p>Deși nu se pl&acirc;nge de venitul său modest, Alina spune că pentru a se descurca singură ar avea nevoie de un salariu de zece mii de lei. Un astfel de venit i-ar permite să-și cumpere un apartament &icirc;n rate, să plece &icirc;n vacanțe de c&acirc;teva ori pe an și să-și ajute financiar părinții.</p>
<h1>&bdquo;Am un salariu de 16 mii de lei, pe care nu am timp să-l cheltuiesc&rdquo;</h1>
<p>Dumitru este un t&acirc;năr din orașul Chișinău, al cărui salariu depășește cu mult mediul pe economie. Băiatul muncește de la v&acirc;rsta de 20 de ani &icirc;n domeniul construcțiilor. Timp de patru ani, t&acirc;nărul a căutat bunăstarea prin străinătate și cum nu a găsit-o, s-a &icirc;ntors &icirc;n țară și s-a angajat tencuitor la o firmă de construcții din Capitală. </p>
<p>Băiatul primește un salariu de circa 16 mii de lei și spune că muncește at&acirc;t de mult &icirc;nc&acirc;t nu mai are timp să-l cheltuiască. &bdquo;De regulă, salariul lunar este de 16 mii de lei, dar luna aceasta au fost mai multe comenzi și am primit 23 de mii. După o zi de muncă, nu mai am chef să ies undeva, așa că cheltuielile mele se rezumă la cinci mii de lei lunar. Aceasta e suma &icirc;n care intră costul chiriei, serviciile comunale și alimentația. Restul banilor &icirc;l adun pentru o vacanță, &icirc;n care planific să vizitez cele mai importante stadioane din Europa. E un vis din copilărie, pe care sper să-l realizez &icirc;n cur&acirc;nd&rdquo;, spune Dumitru.</p>
<h1>&bdquo;Am un profit lunar de o mie de euro și nu-mi contabilizez cheltuielile&rdquo;</h1>
<p>Vlad, un alt t&acirc;năr din orașul Chișinău, a reușit la doar 25 de ani să-și dezvolte o mică afacere &icirc;n domeniul v&acirc;nzărilor de automobile. E o ocupație care &icirc;i aduce un venit lunar de circa 22 de mii de lei. T&acirc;nărul nu-și contabilizează cheltuielile, dar spune că acestea s-au majorat considerabil de c&acirc;nd a devenit tată. &bdquo;Am un profit lunar de 800 -1000 de euro, pe care de regulă &icirc;i cheltuiesc pentru &icirc;ntreținerea automobilului, alimentație, cumpărături, agrement și multe alte necesități pe care le are familia mea. Nu vă pot spune exact sumele pe care le cheltuiesc pentru fiecare dintre aceste sectoare pentru că nu le calculez. Dar știu că de c&acirc;nd avem un bebeluș, cheltuielile s-au majorat considerabil. Cu toate că majoritatea lucrurilor pentru pici au fost cumpărate de rudele din străinătate. Deși am un salariu suficient de mare, acesta nu-mi ajunge pentru toate necesitățile&rdquo;, concretizează t&acirc;nărul.</p>
<h1>&bdquo;Oamenii cu un buget redus &icirc;și planifică mai bine cheltuielile&rdquo;</h1>
<p>Sociologa Diana Cheianu-Andrei este de părere că indiferent de salariul pe care &icirc;l are o anumită persoană, secretul cheltuielilor raționale este planificarea bugetului, mai mult dec&acirc;t at&acirc;t, specialista spune că atunci c&acirc;nd salariul unei persoane este mai mic, suma cheltuită pentru alimentație va fi mai mare. &bdquo;Salariile mici determină utilizarea monetară a bunurilor pe strictul necesar, &icirc;n mod normal, la populația săracă ponderea pentru alimentație crește, aceasta devenind practic necesitatea prioritară. Dar cu c&acirc;t persoanele sunt mai bogate, cu at&acirc;t &icirc;și pot permite mai multe lucruri. De multe ori oamenii care au un buget redus &icirc;și planifică mai bine bugetul și cheltuielile, &icirc;n timp ce tinerii care c&acirc;știgă salarii mult mai mari, sau persoanele care obțin banii cu ușurință, nu-și planifică cheltuielile și nu analizează rațional nevoile pe care le au și ajung &icirc;ntr-un final să realizeze că nu le ajung resurse financiare chiar dacă au un salariu dublu sau poate chiar triplu dec&acirc;t părinții lor&rdquo;, explică Diana Cheianu-Andrei.</p>
<p>Potrivit Biroului Național de Statistică cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei &icirc;n anul 2016 au constituit &icirc;n medie pe o persoană 2116,8 lei. Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată pentru necesarul de consum alimentar &ndash; 42,6 la sută. Pentru &icirc;ntreţinerea locuinţei o persoană &icirc;n medie a alocat 17,8 la sută din cheltuielile totale de consum, iar pentru &icirc;mbrăcăminte şi &icirc;ncălţăminte &ndash; 10,5 la sută. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de sănătate, transport, comunicaţii dotarea locuinţei, &icirc;nvățăm&acirc;nt etc.&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/pofte-mari-la-salarii-mici-109970.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Moldovenii cred că lucrurile merg într-o direcție greșită</title>
		<link>https://timpul.md/articol/moldovenii-cred-ca-lucrurile-merg-intr-o-directie-gresita-40630.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/moldovenii-cred-ca-lucrurile-merg-intr-o-directie-gresita-40630.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stela Televca]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 05 Feb 2013 11:45:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[probleme majore]]></category>
		<category><![CDATA[salarii mici]]></category>
		<category><![CDATA[sondaj]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/moldovenii-cred-ca-lucrurile-merg-intr-o-directie-gresita-40630.html/</guid>

					<description><![CDATA[Doar 20 la sută din moldoveni cred că viața lor a devenit mai bună &#238;n ultimii trei ani, &#238;n timp ce 42 la sută sunt de părere că a rămas la fel, potrivit ultimului sondaj de opinie, privind aspectele social-economice și politice din R. Moldova.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Tot potrivit acestui sondaj, realizat de către Centrul de Cercetare Sociologică din Moldova și Institutul Dezvoltării Economice și al Politicilor Europene, 56 la sută din respondenți cred că lucrurile din R. Moldova merg &icirc;ntr-o direcție greșită. Totodată, oamenii au spus că una dintre puținele schimbări pozitive a țării noastre din ultimii trei ani este reparația drumurilor, iar 34 la sută consideră că nu s-a schimbat nimic.</p>
<p>Cea mai mare problemă cu care se confruntă RM la ora actuală, după părerea a 28% din respondenți, sunt salariile mici, iar lipsa locurilor de muncă ar fi a două problemă majoră pentru care au votat 22% din intervievați.</p>
<p>&Icirc;n afară de aceasta, 27% din intervievați se tem pentru viitorul copiilor săi, alți 18% se tem de boli și &icirc;ncă 18 % au frică de prețurile exagerate. La fel ca și anterior, moldovenii se &icirc;mpart &icirc;n jumătate atunci c&acirc;nd este vorba de viitorul țării și, anume, 53% cred că viitorul țării este integrarea &icirc;n UE, iar 47% văd viitorul țării &icirc;n Uniunea Vamală Euroasiatică, argumentul forte adus de ei fiind prețul redus la gaze.</p>
<p>Totodată dacă R. Moldova ar intra &icirc;n campanie electorală, circa 38% din respondenți ar dori să audă &icirc;n dezbaterile politice teme precum lupta &icirc;n potriva corupției, iar 16% ar vrea să se vorbească despre &icirc;mbunătățirea relațiilor cu Rusia, &icirc;n timp ce 12% din intervievați ar fi interesați de problemele economice.</p>
<p>Sondajul a fost realizat &icirc;n 12 regiuni ale țării, &icirc;n perioada 10 &#8211; 24 ianuarie anul curent. Marja de eroare este de +/- 3%.<br />
&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/moldovenii-cred-ca-lucrurile-merg-intr-o-directie-gresita-40630.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
