<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>statul &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/statul/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Thu, 21 Apr 2022 22:15:02 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>statul &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Au venit să facă agricultură acasă, dar statul le pune bețe în roate</title>
		<link>https://timpul.md/articol/au-venit-sa-faca-agricultura-acasa-dar-statul-le-pune-bete-in-roate-58872.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/au-venit-sa-faca-agricultura-acasa-dar-statul-le-pune-bete-in-roate-58872.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 12 May 2014 05:22:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[agricultura]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[sere]]></category>
		<category><![CDATA[statul]]></category>
		<category><![CDATA[subvenții]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/au-venit-sa-faca-agricultura-acasa-dar-statul-le-pune-bete-in-roate-58872.html/</guid>

					<description><![CDATA[Patru oameni din cinci au c&#226;te o seră &#238;n grădină. Unii fac focul acolo pe timp de iarnă, pentru ca să iasă primii pe piață. Alții se mulțumesc să str&#226;ngă roada mai t&#226;rziu și să o transporte &#238;n cantități mari peste hotare.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Vorbesc despre moldovenii din satul Puhăceni, raionul Anenii Noi. An de an, sătenii se confruntă cu mai multe probleme p&acirc;nă ajung să str&acirc;ngă roada &#8211; fie v&acirc;nturile puternice rup peliculele, fie răsadul &icirc;ngheață &icirc;n timpul nopților reci. Cea mai dificilă etapă este, &icirc;nsă, comercializarea producției. Agricultorii se pl&acirc;ng că ajung să-și v&acirc;ndă marfa la un preț de nimic. Prin urmare, deseori, ei se g&acirc;ndesc să renunțe la acest tip de activitate, &icirc;nsă g&acirc;ndul că anul viitor vor avea un venit mai mare &icirc;i face să răm&acirc;nă fideli agriculturii.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/03-2012/1.JPG" width="465" height="284" alt="" /><br />
<em><span style="font-size: smaller">Intrarea &icirc;n satul Puhăceni, Anenii Noi</span></em></p>
<p>Chiar la intrarea &icirc;n satul Puhăceni putem observa că localnicii sunt pasionați de agricultură. Aici găsim zeci de sere care se &icirc;ntind pe mai multe hectare (ha) de păm&acirc;nt. Și &icirc;n cealaltă zonă a satului avem parte de aceeași imagine. O plimbare prin localitate scoate &icirc;n evidență faptul că, din cinci case, patru au cel puțin o seră &icirc;n grădină. Prin urmare, reprezentanții primăriei ne-au asigurat că &icirc;n R. Moldova nu mai există nicio localitate unde mai mult de 80 la sută dintre săteni ar face agricultură. </p>
<h2>Are studii &icirc;n economie, dar s-a dedicat agriculturii</h2>
<p>Vasile Petrov este un t&acirc;năr care, &icirc;mpreună cu tatăl și cu alți doi frați de-ai săi, face agricultură &icirc;n satul Puhăceni mai bine de șapte ani. Familia are mai multe sere care sunt amplasate pe 1,5 ha de păm&acirc;nt. Bărbatul spune că &icirc;n fiecare an, banii pe care-i c&acirc;știgă din v&acirc;nzarea producției sunt reinvestiți pentru anul următor. Spre exemplu, o săm&acirc;nță de tomate costă un leu și 40 de bani, iar cei care le cumpără nu sunt asigurați că acestea vor rodi. </p>
<p>&bdquo;&Icirc;n toți acești ani am crescut roșii și castraveți, iar roada pe care o cultivăm o vindem peste hotare. Chiar dacă nu mi-am făcut studiile &icirc;n domeniul agronomiei, am &icirc;nvățat să fac această muncă singur. Am ales să muncesc &icirc;n agricultură, pentru că facultatea de economie pe care am făcut-o &icirc;n Rom&acirc;nia nu-mi oferă prea multe posibilități de angajare&rdquo;, menționează t&acirc;nărul.</p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/03-2012/2(1).JPG" width="465" height="309" alt="" /><br />
<em><span style="font-size: smaller">Frații Petrov lucrează &icirc;n fiecare zi &icirc;n serele pe care le dețin</span></em></p>
<p>Vasile a mai povestit că roșiile și castraveții pe care le produce familia sa trec prin mai multe m&acirc;ini p&acirc;nă ajung la consumatorul final. El spune că &icirc;n R. Moldova există mai mulți intermediari dec&acirc;t producători, iar aceștia str&acirc;ng producția de la agricultori și ulterior o v&acirc;nd mai scump. &bdquo;Noi nu avem timp să vindem c&acirc;te un kilogram de roșii la piață, pentru că str&acirc;ngem zeci de tone lunar și de aceea suntem nevoiți să le comercializăm mai ieftin &icirc;n același timp&rdquo;, explică Vasile Petrov. </p>
<p>Chiar dacă este dispus să plătească c&acirc;te 120 de lei pe zi, t&acirc;nărul spune că &icirc;nt&acirc;mpină dificultăți atunci c&acirc;nd caută muncitori și de aceea este nevoit să aducă oameni din altă localitate. </p>
<h2>A lucrat peste hotare, dar a revenit acasă</h2>
<p>Un alt agricultor din aceeași localitate este Sergiu Buga. El are mai multe sere &icirc;n care crește roșii și ardei. Bărbatul a lucrat mult timp peste hotare, dar acum șapte ani a revenit acasă și a &icirc;nceput să cultive legume. Potrivit lui, atunci c&acirc;nd era peste hotare lucra mai puțin și c&acirc;știga mai mult, dar de c&acirc;nd practică agricultura nu mai poate str&acirc;nge bani și &icirc;i &icirc;mprumută de la bancă. Prin urmare, doar dorința de a vedea cum &icirc;i cresc copiii &icirc;l mai ține &icirc;n R. Moldova. </p>
<p>&bdquo;C&acirc;nd ai sere, trebuie să muncești foarte mult. Statul nu doar că nu ne ajută cu nimic, dar &icirc;ncă ne pune bețe &icirc;n roate. Pentru ca să beneficiezi de subvenții, trebuie să str&acirc;ngi at&acirc;t de multe documente, &icirc;nc&acirc;t la un moment dat ești nevoit să renunți&rdquo;, mărturisește indignat agricultorul.</p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/03-2012/5(1).JPG" width="465" height="269" alt="" /></p>
<p>Totodată, puhăceanul spune că cele mai mari dificultăți le &icirc;nt&acirc;mpină atunci c&acirc;nd trebuie să-și v&acirc;ndă producția. &bdquo;Lucrăm anul &icirc;mprejur, dar c&acirc;nd vindem roșiile și ardeii le dăm la un preț foarte mic. Anul trecut un kilogram de tomate &icirc;l ofeream cu aproape cinci lei și a fost bine, dar &icirc;n ceilalți ani eram nevoiți să comercializăm produsele chiar și cu mai puțin de doi lei&rdquo;, subliniază dezamăgit Buga. </p>
<p>Potrivit bărbatului, &icirc;n fiecare an, el trebuie să cumpere peliculă de zeci de mii de lei, pentru că v&acirc;nturile puternice o rup regulat. Alte c&acirc;teva mii de lei trebuie să le aloce pentru cumpărarea furtunului care picură la rădăcina fiecărei plante.</p>
<h2>Dacă muncești mult, poți trăi bine și &icirc;n R. Moldova</h2>
<p>O altă persoană care are mai multe sere &icirc;n Puhăceni este Constantin Suruceanu. El a montat c&acirc;teva chiar &icirc;n grădina din preajma casei sale. Bărbatul spune că face agricultură mai bine de 15 ani. C&acirc;t ține de produsele pe care le cultivă, el menționează că produce doar ceea de ce sunt interesați consumatorii și permanent &icirc;ncearcă să iasă primul pe piață. </p>
<p>Prin urmare, datorită faptului că are puțină marfă, moldoveanul o vinde angro &icirc;n capitală la un preț avantajos. </p>
<p>&bdquo;Niciodată nu m-am g&acirc;ndit să plec peste hotare, pentru că m-am pus bine pe picioare aici. &Icirc;mi iubesc soția și vreau să văd cum &icirc;mi cresc copiii. Eu consider că dacă muncești mult, poți trăi bine și &icirc;n R. Moldova&rdquo;, se arată convins Constantin. Pe l&acirc;ngă producția din sere, el mai crește morcov și pepene verde &icirc;n c&acirc;mp. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/03-2012/4(2).JPG" width="465" height="308" alt="" /><br />
<em><span style="font-size: smaller">Constantin Suruceanu lucrează &icirc;n domeniul agricol de 16 ani</span></em></p>
<p>Potrivit agricultorului, familia &icirc;l susține &icirc;n tot ceea ce face și &icirc;l ajută. At&acirc;t soția, c&acirc;t și cele două fiice pe care le are se implică &icirc;n lucrările agricole. </p>
<p><strong>Notă</strong>: La &icirc;nceputul anului 2014, Guvernul RM a aprobat Regulamentul de subvenționare &icirc;n agricultură. Prin urmare, &icirc;n acest an fondul de ajutor pentru fermieri va constitui 500 de milioane de lei față de 400 de milioane &icirc;n 2013. C&acirc;t privește stimularea investiţiilor pentru producerea legumelor pe teren protejat &#8211; sere de iarnă, solarii, tuneluri &#8211; subvențiile se majorează p&acirc;nă la 60 la sută.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/au-venit-sa-faca-agricultura-acasa-dar-statul-le-pune-bete-in-roate-58872.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Statul ar putea avea dreptul să anuleze taxele suplimentare în comerţ</title>
		<link>https://timpul.md/articol/statul-ar-putea-avea-dreptul-sa-anuleze-taxele-suplimentare-in-comert-57280.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/statul-ar-putea-avea-dreptul-sa-anuleze-taxele-suplimentare-in-comert-57280.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 29 Mar 2014 17:44:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[anularea taxelor suplimentare]]></category>
		<category><![CDATA[comert]]></category>
		<category><![CDATA[dreptul]]></category>
		<category><![CDATA[statul]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/statul-ar-putea-avea-dreptul-sa-anuleze-taxele-suplimentare-in-comert-57280.html/</guid>

					<description><![CDATA[Autorităţile centrale &#238;şi propun să schimbe legislaţia astfel ca statul să aibă dreptul să anuleze orice taxă suplimentară introdusă de către comercianţi.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Iniţiativa aparţine Ministerului Economiei, după ce, la o şedinţă de lucru, reprezentanţi ai mai multor asociaţii de producători autohtoni s-au pl&acirc;ns că unele reţele de supermarketuri percepeau diverse taxe discriminatorii.</p>
<p>Producătorii au menţionat că sunt impuse taxe de intrare, taxe de prezenţă, taxe de raft şi chiar taxe de colţ de raft, plata pentru acţiuni de marketing etc., se menţionează &icirc;ntr-un comunicat de presă al Ministerului Economiei. Totodată, şi reprezentanţii reţelelor de comerţ au invocat incapacitatea unor producători moldoveni de a asigura livrarea continuă a produselor &icirc;n cantităţile necesare, preţul ridicat, calitatea produselor sau ambalarea necalitativă a acestora şi alte probleme care &icirc;i fac să prefere produsele importate.</p>
<p>&Icirc;n cadrul şedinţei s-a convenit că Ministerul Economiei va colecta, timp de două săptăm&acirc;ni, propunerile tuturor părţilor interesate şi va elabora modificări la legislaţie care să conţină at&acirc;t componenta de reglementare, c&acirc;t şi de supraveghere şi sancţionare.&nbsp;</p>
<p><strong>SURSA: <a href="http://www.ipn.md/ro/economie-business/60929">IPN.MD</a></strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/statul-ar-putea-avea-dreptul-sa-anuleze-taxele-suplimentare-in-comert-57280.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Statul scoate la vânzare bunuri de peste 1 MILIARD de lei</title>
		<link>https://timpul.md/articol/statul-scoate-la-vanzare-bunuri-de-peste-1-miliard-de-lei-50697.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/statul-scoate-la-vanzare-bunuri-de-peste-1-miliard-de-lei-50697.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 05 Nov 2013 13:03:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima oră]]></category>
		<category><![CDATA[economie]]></category>
		<category><![CDATA[statul]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/statul-scoate-la-vanzare-bunuri-de-peste-1-miliard-de-lei-50697.html/</guid>

					<description><![CDATA[Agenția Proprietăți Publice organizează o rundă de privatizare a bunurilor de proprietate publică, &#238;n perioada noiembrie-decembrie 2013. Prețul inițial, total al bunurilor propuse spre v&#226;nzare se estimează la 1 144 422 860 lei.<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Privatizările au drept scop asigurarea atragerii investiţiilor private, &icirc;n &icirc;ntreprinderile din domeniile liberalizate. Iar &icirc;n conformitate cu prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2013, &icirc;n rezultatul privatizării, &icirc;n urma fiecărei tranzacţii, &icirc;n bugetul de stat se achită impozitul privat &icirc;n mărime de 1%, ceea ce contribuie respectiv, la acumularea mijloacelor financiare &icirc;n bugetul public naţional.</p>
<p>&Icirc;n perioada 1 noiembrie &ndash; 12 decembrie curent se așteaptă depunerea ofertelor de participare la concursurile investiționale: privatizarea cinematografelor din oraşele Glodeni, Teleneşti, Leova preţul iniţial de v&acirc;nzare al acestora constituie 1 325 000 lei, iar volumul minim al investiţiilor &ndash; 4 500 000 lei, cu realizarea lor &icirc;n decursul a 3 ani, potrivit informațiilor Ministerului Economiei.</p>
<p>De asemenea, &icirc;n această perioadă se vor depune și ofertele pentru concursul comercial pentru privatizarea acţiunilor statului din 2 societăţi pe acţiuni şi 21 &icirc;ntreprinderi de stat, dintre care  următoarele 4 participă cu condiţia păstrării profilului de activitate: &Icirc;.S. Ferma de creştere a cailor de rasă &ldquo;AT-Prolin&rdquo;, din orașul Cead&icirc;r-Lunga,  &ldquo;Combinatul Poligrafic din Chişinău&rdquo;, Hotelul &bdquo;Zarea&rdquo;,  din mun. Chişinău,  și &quot;Sanatoriul &ndash; Sănătate&rdquo; din Ucraina, or. Sergheevka.</p>
<p>La 28 noiembrie va avea loc licitația &ldquo;cu strigare&rdquo; pentru privatizarea a 19 bunuri inclusiv: 4 construcţii nefinalizate,  7 complexe de bunuri imobile, 6 &icirc;ntreprinderi de stat (complexe patrimoniale unice) şi alte bunuri proprietate publică de stat; și   licitaţia &bdquo;cu reducere&rdquo; pentru v&acirc;nzarea a 6 obiecte nefinalizate amplasate &icirc;n mediul rural.</p>
<p>Iar &icirc;n perioada 16-20 decembrie are loc licitația &ldquo;cu strigare&rdquo;, prin intermediul Bursei de Valori pentru v&acirc;nzarea acţiunilor proprietate publică de stat din 39 societăţi pe acţiuni. &Icirc;n 17 dintre acestea cota statului este mai mare de 51%, cum ar fi: S.A. &bdquo;Aeroport Handling&rdquo; (100%), S.A. &bdquo;Aeroport Catering&rdquo;(100%), S.A. &bdquo;Armo-Beton&rdquo; (100%), SA Farmaco&rdquo;(94,614%), SA &bdquo;Floare-Carpet&rdquo; (59,486%).</p>
<p>Pentru a fi asigurată eficienţa, legalitatea şi transparenţa procesului de privatizare, comunicatele informative privind privatizarea se publică at&acirc;t &icirc;n Monitorul Oficial al Republicii Moldova c&acirc;t şi pe pagina web a Agenţiei Proprietăţii Publice. Iar pentru atragerea investiţiilor străine, acestea sunt difuzate, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene ambasadelor Republicii Moldova &icirc;n străinătate şi ambasadelor ţărilor străine &icirc;n Republica Moldova.</p>
<p><strong>Sursa: interlic.md</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/statul-scoate-la-vanzare-bunuri-de-peste-1-miliard-de-lei-50697.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Banca Mondiala critică decizia guvernului: &#8222;Statul nu trebuia să cedeze pachetul majoritar la BEM&#8221;</title>
		<link>https://timpul.md/articol/banca-mondiala-critica-decizia-guvernului-statul-nu-trebuia-sa-cedeze-pachetul-majoritar-la-bem-49477.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/banca-mondiala-critica-decizia-guvernului-statul-nu-trebuia-sa-cedeze-pachetul-majoritar-la-bem-49477.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 07 Oct 2013 14:31:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[Banca Mondială]]></category>
		<category><![CDATA[bem]]></category>
		<category><![CDATA[statul]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/banca-mondiala-critica-decizia-guvernului-statul-nu-trebuia-sa-cedeze-pachetul-majoritar-la-bem-49477.html/</guid>

					<description><![CDATA[Statul nu trebuia sa cedeze pachetul majoritar la Banca de Economii.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Experții de la Banca Mondială afirma că au recomandat guvernului de la Chișinău sa participe la capitalizarea instituției și sa nu o cedeze.&nbsp;La r&acirc;ndul lor autoritățile spun că la moment aceasta a fost cea mai buna soluție.</p>
<p>Oficialii de la Bancă Mondială critica decizia guvernului de a ceda pachetul majoritar la Banca de Economii.</p>
<p>Abdoulaye SECK, MANAGER DE TARA, Banca Mondială: &quot;Noi am &icirc;ndemnat statul să ia parte la capitalizare p&acirc;nă urmau să fie create condiţii propice pentru privatizare.&quot;</p>
<p>Lipsa transparentei in sectorul bancar ii nelinisteste pe expertii internationali. Ei afirma ca in tara noastra legea nu functioneaza.</p>
<p>Abdoulaye SECK, MANAGER DE TARA,&nbsp;Banca Mondială: &quot;Ne &icirc;ngrijorează capacitatea Băncii Naţionale de a-şi realiza cele mai importante funcţii. Trebuie să ştim cine sunt proprietarii din sectorul bancar.&quot;</p>
<p>Totodata, astazi Banca Mondiala a prezentat si prognozele economice pentru tara noastra.  Se asteapta o crestere de 5,5 la suta pentru acest an, iar acest rezultat bun, nu se datoreaza actiunilor intreprinse de guvernanti.</p>
<p>Ruslan PIONTKIVSKY, EXPERT,&nbsp;Banca Mondială: &quot;Redresarea sectorului agricol şi al doilea factor este creşterea remitenţelor, &icirc;n special, din Rusia, date fiind investiţiile mare &icirc;n infrastructură.&quot;</p>
<p>Expertii de la Banca Mondiala spun ca, desi Moldova inregistreaza o crestere economica buna, exista aspecte care trezesc ingrijorari. Acestea se refera in deosebi la mediul de afaceri nevaforabil, lipsa transparenta in sectorul bancar si cheltuirea irationala a banilor publici.<br />
&nbsp;<br />
<strong>Sursa: inprofunzime.md</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/banca-mondiala-critica-decizia-guvernului-statul-nu-trebuia-sa-cedeze-pachetul-majoritar-la-bem-49477.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Expert: Activele BEM vândute de 7 ori mai IEFTIN decât prețul real</title>
		<link>https://timpul.md/articol/expert-activele-bem-vandute-de-7-ori-mai-ieftin-decat-pretul-real-48390.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/expert-activele-bem-vandute-de-7-ori-mai-ieftin-decat-pretul-real-48390.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 16 Sep 2013 14:41:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[active]]></category>
		<category><![CDATA[bem]]></category>
		<category><![CDATA[R. Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[statul]]></category>
		<category><![CDATA[viceministrul finantelor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/expert-activele-bem-vandute-de-7-ori-mai-ieftin-decat-pretul-real-48390.html/</guid>

					<description><![CDATA[Cineva a obținut active la Banca de Economii de 7 ori mai ieftine dec&#226;t  prețul real, consideră expertul economic Natan Garstea.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Potrivit lui, statul a contribuit la faptul ca acțiunile Băncii de Economii să se ieftinească, de la 37 de lei la 24 pentru o acțiune. </p>
<p>&bdquo;Acțiunile noi au fost plasate la un preț mult mai mic dec&acirc;t valoarea lor intrinsecă, și valoarea patrimoniului public s-a diminuat, pierz&acirc;nd cam o treime din prețul băncii. Printr-o mișcare ușoară a condeiului, vedem cum 490 milioane se transformă &icirc;n 317 milioane. Acestea sunt banii noștri, apropo&rdquo;, scrie expertul economic pe blogul său.</p>
<p>Guvernatorul BNM spune &icirc;nsă, că nu este chiar așa. Acum c&acirc;teva zile, acționarii privați au luat un &icirc;mprumut de 600 de milioane de lei pentru a stabiliza situația la bancă.</p>
<p>Viceministrul finanțelor, Victor Barbăneagră, care este reprezentantul statului la Banca de Economii, a evitat să vorbească despre motivul pentru care statul și-a cedat o parte din acțiuni.</p>
<p>Statul a pierdut pachetul majoritar la Banca de Economii &icirc;ntruc&acirc;t nu a vrut să participe la emisiunea suplimentară de acțiuni. <br />
<a href="http://inprofunzime.md/stiri/politic/expert-economic-cineva-a-obtinut-active-la-banca-de-economii-de.html"><br />
<strong>Inprofunzime.md</strong></a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/expert-activele-bem-vandute-de-7-ori-mai-ieftin-decat-pretul-real-48390.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>PÂNTEA AMENINȚĂ: &#8222;Vă asigur că vă voi demonstra SCHEMA prin care unele instituții ale statului conlucrează cu structurile INTERLOPE&#8221;</title>
		<link>https://timpul.md/articol/pantea-ameninta-va-asigur-ca-va-voi-demonstra-schema-prin-care-unele-institutii-ale-statului-conlucreaza-cu-structurile-interlope-47079.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/pantea-ameninta-va-asigur-ca-va-voi-demonstra-schema-prin-care-unele-institutii-ale-statului-conlucreaza-cu-structurile-interlope-47079.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 12 Aug 2013 17:06:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[guvern]]></category>
		<category><![CDATA[interlopi]]></category>
		<category><![CDATA[justitie]]></category>
		<category><![CDATA[Makena]]></category>
		<category><![CDATA[Pântea]]></category>
		<category><![CDATA[statul]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/pantea-ameninta-va-asigur-ca-va-voi-demonstra-schema-prin-care-unele-institutii-ale-statului-conlucreaza-cu-structurile-interlope-47079.html/</guid>

					<description><![CDATA[Andrei P&#238;ntea,&#160;prim-adjunctul procurorului general,&#160;respinge informațiile potrivit cărora și-ar fi ajutat șoferul să scape de urmărire penală.&#160;<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>&bdquo;Aceste atacuri mediace le consider o tentativă de denigrare a reputației mele profesionale. Se &icirc;ncearcă manipularea opiniei publice pe marginea unui subiect inventat de anumite cercuri de interese &icirc;n legătură cu activitatea mea profesională și funcția pe care o dețin&rdquo;, a declarat prim-adjunctul procurorului general, Andrei P&icirc;ntea.<br />
</strong><br />
&bdquo;Vă asigur cu toată convingerea că declarațiile inculpatului Țigănaș, pe care acesta le-ar fi făcut &icirc;mpotriva mea și a șoferului, sunt false, el fiind victima unor presiuni fără precedent din partea reprezentanților unei instituții ale statului dar și ai grupării criminale &bdquo;Makena&rdquo;. Și unii și alții s-au arătat deranjați că am la control un dosar care scoate &icirc;n evidență că ambele părți sunt cointerezate &icirc;n existența crimei organizate &icirc;n penitenciarele din Moldova&rdquo;, a mai adăugat oficialul.</p>
<p>&bdquo;Persoane publice au &icirc;ncercat să mă convingă să pun punct acestui dosar. Nu exclud faptul că scopul lor este obținerea demiterii mele și preluarea dosarului de către altcineva. Pe inculpatul Țigănaș l-au implicat &icirc;n acest joc din simplu motiv că suntem din același sat și pentru a crea astfel o legătură. Procuratura Generală este obligată să continue acest dosar. <strong>Vă asigur că vă voi demonstra schema prin care unele instituții ale statului conlucrează cu structurile interlope. Dețin informații că &bdquo;prietenii&rdquo; mei lucrează de zor la alte scheme de defăimarea a mea și atragearea altor jurnaliști &icirc;n acest joc&rdquo;, a mai subliniat prim-adjunctul procurorului general.</p>
<p></strong>Sursa: <a href="http://unimedia.info/stiri/pintea-persoane-publice-au-incercat-sa-ma-convinga-sa-pun-punct-dosarului-makena-64295.html"><strong>unimedia.md</strong></a><strong><br />
</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/pantea-ameninta-va-asigur-ca-va-voi-demonstra-schema-prin-care-unele-institutii-ale-statului-conlucreaza-cu-structurile-interlope-47079.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Noi, statul, romii şi contractul</title>
		<link>https://timpul.md/articol/noi-statul-romii-si-contractul-37225.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/noi-statul-romii-si-contractul-37225.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Constantin Tănase]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 19 Sep 2012 05:02:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[noi]]></category>
		<category><![CDATA[romii]]></category>
		<category><![CDATA[societate]]></category>
		<category><![CDATA[statul]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/noi-statul-romii-si-contractul-37225.html/</guid>

					<description><![CDATA[...am prins &#238;ntr-o Casă de economii un final de altercație verbală  &#238;ntre un  cetățean supărat, fost combatant &#238;n războiul de la Nistru, și  omul din Serviciul pază. C&#226;nd am intrat, fostul combatant &#238;și &#238;ncheia  replica: &#8222;...ce &#238;nseamnă &#8222;statul nu permite&#8221;? Da` cine e, mă rog, STATUL  acesta? Eu l-am făcut, eu &#238;l desfac!&#8221;...]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>M-am g&acirc;ndit că are dreptate cetățeanul supărat. &Icirc;n ultimul timp, &icirc;ndeosebi &icirc;n legătură cu Marșul unionist din 16 septembrie, se vorbește mult despre stat, statalitate, inamicii statului, stataliști, antistataliști. Pentru a-și justifica pozițiile și a-și apăra interesele, unii, &icirc;n special cei din v&acirc;rful piramidei statului, tratează statul ca pe ceva divin și imuabil, de unde reiese că nu statul există pentru cetățean, ci invers.  </p>
<p>Să nu intrăm ad&acirc;nc &icirc;n teoria statului, că ne rătăcim. S-au scris biblioteci &icirc;ntregi pe această temă. &Icirc;n orice enciclopedie statul este definit drept o &bdquo;organizație care deține monopolul asupra unor servicii pe un teritoriu delimitat de frontiere, este titular al suveranității și personifică din punct de vedere juridic națiunea&rdquo;. &Icirc;n toate definiţiile suntem avertizaţi că &bdquo;din punct de vedere social, statul nu trebuie confundat cu societatea, el fiind o instituție separată care poate să reflecte mai mult sau mai puțin interesele societății&rdquo;. Evident, nu există o teorie pe deplin satisfăcătoare despre stat din care cauză &bdquo;dezbateri despre natura, formele, funcțiile statului exist&acirc;nd și astăzi &icirc;n cercurile specialiștilor din diverse domenii&rdquo; (politologie, drept, sociologie, filozofie). </p>
<p>Să reținem un detaliu: să nu confundăm statul cu societatea; la un moment dat, interesele societății nu coincid cu cele ale statului. De exemplu, o societate săracă intră &icirc;n conflict cu un stat care-o jefuiește prin impozite exagerat de mari. Simplific&acirc;nd datele problemei, putem spune că statul se constituie &icirc;n baza unui contract cu societatea. Astfel, cetăţenii se adună &icirc;ntr-un moment istoric favorabil şi bat palma: facem un stat. (Noi l-am făcut acum 22 de ani.) Se &icirc;nțeleg ce fel de Guvern şi Parlament formează, pe cine-i aleg acolo, ce salariu le plătesc pentru serviciile prestate societății, de c&acirc;tă poliţie şi puşcării au nevoie, de c&acirc;ţi securişti, funcționari, diplomați, medici  ş.a.m.d. &Icirc;n contract se mai stabilește că oamenii statului nu au voie să fure, să &icirc;ncalce legile, să ne taie din drepturile noastre, iar noi, la r&acirc;ndul nostru, ne obligăm să le plătim la timp salariile, să nu-i &icirc;ncurcăm să-şi exercite atribuţiile, să respectăm legile. Şi dacă ambele părţi &icirc;şi respectă obligaţiile asumate, statul funcţionează normal şi cetăţenii nu au mari pretenţii faţă de el. Dacă &icirc;nsă, după semnarea contractului, oamenii statului &icirc;ncep a se porci, se pun pe furat, le limitează drepturile cetățenilor, atunci apar conflicte &icirc;ntre societate și stat, iar cetățenii pot pune chiar problema rezilierii contractului cu statul. Fiindcă el e primar, cetățeanul, iar statul e secundar. Asta nu prea &icirc;nțeleg stataliștii noștri, cei mai &icirc;nfocați.</p>
<p>&Icirc;n această ordine de idei, &icirc;mi amintesc despre o poveste cu t&acirc;lc. Cică &icirc;ntr-un sat anume (să zicem, la Truşeni), primarul s-a &icirc;nţeles cu un grup de romi ca aceştia să vopsească gardul primăriei. Au &icirc;ncheiat contractul, au stabilit termenul şi plata. După ce au terminat, romii merg la primar să-şi ridice banii. Primarul, surprins, le spune: staţi, fraţilor, dar voi aţi vopsit gardul numai pe dinafară, adică numai pe o parte. Romul-şef atunci scoate contractul, i-l bagă primarului sub nas și-i zice: dom` primar, să avem pardon, dar noi am respectat cu stricteţe prevederile contractului. Iată ce scrie &icirc;n contract: &bdquo;noi, ţiganii, pe de o parte şi primăria, pe de alta, ne angajăm să dăm gardul cu var&#8230; Ce mai vrei de la noi, m&acirc;nca-ți-aș ochii, noi ne-am făcut partea noastră&#8230;&rdquo;.</p>
<p>&#8230;Uneori mi se pare că şi contractul nostru cu statul nostru a fost &icirc;ncheiat cu unele greşeli&#8230; Acum ele devin vizibile, nasc contradicții, mitinguri, marșuri&#8230; Iată de ce, articolele din Constituție care se referă la stat și la drepturile fundamentale ale cetățenilor trebuie citite (și &icirc;nțelese corect) de către ambele părți, iar statul trebuie să &icirc;nțeleagă că nu are dreptul să ne interzică nouă, cetățenilor, să cerem rezilierea contractului. Cu at&acirc;t mai mult atunci c&acirc;nd contractul a fost făcut greșit, iar noi, cetățenii, am vopsit partea noastră de gard&#8230;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/noi-statul-romii-si-contractul-37225.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
