<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>serghei pirojkov &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/serghei-pirojkov/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Thu, 14 Apr 2022 13:47:38 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>serghei pirojkov &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>(INTERVIU EXCLUSIV) Ambasadorul Ucrainei: Suntem aproape de încheierea demarcării frontierei moldo-ucrainene</title>
		<link>https://timpul.md/articol/interviu-exclusiv-ambasadorul-ucrainei-suntem-aproape-de-incheierea-demarcarii-frontierei-moldo-ucrainene-40993.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/interviu-exclusiv-ambasadorul-ucrainei-suntem-aproape-de-incheierea-demarcarii-frontierei-moldo-ucrainene-40993.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ion Macovei]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 18 Feb 2013 05:53:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Interviu]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[OSCE]]></category>
		<category><![CDATA[regiunea transnistreana]]></category>
		<category><![CDATA[serghei pirojkov]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/interviu-exclusiv-ambasadorul-ucrainei-suntem-aproape-de-incheierea-demarcarii-frontierei-moldo-ucrainene-40993.html/</guid>

					<description><![CDATA[Serghei Pirojkov este cel mai longeviv ambasador al Ucrainei &#238;n R. Moldova.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Misiunea diplomatică condusă de Excelența Sa a reușit pe parcursul ultimilor cinci ani să normalizeze relațiile moldo-ucrainene și să contribuie la deblocarea dialogului cu regiunea transnistreană. Serghei Pirojkov consideră că potențialul colaborării dintre Republica Moldova și Ucraina nu este nici pe departe epuizat și crede că moldovenii sunt un popor care ține la familie și tradițiile sale.&nbsp;</p>
<p><strong>&#8211;	Pe 1 ianuarie, Ucraina a preluat președinția OSCE. Ce loc ocupă R. Moldova &icirc;n agenda politicii externe ucrainene? <br />
</strong>&#8211;	Pe 17 ianuarie, la Viena, Ucraina şi-a prezentat programul preşedinţiei OSCE, iar pe 21 ianuarie, ministrul de Externe, Leonid Kojara, a efectuat o vizită &icirc;n R. Moldova. A fost prima lui deplasare externă &icirc;n calitate de preşedinte al OSCE. Reglementarea conflictului transnistrean este una dintre prioritățile noastre. Din acest motiv, ministrul Leonid Kojara a venit la Chișinău. Aici, el s-a &icirc;nt&acirc;lnit cu toţi oficialii de prim-rang ai republicii, după care a efectuat o vizită la Tiraspol unde a avut o &icirc;ntrevedere t&ecirc;te-&agrave;-t&ecirc;te cu liderul regiunii transnistrene Evgheni Șevciuk, apoi a discutat &icirc;ntr-un format mai larg cu reprezentantul politic &icirc;n procesul de negocieri Nina Ștanski, președintele sovietului suprem local Mihail Burla și șeful cabinetului de miniștri din Tiraspol Piotr Stepanov. Obiectivul principal al acestei vizite a constat &icirc;n stabilirea unui contact direct cu oficialii R. Moldova şi ai regiunii transnistrene pentru a soluţiona &icirc;n regim operativ problemele ce țin de procesul de negocieri &icirc;n formatul &bdquo;5+2&rdquo;. Leonid Kojara a declarat că Ucraina va contribui la consolidarea măsurilor de &icirc;ncredere, facilitarea &icirc;nt&acirc;lnirilor individuale dintre oficiali și rezolvarea problemelor de ordin social-economic, inclusiv a chestiunilor legate de activitatea forţelor de ordine. Toate aceste subiecte nu au provocat obiecții la partea transnistreană. </p>
<h1>Dorim să deschidem podul de la Gura B&acirc;cului</h1>
<p><strong>&#8211;	C&acirc;nd va avea loc următoarea &icirc;nt&acirc;lnire &icirc;n formatul &bdquo;5+2&rdquo;?<br />
</strong>&#8211;	Prima &icirc;nt&acirc;lnire din acest an &icirc;n cadrul negocierilor &icirc;n formatul &bdquo;5+2&rdquo; va avea loc pe 18-19 februarie la Lvov. Ministrul nostru i-a invitat pe Vlad Filat şi Evgheni Şevciuk. Din păcate, trebuie să menţionăm că liderul regiunii transnistrene, Evgheni Şevciuk, a anunțat că nu va pleca la Lvov, motiv&acirc;nd refuzul prin lipsa unei &icirc;nțelegeri privind hotăr&acirc;rea de protocol despre circulaţia liberă a locuitorilor din regiunea transnistreană. Anunţul ne-a &icirc;ntristat, deoarece speram că, &icirc;n timpul &icirc;nt&acirc;lnirilor de la Lvov, se va ajunge la un acord privind deschiderea podului de la Gura B&acirc;cului care nu se utilizează de zece ani, deși este important pentru circulația oamenilor și dezvoltarea coridorului de transport &icirc;n direcţia Ucrainei şi a UE. Noi vom continua să muncim &icirc;n această direcție ca podul să fie, p&acirc;nă la urmă, deschis. </p>
<p><strong>&#8211;	Ce subiecte vor mai fi abordate la Lvov?<br />
</strong>&#8211;	Dezvoltarea comunicației telefonice, posibilitatea translării posturilor de radio și TV pe ambele maluri ale Nistrului, perfectarea vamală, eliberarea permiselor pentru transportul mărfurilor, cu alte cuvinte, un spectru larg de &icirc;ntrebări, care, după părerea mea, au o importanță majoră pentru oameni. </p>
<p><strong>&#8211;	E posibilă schimbarea misiunii rusești de pacificare &icirc;n zona de securitate cu o misiune de pacificare sub egida OSCE?<br />
</strong>&#8211;	&Icirc;n 2010 a fost adoptată o declarație a președintelui nostru Victor Ianukovici și președintelui rus de atunci, Dmitri Medvedev, &icirc;n care se spunea că Ucraina și Rusia susțin transformarea misiunii de pacificare &icirc;n procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Această formulă răm&acirc;ne pentru Ucraina actuală, deși Rusia o tratează un pic altfel și susține că soarta misiunii de pacificare poate fi hotăr&acirc;tă doar după rezolvarea politică a conflictului transnistrean. Noi răm&acirc;nem pe aceleași poziții pe care le-am formulat atunci. </p>
<h1>EUBAM va investi 5 milioane dolari SUA &icirc;n Palanca</h1>
<p><strong>&#8211;	La ce etapă se află demarcarea frontierei moldo-ucrainene?<br />
</strong>&#8211;	E un subiect foarte important. Acordul privind frontiera moldo-ucraineană a fost ratificat &icirc;n anul 2001. &Icirc;nsă demarcarea segmentului central, care coincide cu sectorul transnistrean, a &icirc;nceput abia &icirc;n 2010. Practic, cu zece ani mai t&acirc;rziu. Grație eforturilor ambasadei și ministerului nostru am reușit să convingem partea transnistreană și cea moldovenească să &icirc;ncepem procesul de demarcare. &Icirc;n decembrie 2010, am &icirc;nceput lucrările &icirc;n sectorul de nord, l&acirc;ngă satul Vel&icirc;ka Kislița. &Icirc;n perioada anilor 2011-2012, noi am reușit să stabilim locurile unde vor fi instalate semnele de hotar de-a lungul &icirc;ntregii frontiere. E vorba de 452 km. Urmează să instalăm st&acirc;lpii. De la bun &icirc;nceput, am convenit cu partea moldovenească ca pilonii să nu poarte simboluri de stat, p&acirc;nă la momentul &icirc;n care va fi rezolvat definitiv conflictul transnistrean. Pilonii vor fi numerotați, vopsiți &icirc;n alb și &icirc;nregistrați &icirc;n protocolul Acordului de demarcare a frontierei, cu toate coordonatele de amplasare. E un proces &icirc;ndelungat, dar astăzi putem să spunem că ne apropiem de &icirc;ncheierea lui. </p>
<p><strong>&#8211;	Au existat dificultăți &icirc;n timpul demarcării frontierei?<br />
</strong>&#8211;	Anul trecut am avut anumite dificultăți pe acest sector, deoarece partea transnistreană considera că există c&acirc;teva porțiuni discutabile și a solicitat discuții suplimentare. Noi am organizat consultații și am eliminat orice obiecții. Ucraina a instalat circa 1500 de semne de hotar, iar R. Moldova va trebui să instaleze alte 500. Am convenit ca Ucraina să instaleze restul st&acirc;lpilor cu forțele proprii, iar R. Moldova va compensa, ulterior, cheltuielile. Sperăm că, &icirc;n acest an, demarcarea va fi &icirc;ncheiată. </p>
<p><strong>&#8211;	Cine va asigura paza frontierei?<br />
</strong>&#8211;	Frontiera este păzită de serviciul de grăniceri ucrainean. Există un serviciu similar &icirc;n regiunea transnistreană. Mai sunt puncte de trecere unde activează misiunea EUBAM, care verifică modul de traversare a graniței. </p>
<p><strong>&#8211;	Cum apreciați activitatea EUBAM &icirc;n 2012?<br />
</strong>&#8211;	Cred că misiunea &icirc;și &icirc;ndeplinește mandatul destul de efectiv. EUBAM a ajutat mult la aplicarea cerințelor europene &icirc;n perfectarea actelor vamale, a contribuit la stabilirea contactelor directe dintre poliția de frontieră a R. Moldova și Serviciul de grăniceri al Ucrainei, pregătirea personalului etc. Noi am convenit cu misiunea EUBAM de a crea puncte de control comune. Săptăm&acirc;na trecută la Palanca și Odesa au avut loc c&acirc;teva ședințe privind elaborarea unui proiect de creare a punctului comun de control la Palanca. EUBAM va aloca 5 milioane de dolari SUA pentru construcția spațiilor și infrastructurii, instalarea echipamentului modern, precum și pentru lărgirea benzilor de circulație ce vor elimina ambuteiajele la frontieră.   </p>
<p><strong>&#8211; Pe 1 februarie 2012 a fost semnat acordul de formare a Euroregiunii &bdquo;Nistru&rdquo;. Ce s-a realizat &icirc;n cursul anului?<br />
</strong>&#8211; Am reușit să creăm Consiliul Euroregiunii &bdquo;Nistru&rdquo; care a fost &icirc;nregistrat la Consiliul Europei. De asemenea, a fost deschis un oficiu al euroregiunii la Bruxelles. &Icirc;n componența Euroregiunii &bdquo;Nistru&rdquo; intră șase raioane ale R. Moldova și regiunea Vinnița din Ucraina. Din păcate, din motive politice nu a fost posibil să atragem raioanele Camenca și R&acirc;bnița din regiunea transnistreană. Administrația de la Tiraspol nu vrea ca aceste raioane să fie considerate părți ale R. Moldova, ci teritorii ale Transnistriei. Ei fac trimitere la legislația internă, dar, deoarece euroregiunea este o structură internațională, noi nu putem să facem referire la legislația transnistreană. Cu toate acestea, reprezentanții raioanelor R&acirc;bnița și Camenca sunt invitați de Consiliul euroregiunii pentru a participa la discuții.</p>
<p>
<img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-9000.jpg" width="460" height="306" alt="" /></p>
<p>
Am pregătit un portofoliu de proiecte, iar UE este pregătită să le finanțeze. Pe 28 februarie va avea loc o conferință internațională la care vor fi examinate proiectele. Majoritatea lor se referă la dezvoltarea infrastructurii. De exemplu, e vorba de deschiderea podului Unguri-Bronița (raionul Otaci). &Icirc;n viitor, s-ar putea să construim un pod la Soroca. Proiectele se referă și la dezvoltarea businessului mic, la turism și la modernizarea instituțiilor medicale. </p>
<h1>Premierul Nicolai Azarov va sosi &icirc;n R. Moldova</h1>
<p><strong><br />
</strong><strong>&#8211;	Ce priorități a stabilit misiunea diplomatică a Ucrainei din R. Moldova pentru 2013?<br />
</strong>&#8211;	Vom &icirc;ncerca să rezolvăm acele probleme care mai mulți ani la r&acirc;nd au rămas nesoluționate. E vorba de &icirc;ncheierea demarcării frontierei moldo-ucrainene și recunoașterea dreptului de proprietate pentru c&acirc;teva obiective aflate pe teritoriul statelor noastre. Ucraina pretinde la barajul de la Hidrocentrala electrică de la Novodnestrovsk, iar R. Moldova pretinde la 25 de obiective de pe teritoriul Ucrainei. &Icirc;n afară de aceasta, dorim să lărgim relațiile culturale. Deja a fost semnată o &icirc;nțelegere &icirc;ntre guvernele noastre de a organiza &icirc;n septembrie Zilele Culturii Ucrainene &icirc;n R. Moldova. Ultima dată, un asemenea eveniment a avut loc acum zece ani.</p>
<p>De asemenea, &icirc;n acest an, planificăm vizita premierului nostru Nicolae Azarov și a spicherului Radei ucrainene Vladimir R&icirc;bak. </p>
<p>Ceea ce ține de relațiile comerciale, există c&acirc;teva momente neplăcute, cum ar fi limitarea v&acirc;nzării divinurilor moldovenești &icirc;n Ucraina și condițiile suplimentare &icirc;naintate de partea moldovenească referitor la v&acirc;nzarea produselor ucrainene &icirc;n ambalaj de plastic. &Icirc;n acest an, vrem să organizăm ședința comisiei interguvernamentale pentru relații comerciale și economice, pentru a ridica barierele care &icirc;mpiedică dezvoltarea comerțului &icirc;ntre statele noastre. </p>
<p><strong>&#8211;	Sunt interesați agenții economici să aibă afaceri &icirc;n R. Moldova?<br />
</strong>&#8211;	&Icirc;n R. Moldova există c&acirc;țiva agenți economici ucraineni care activează mai mult &icirc;n domeniul comerțului, cum ar fi rețeaua de magazine &bdquo;Fourchette&rdquo; sau &bdquo;FoxMart&rdquo;. &Icirc;ntreprinderile ucrainene sunt interesate, la r&acirc;ndul lor, &icirc;n furnizarea utilajelor și mașinilor &icirc;n R. Moldova. Recent, am dus negocieri cu CFM privind posibilitatea achiziționării vagoanelor produse la Uzina &bdquo;Kriukov&rdquo; din orașul Kremenciug. </p>
<h1>Moldovenii țin la familie și tradiții</h1>
<p><strong>&#8211;	Mulți tineri din R. Moldova aleg să-și facă studiile &icirc;n universitățile din Ucraina. Statul ucrainean oferă burse tinerilor din Moldova?<br />
</strong>&#8211;	Ucraina oferă 100 de burse pentru cetățenii moldoveni și cinci burse de doctorat. Aceste cote se oferă &icirc;n special tinerilor care au &icirc;nvățat limba ucraineană. &Icirc;n afară de aceasta, Ucraina oferă alte 100 de burse pentru tinerii din regiunea transnistreană. &Icirc;n fiecare an, &icirc;n martie, Ministerul Educației R. Moldova organizează olimpiade naționale la limba și literatura ucraineană. Premianții acestor olimpiade sunt candidații principali pentru studii &icirc;n Ucraina. </p>
<p><strong>&#8211;	Care e situația limbii ucrainene &icirc;n R. Moldova și &icirc;n regiunea transnistreană?<br />
</strong>&#8211;	Există diferențe. &Icirc;n regiunea transnistreană, limba ucraineană este una din limbile oficiale. &Icirc;n R. Moldova, limba ucraineană se studiază de r&acirc;nd cu engleza sau alte limbi străine. Din păcate, &icirc;n ultimii ani, numărul școlilor unde este predată limba ucraineană a scăzut. &Icirc;n 2007, c&acirc;nd am fost &icirc;nvestit &icirc;n funcția de ambasador, funcționau 56 de instituții, acum sunt 49. Acest proces are loc din mai multe motive. &Icirc;n primul r&acirc;nd, scade numărul de elevi. O altă cauză ar fi faptul că acum are loc procesul de optimizare a școlilor și unele instituții sunt comasate. Și al treilea motiv ar fi faptul că nu este pus la punct un program de pregătire a profesorilor de limba ucraineană. &Icirc;n R. Moldova, exista doar la Bălți o catedră de limba ucraineană care pregătea profesori pentru instituții preuniversitare. Din păcate, catedra a fost dizolvată prin includerea &icirc;n catedra limbilor slave. &Icirc;n unele sate ucrainene, limba maternă nu este studiată la școală. De exemplu, &icirc;n satul Elizavetovca din raionul Dondușeni, unde locuiește o majoritate de ucraineni, copiii sunt nevoiți să meargă la școala rusă. Nu demult am avut o &icirc;ntrevedere cu ministrul Educației, Maia Sandu, și am adresat rugămintea ca ministerul să ia sub control soarta acestei școli. Ucrainenii sunt și ei băștinașii acestei țări, care locuiesc aici de secole. Ar fi păcat ca ei să-și piardă limba și cultura.   </p>
<p><strong>&#8211;	Sunteți de cinci ani ambasador &icirc;n R. Moldova. Ce părere aveți despre țara noastră?<br />
</strong>&#8211;	Sunt cel mai longeviv din corpul diplomatic. C&acirc;nd am venit la Chișinău și am revăzut situația relațiilor noastre bilaterale, am ajuns la concluzia că &icirc;n zece ani p&acirc;nă la venirea mea nicio problemă stringentă, cum ar fi cazul Palanca sau demarcarea frontierei, nu a fost rezolvată. Am reușit să găsesc limbaj comun și &icirc;nțelegere din partea oficialilor ca să demarez procesul de rezolvare a acestor chestiuni. <br />
Desigur, &icirc;n acești ani, am izbutit să cunosc R. Moldova și oamenii care locuiesc aici. Orice comunicare cu ei m-a &icirc;mbogățit. Odată am fost invitat la o nuntă și am observat că, atunci c&acirc;nd se servesc bucate noi, farfuriile cu primele m&acirc;ncăruri nu se iau de pe masă. Și &icirc;n Ucraina este obiceiul acesta, dar aici se observă mai bine. Am observat și c&acirc;t de importanți sunt nănașii. Pe de altă parte, moldovenii țin mult la familiile lor, de aceea pleacă peste hotare la muncă. E un popor care ține la tradiții și familie. </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/interviu-exclusiv-ambasadorul-ucrainei-suntem-aproape-de-incheierea-demarcarii-frontierei-moldo-ucrainene-40993.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
