<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>spațiul este-european &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/spatiul-este-european/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Thu, 21 Apr 2022 18:55:04 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>spațiul este-european &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Peisajul politic din Republica Moldova (X). Alternativa social-democrată</title>
		<link>https://timpul.md/articol/peisajul-politic-din-republica-moldova-x-alternativa-social-democrata-58605.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/peisajul-politic-din-republica-moldova-x-alternativa-social-democrata-58605.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Octavian Țîcu]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 05 May 2014 06:11:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[doctrină]]></category>
		<category><![CDATA[partide]]></category>
		<category><![CDATA[peisaj politic]]></category>
		<category><![CDATA[social-democrație]]></category>
		<category><![CDATA[spațiul este-european]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/peisajul-politic-din-republica-moldova-x-alternativa-social-democrata-58605.html/</guid>

					<description><![CDATA[Spuneam &#238;n prezentările anterioare, cu referire la partidele de st&#226;nga, că din punctul de vedere al poziționării doctrinare și a acțiunii politice definim &#238;n spațiul est-european trei grupuri de partide.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Partidele socialiste, care au continuat &icirc;n multe privinţe să insiste asupra ideii că socialismul urmează &icirc;ncă a fi construit, iar modelele est-europene şi sovietice de socialism au fost falimentare şi nu au reprezentat esenţa socialismului; partidele social-democrate reformatoare, care şi-au atras popularitatea din cauza identificării cu problemele sociale, legate de sărăcie şi şomaj, dar de asemenea datorită dezamagirilor faţă de politicile capitaliste, neoliberale; noile partide comuniste, care au obţinut avantaje datorită decepţiilor faţă de implementarea reformelor democratice. De multe ori liniile ideologice &icirc;ntre aceste grupuri de partide erau at&acirc;t de şterse, iar componenţa acestora at&acirc;t de nomenclaturistă, &icirc;nc&acirc;t invariabil prezenţa lor &icirc;n spectrul politic genera o asociere involuntară cu fostele partide comuniste. Nu putea fi altfel, deoarece rolul conducător al partidelor comuniste &icirc;n societățile est-europene după al Doilea Război Mondial a făcut ca &icirc;n contextul postcomunist percepția asupra partidelor comuniste, socialiste și social-democrate să fie extrem de greu de fragmentat. Văzute ca emanații a partidului unic de altădată, variațiunile politice comuniste, socialiste sau social-democrate o perioadă &icirc;ndelungată n-au putut scăpa de acuzațiile de a fi niște adaptări ale fostei nomenclaturi comuniste la noile realități democratice. </p>
<p>Cu toate acestea, odată cu intrarea &icirc;n procesul de integrare europeană, iar ulterior cu integrarea propriu-zisă, majoritatea partidelor de st&acirc;nga est-europene au adoptat un limbaj european și mod de acțiune conform principiilor ideologice și doctrinare tipice partidelor de st&acirc;nga europene. Deosebit de semnificantă a fost din acest punct de vedere transformarea social-democrației, care &icirc;n condițiile noilor realități determinate de efectele crizei mondiale, dar și a dificultăților &icirc;nt&acirc;lnite &icirc;n funcționarea constructului european, a devenit &icirc;n multe state europene o alternativă credibilă de guvernare, lucru de luat &icirc;n considerare atunci c&acirc;nd avem &icirc;n vedere realitățile moldovenești.</p>
<h2>Social-democrația europeană: geneză și evoluție</h2>
<p>Originile modelului social-democrat sunt de obicei atribuite lui Eduard Bernstein, dar formularea sa modernă a rezultat din marea dezbatere interbelică legată de limitele şi posibilităţile reformismului, o dezbatere dominată de social-democraţii din Austria, Germania şi Suedia. Modelarea social-democraţiei a continuat şi după al Doilea Război Mondial, dezbaterile fiind dominate de această dată de g&acirc;nditorii britanici şi suedezi. &Icirc;n spiritul lui Eduard Bernstein teoria social-democrată viza mai mult strategia dec&acirc;t finalitatea ca atare. Statul bunăstării şi politicile de integrare/angajare totală (cetăţenia socială şi economică) erau amblele necesare, ele fiind precondiţiile pentru forţa mişcării muncitoreşti şi erau concomitent fundamentele socialismului. După cum spunea E. Heiman &icirc;n anul 1929 social- democraţia va determina capitalismul să se retragă, deoarece a mişcat &icirc;nainte frontierele &bdquo;ideii sociale&rdquo;, iar reformele au ajutat la realizarea &bdquo;imaginii social democratice a societăţii&rdquo;. &Icirc;n contrast cu strategia apocaliptică a marxism-leninismului, teoria social-democrată crede că transformarea socialistă ar putea fi mai bine realizată prin &icirc;ntreţinerea (dar şi modificarea) unei economii capitaliste eficiente. &Icirc;n consecinţă, social-democraţii accentuează o strategie &bdquo;productivistă&rdquo;. &Icirc;n contrast cu ortodoxia liberală, ei pretind o sumă pozitivă a relaţiei dintre egalitate şi eficienţă, deoarece o eficienţă economică optimală trebuie să se bazeze pe drepturi sociale şi egalitate. </p>
<p>După al Doilea Război Mondial social-democrația a abandonat ideea de abolire a capitalismului, iar Partidul Social Democrat din Germania prin programul Godesberg adoptat &icirc;n anul 1959 a respins lupta de clasă şi marxismul. Caracteristic pentru evoluţia social-democraţilor &icirc;n perioada postbelică este aşa-numita a &bdquo;treia cale&rdquo;, care spre sf&acirc;rşitul anilor 1980 a fost adoptată de majoritatea partidelor social-democrate oficial sau &icirc;n practică. &bdquo;A treia cale&rdquo; a reprezentat o adaptare necesară sau pragmatică a social-democraţiei la realităţile lumii moderne şi s-a tradus prin devierea de la unele elemente tradiţionale ale acesteia prin susţinerea privatizării unor industrii şi servicii controlate de stat, dar şi prin reducerea unor forme de reglare a pieţei. </p>
<p>Aceste schimbări pot fi sesizate &icirc;n politicile social-democraţilor Bob Hawke, Paul Keating şi Kevin Rudd &icirc;n Australia, Tony Blair şi Gordon Brown &icirc;n Marea Britanie, Gerhard Schr&ouml;der &icirc;n Germania, Jens Stoltenberg &icirc;n Norvegia, G&ouml;ran Persson &icirc;n Suedia, David Lange, Roge Douglas &icirc;n Noua Zeelandă, Wim Kok &icirc;n Ţările de Jos sau Ricardo Lagos &icirc;n Chile. Aceste politici aparent reversate au &icirc;nt&acirc;lnit opoziţii semnificative printre membrii de partide şi electoratul-cheie, iar mulți dintre social-democraţi au considerat că liderii au trădat principiile lor tradiţionale. </p>
<p>&Icirc;n general, este acceptat faptul că din punct de vedere ideologic şi doctrinar social-democraţia susţine economia mixtă alcătuită prioritar din &icirc;ntreprinderea privată, dar statul să fie proprietar sau subsidar al programelor de educaţie, sănătate şi grija copilului; statul reglează &icirc;ntreprinderea privată &icirc;n folosul muncitorilor, consumatorilor şi competiţiei corecte; comerţul corect faţă de comerţul liber; sistemul extins de securitate socială; statul bunăstării bazat pe taxarea progresivă; legi ale protecţiei mediului; imigrarea şi multiculturalismul; politica seculară şi progresiv socială (inclusiv căsătorii homosexuale şi dreptul la avort); &icirc;n politica externă  promovarea democraţiei şi respectarea drepturilor omului.</p>
<p>Criticile aduse social-democraţiei vin at&acirc;t din dreapta, &icirc;n special liberalii şi conservatorii, c&acirc;t şi din st&acirc;nga, din partea socialiştilor şi comuniştilor. Cele mai multe critici faţă de social- democraţie vin din partea liberalilor economici care printre altele &icirc;i critică pentru faptul că limitează drepturile individuale, &icirc;n special libertăţile economice, limitează eficienţa şi creşterea economică, prin programele sociale provoacă dificite bugetare majore, limitează libertatea alegerii individuale &icirc;n &icirc;nvăţăm&acirc;nt, sănătate, servicii etc., care sunt controlate de stat.<br />
De asemenea, există un criticism al social-democraţiei şi de la st&acirc;nga politică. Mulţi social-democraţi resping calificativul &bdquo;socialist&rdquo; şi scopul de a realiza socialismul. La r&acirc;ndul lor, socialiştii privesc social-democraţia ca un obstacol &icirc;n reformarea radicală a societăţii. Aceştia pretind că social-democraţii pot opera doar &icirc;n cadrul restr&acirc;ns al sistemului economic orientat capitalist, limit&acirc;nd multe reforme sociale şi devenind parte integrantă a acestuia &icirc;ntr-o aşa măsură &icirc;nc&acirc;t se confundă cu politicile economice clasice şi liberalismul economic.</p>
<h2>Paradoxuri ale &bdquo;social-democrației&rdquo; moldovenești</h2>
<p>Chiar dacă social-democraţia este reprezentată &icirc;n R. Moldova &icirc;ncă de la &icirc;nceputurile independenţei statale, apariția și evoluția sa &icirc;n spectrul politic moldovenesc este din toate punctele de vedere paradoxală și plină de contradicții.  Ideea social-democrației a pornit de la Alexandru Coşelev și Oazu Nantoi, iar la 13 mai 1990 a avut loc conferinţa de constituire a Partidului Social Democrat din Moldova (PSDM), care s-a declarat ataşat valorilor social-democraţiei moderne. PSDM a fost unul din artizanii independenţei Republicii Moldova şi c&acirc;t ar părea de paradoxal unul din iniţiatorii procesului de privatizare &icirc;n contextul destrămării structurilor unionale, un deziderat prin excelență a partidelor liberale. Formaţiunea a devenit membru al Internaţionalei Socialiste, din noiembrie 1999 c&acirc;nd a participat la Congresul XXI, iar la 7 iunie 2007 trei formaţiuni de orientare social-democrată &ndash; Partidul Social Democrat, Partidul Democraţiei Sociale şi Uniunea Centristă din Moldova &#8211; au semnat &bdquo;Declaraţia Comună şi Acordul de Parteneriat şi Colaborare&rdquo; prin care demarau procesul de fuzionare  &icirc;ntr-un singur partid social-democrat, realizată la 22 decembrie 2007, &icirc;ntre Partidul Democraţiei Sociale (D. Braghiș) şi Partidul Social Democrat din Moldova (E. Mușuc). Deși făcută cu buna intenție de a oferi o perspectivă clară acestei orientări politice &icirc;n R. Moldova, iar din punct de vedere ideologic şi doctrinar, PSDM s-a ataşat principiilor şi valorilor social-democraţiei europene, esenţa şi spiritul populaţiei R. Moldova era departe de valorile social-democraţiei. Rezultatele &bdquo;Monitorului Oficial&rdquo; IDIS Viitorul din 2004/2008 arătau că la &icirc;ntrebarea cu ce idei sau promisiuni se caracterizează &icirc;n ochii publicului PSDM &#8211; 98,5% din respondenţi au răspuns că nu ştiu nicio idee de-a lor, &icirc;n timp ce 0,2% au răspuns democraţie &icirc;n toate domeniile, 0,1% &#8211; libertate, 0,1% &#8211; legalitate şi respectul legii, 0,1% lupta cu corupţia. </p>
<p>Demisia lui D. Braghiș din funcția de președinte al partidului &icirc;n anul 2010 și preluarea acestuia de către omul de afaceri Victor Şelin, a condus la deturnarea totală a partidului, care p&acirc;nă atunci &icirc;și asumase un anumit atașament formal față de valorile social-democrației. Acțiunile liderului de partid au fost asociate cu &bdquo;m&acirc;na&rdquo; Moscovei, iar discursul partidului a fost unul axat asupra dezideratelor de orientare externă, partidul pled&acirc;nd pentru aderarea R. Moldova la uniunea vamală și orientare către Rusia. La fel ca și &icirc;n cazul altor partide de st&acirc;nga asociate cu Moscova și care &bdquo;v&acirc;nează&rdquo; votul etnic, PSD are o acută tentă de acțiune antirom&acirc;n&acirc;nească, justificată de necesitatea apărării &bdquo;statalității moldovenești&rdquo;. &Icirc;n mai multe circumstanțe, liderul PSD, Victor Şelin, a spus că este gata să ia arma &icirc;n m&acirc;ini ,,pentru a-şi apăra ţara de forţele prorom&acirc;ne&rdquo;. </p>
<p>Despre alte manifestări ale social-democrației moldovenești și concluziile generale asupra st&acirc;ngii vom vorbi &icirc;n numărul următor. &nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/peisajul-politic-din-republica-moldova-x-alternativa-social-democrata-58605.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
