<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>sfatu tarii &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/sfatu-tarii/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Wed, 11 May 2022 20:25:10 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>sfatu tarii &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Obiective cu probleme în Foaia de parcurs</title>
		<link>https://timpul.md/articol/obiective-cu-probleme-in-foaia-de-parcurs-95567.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/obiective-cu-probleme-in-foaia-de-parcurs-95567.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 28 Jul 2016 06:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[foaie de parcurs]]></category>
		<category><![CDATA[sfatu tarii]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/obiective-cu-probleme-in-foaia-de-parcurs-95567.html/</guid>

					<description><![CDATA[Reuniţi la Chişinău cei 1725 delegaţi din majoritatea regiunilor R. Moldova au ales Sfatul Ţării 2 şi au &#238;ntocmit Foaia de parcurs &#238;n care au inclus mai multe obiective. &#206;n cele ce urmează ne vom referi la unele dintre obiectivele incluse &#238;n Foaia de parcurs cu probleme deosebit de mari.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Aşadar, &icirc;n Foaia de parcurs este inclus obiectivul prin care se insistă asupra conectării R. Moldova la sistemul energetic din Rom&acirc;nia. Incontestabil, prin realizarea acestui obiectiv se va obţine independenţa energetică a R. Moldova şi drept urmare se va obţine independenţa ei reală. &Icirc;nsă pentru realizarea acestui obiectiv sunt necesare importante resurse financiare şi e puţin probabil că &icirc;n viitorul apropiat R. Moldova va dispune de aceste resurse. Pe de altă parte e cunoscut că Rom&acirc;nia poartă o grijă deosebită pentru independenţa energetică a R. Moldova. Pornind de la situaţia de criză economică şi financiară &icirc;n care se află R. Moldova cred că ar fi &icirc;nţelept să solicităm Rom&acirc;niei redirecţionarea, cel puţin parţială, a &icirc;mprumutului financiar promis R. Moldova, spre conectarea acesteia la sistemul energetic rom&acirc;nesc. &Icirc;n aşa fel, av&acirc;nd, &icirc;n plus şi un ajutor din partea UE s-ar putea realiza acest obiectiv &icirc;n viitorul apropiat.</p>
<p>Unul din obiectivele incluse &icirc;n Foaia de parcurs constituie: &bdquo;Adoptarea programelor educaţionale din Rom&acirc;nia &icirc;n instituţiile de &icirc;nvăţăm&acirc;nt din R. Moldova&rdquo;. Acest obiectiv nu poate fi realizat &icirc;nainte de a efectua o reformă a structurii &icirc;nvăţăm&acirc;ntului din R. Moldova astfel &icirc;nc&acirc;t să aducem sistemul de &icirc;nvăţăm&acirc;nt din R. Moldova la sistemul de educaţie din Rom&acirc;nia, inclusiv trecerea clasei a IX-a de la clasele gimnaziale la cele liceale. &Icirc;n ziarul LA din 30 octombrie 2014 am publicat un material &icirc;n care am motivat necesitatea reformării structurii  sistemului de educaţie din R. Moldova după modelul sistemului rom&acirc;nesc de educaţie &ndash; sistem verificat &icirc;n timp şi aprobat de cerinţele vremii. Ministerul precedent de educaţie era pornit spre realizarea acestei reforme, at&acirc;t &icirc;n &icirc;nvăţăm&acirc;ntul preuniversitar, c&acirc;t şi &icirc;n cel postuniversitar. Menţionăm că la trecerea de la &icirc;nvăţăm&acirc;ntul preuniversitar sovietic cu durata de 10 clase la &icirc;nvăţăm&acirc;ntul liceal din R. Moldova cu durata de 12 clase, intenţionat s-a admis structura actuală să nu fie ca &icirc;n Rom&acirc;nia &ndash; teză absurdă care &icirc;şi are consecinţe nefaste &icirc;n pregătirea intelectuală şi ştiinţifică a absolvenţilor de liceu. &Icirc;n Rom&acirc;nia, dar şi &icirc;n unele ţări europene, &icirc;n care modelul de studii preuniversitar constituie liceul cu durata generală de studii de 12 clase, gimnaziul are durata de studii de 8 clase, iar liceul propriu-zis este de 4 clase, clasele 9-12. &Icirc;n Uniunea Sovietică modelul de studii preuniversitar era şcoala medie de cultură generală cu durata de studii de 10 clase, &icirc;n care gimnaziul, şcoala medie necompletă avea durata termenului de studii &#8211; 7 clase, iar şcoala media completă avea durata de studii 3 clase, clasele 8,9,10.</p>
<p>&Icirc;n R. Moldova trecerea de la şcoala medie sovietică de 10 clase la sistemul liceal cu durata de studii de 12 clase s-a efectuat aşa &icirc;nc&acirc;t durata studiilor gimnaziale, unde cerinţele sunt mai reduse  dec&acirc;t &icirc;n clasele superioare de liceu, este de 9 clase (s-a trecut de la 7 clase la 9 clase), iar durata studiilor de liceu propriu-zis a rămas aceeaşi ca şi &icirc;n şcoala sovietică de 3 clase, clasele 10,11 şi 12. Nu este nici &icirc;nţelept, nici logic aflarea clasei a IX &icirc;ncă un an &icirc;n componenţa gimnaziului, unde cerinţele sunt reduse faţă de cele din liceu şi mulţi elevi din gimnaziu nu aspiră sau nu pot să aspire la studii liceale, iar ulterior şi la studii universitare. Oare &icirc;n afara spaţiului ex-sovietic mai găsim o structură de &icirc;nvăţăm&acirc;nt liceal cu durata de 12 clase asemănător cu cea din R. Moldova? </p>
<p>La fel s-a procedat cu structura &icirc;nvăţăm&acirc;ntului postuniversitar, s-a păstrat sistemul sovietic cu două teze de doctorat, doctor &icirc;n ştiinţă şi doctor habilitat, pe c&acirc;nd &icirc;n Rom&acirc;nia, şi &icirc;n alte ţări din afara spaţiului ex-sovietic cu structuri similare de &icirc;nvăţăm&acirc;nt este prevăzută o singură teză de doctorat. Menţionez că spre deosebire de sistemul de &icirc;nvăţăm&acirc;nt universitar sovietic bazat pe studiile preuniversitare de 10 clase, sistemul universitar de &icirc;nvăţăm&acirc;nt din R. Moldova se bazează pe &icirc;nvăţăm&acirc;ntul preuniversitar de liceu cu durata de 12 clase. &Icirc;n plus, &icirc;n cadrul studiilor universitare, studenţii scriu şi susţin o teză de licenţă şi o teză de masterat, la fel ca şi studenţii universităţilor din Rom&acirc;nia şi din alte ţări. Drept rezultat, absolventul dotat al unei facultăţi (viitorul doctorand) capătă o pregătire bună ştiinţifică, precum şi o deprindere suficientă de cercetător ştiinţific pentru a scrie o teză de doctorat, care să corespundă cerinţelor tezei de doctor habilitat. Conducerea ministerului precedent de educaţie &icirc;n frunte cu Maia Sandu şi Loreta Handrabura era pornit să aducă şi această latură a &icirc;nvăţăm&acirc;ntului din R. Moldova la structura &icirc;nvăţăm&acirc;ntului postuniversitar  din Rom&acirc;nia. &Icirc;n R. Moldova teza de doctor habilitat reprezintă un blocaj pentru &icirc;ntoarcerea acasă a tinerilor care au obţinut un doctorat &icirc;n Rom&acirc;nia sau &icirc;n Occident &ndash; ei sunt limitaţi prin această teză pentru ocuparea anumitor posturi &icirc;n universităţile de aici. Nu suntem scutiţi nici de corupţie &icirc;n sistemul postuniversitar de &icirc;nvăţăm&acirc;nt, care este o formă lacomă de corupţie, este pentru toată viaţa. Ne &icirc;ntrebăm, cei cu doctorantura prin contract, ce vom face cu ei după ce le vom da diplomă de doctor &icirc;n ştiinţe? Sistemul sovietic de &icirc;nvăţăm&acirc;nt cu 2 teze de doctorat era motivat, deoarece la baza &icirc;nvăţăm&acirc;ntului era şcoala medie de 10 clase şi nu liceul de 12 clase. Nu erau prevăzute nici teza de licenţă, nici cea de masterat. De menţionat că datorită acestei structuri sistemul sovietic de &icirc;nvăţăm&acirc;nt era mai puţin costisitor.</p>
<p>&Icirc;n Rom&acirc;nia, anual &icirc;şi fac studiile circa 20000 de tineri din R. Moldova, inclusiv mulţi moldoveni din Transnistria. Dintre aceştia mulţi tineri dotaţi fac studii postuniversitare şi după susţinerea tezei de doctor se angajează la serviciu &icirc;n universităţile de acolo. Acest lucru are loc nu numai din cauza diferenţei de salarizare, dar şi din cauza tezei de doctor habilitat care &icirc;i limitează spre ocuparea anumitor posturi &icirc;n universităţile de aici. Acelaşi lucru se &icirc;nt&acirc;mplă cu mulţi tineri care &icirc;şi fac studiile &icirc;n Occident. Aşa cum am menţionat mai sus, tinerii dotaţi care &icirc;şi fac studiile universitare &icirc;n R. Moldova, &icirc;n Rom&acirc;nia sau &icirc;n Occident capătă deprinderi şi pregătiri suficiente pentru a scrie o teză de doctorat la un nivel al cerinţelor tezei de doctor habilitat. Menţionăm că prin renunţarea la teza de doctor habilitat nu se urmăreşte slăbirea &icirc;nvăţăm&acirc;ntului postuniversitar ci, &icirc;n virtutea actualei structuri a &icirc;nvăţăm&acirc;ntului preuniversitar şi universitar, aducerea tezei de doctor la cerinţele tezei de doctor habilitat. &Icirc;n ultimii ani, diploma de doctor habilitat aprobată &icirc;n R. Moldova din considerente politice, a substituit carnetul de membru de partid din timpul sovietic privitor la ocuparea anumitor posturi administrative &icirc;n sistemul universitar de &icirc;nvăţăm&acirc;nt, inclusiv postul de rector. &Icirc;ntr-adevăr teza de doctor habilitat adoptată &icirc;n anii &lsquo;90 ai secolului trecut aşa cum şi structura &icirc;nvăţăm&acirc;ntului preuniversitar a urmărit scopul politic de a avea &icirc;n R. Moldova o structură de &icirc;nvăţăm&acirc;nt principial deosebită de structura &icirc;nvăţăm&acirc;ntului din Rom&acirc;nia. Acum &icirc;n loc să conştientizăm acest păcat, ne pl&acirc;ngem că Rom&acirc;nia ne fură tinerii să-i &icirc;nveţe gratuit şi cu burse de la stat.</p>
<p>Sistemul sovietic de &icirc;nvăţăm&acirc;nt era &icirc;ncărcat, &icirc;nsă, pentru o ţară mare, cu o populaţie mare, cu frontierele &icirc;nchise, la acea vreme era reuşit. Avea &icirc;nvăţăm&acirc;nt preuniversitar obligatoriu, &icirc;nvăţăm&acirc;nt universitar şi postuniversitar gratuit. Datorită acestei structuri de &icirc;nvăţăm&acirc;nt ţara cu universităţi puternice şi o populaţie mare avea posibilitate de a selecta specialişti de &icirc;naltă calificare &icirc;n toate ramurile economiei naţionale.<br />
Noi &icirc;nsă suntem o ţară mică şi săracă cu o populaţie mică şi frontierele deschise. De aceea  orice latură a structurii sistemului de &icirc;nvăţăm&acirc;nt trebuie construită aşa &icirc;nc&acirc;t să avem maximă rentabilitate; pentru doctorantură trebuie selectaţi numai tineri dotaţi, căci &icirc;i avem, trebuie de renunţat la doctorantură prin contract. De renunţat la titlul de doctor habilitat care reprezintă o barieră pentru implicarea &icirc;n sistemul &icirc;nvăţăm&acirc;ntului din R. Moldova a tinerilor dotaţi care au susţinut un doctorat &icirc;n Rom&acirc;nia sau &icirc;n Occident, şi nimic altceva.  <br />
<strong><em><br />
Sergiu Miron, profesor<br />
doctor &icirc;n matematică </em></strong></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/obiective-cu-probleme-in-foaia-de-parcurs-95567.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
