<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>stil vechi &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/stil-vechi/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Fri, 14 Feb 2025 19:21:26 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>stil vechi &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Stil vechi vs. Stil nou! Când e data ADEVĂRATĂ a CRĂCIUNULUI creștin?</title>
		<link>https://timpul.md/articol/stil-vechi-vs-stil-nou-cand-e-data-adevarata-a-craciunului-crestin.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/stil-vechi-vs-stil-nou-cand-e-data-adevarata-a-craciunului-crestin.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 22 Dec 2024 17:25:16 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[calendar]]></category>
		<category><![CDATA[Crăciun]]></category>
		<category><![CDATA[stil nou]]></category>
		<category><![CDATA[stil vechi]]></category>
		<category><![CDATA[unire]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/cautand-craciunul-prin-calendar-68436.html/</guid>

					<description><![CDATA[Sunteţi &#238;n Chişinăul de acum un secol. &#206;n 1915. Basarabia se află &#238;n componenţa Imperiului Rus. Luaţi &#238;n m&#226;nă un calendar pe anul respectiv şi căutaţi data Crăciunului. Ce dată va fi marcată &#238;n acel calendar drept ziua de Crăciun?]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">Sunteţi în Chişinăul de acum un secol. În 1915. Basarabia se află în componenţa Imperiului Rus. <strong>Luaţi în mână un calendar pe anul respectiv şi căutaţi data Crăciunului. Ce dată va fi marcată în acel calendar drept ziua de Crăciun?</strong></p>



<h2 class="wp-block-heading">Ce se spune în mod frecvent?</h2>



<p class="wp-block-paragraph">„<strong>Noi sărbătoream pe-aici Crăciunul din moși-strămoși pe 7 ianuarie</strong>. Apoi, după 1918, au venit românii care au încercat să ne impună să sărbătorim pe 25 decembrie. Dar noi am fost bățoși și n-am renunțat la datina străbună, așa că sărbătorim în continuare pe 7 ianuarie. ”<br>Așa a fost? Ei, nu chiar aşa a fost…</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dar pentru a afla răspunsul corect, haideți să facem un salt în trecut.</p>



<h2 class="wp-block-heading">Saltul în trecut</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Cred că nu voi surprinde pe nimeni spunând că reforma calendarului pe stil vechi (numit și „iulian”) s-a făcut în secolul XVI sub auspiciile papei Grigore XIII. La fel de bine se știe că rostul acestui demers a fost de a corecta decalajul crescând dintre anul calendaristic și cel astronomic, discrepanță care ajunsese în secolul XVI la 10 zile.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Astfel, potrivit reformei, după 4 octombrie 1582 a urmat ziua de 15 octombrie 1582. Noul calendar, numit „gregorian” după numele papei Grigore XIII, a început să se aplice din 1582 în mai multe state din vestul Europei. Estul ortodox a menținut calendarul pe stil vechi încă vreo câteva secole.</p>



<h2 class="wp-block-heading">Marea Unire</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Și acum, să venim mai aproape în timp. Anul 1918. Provinciile românești, dezlipite din imperiile în agonie, se unesc cu România.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Marea Unire aduce însă și o mare problemă: în provinciile româneşti se foloseau calendare diferite.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De exemplu, în Transilvania desprinsă din Imperiul Austro-Ungar se aplica deja calendarul pe stil nou. În Basarabia ieșită din Imperiul Rus încă se folosea calendarul iulian.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Apropo, dacă tot vorbim de Transilvania și Basarabia, știați că datele la care s-au unit aceste teritorii la România sunt menționate în istorie în funcție de calendarul locului? „1 decembrie 1918” e pe stil nou, pentru că Transilvania aplica noul calendar, iar „27 martie 1918” e pe stil vechi, pentru că Basarabia aplica vechiul calendar.&nbsp;<br><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/art1(1).jpg" alt="" width="450" height="823"></p>



<p class="wp-block-paragraph">Iată un caz în care o călătorie în spațiu te ajuta să călătorești înapoi în timp! Plecai din Cluj pe 2 decembrie 1918 și ajungeai la Chișinău pe 20 noiembrie 1918!</p>



<p class="wp-block-paragraph">O uniformizare a calendarului se impunea. Astfel, conform unui act normativ dat la începutul lui 1919, ziua de 1 aprilie 1919 stil vechi devenea oficial ziua de 14 aprilie 1919 stil nou. Începând cu această dată, toate datele din România s-au menționat potrivit calendarului gregorian. Să observăm și că discrepanța dintre cele două calendare ajunsese în secolul XX la 13 zile (față de doar 10 zile câte erau la reforma din secolul XVI).</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cam în același timp, și Rusia trecea la noul calendar. Noua putere bolșevică a decretat la începutul lui 1918 că după data de 31 ianuarie 1918 urmează 14 februarie 1918.</p>



<h2 class="wp-block-heading">Calendarul bisericesc</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Totuși reforma din Rusia (1918) și cea din România (1919) au cuprins doar calendarul laic, nu și cel religios. Bisericile ortodoxe rusă și română au continuat să aplice pe mai departe calendarul pe stil vechi.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cum tot mai multe state populate de ortodocși treceau la stilul nou, în 1923 s-a organizat la Constantinopol un congres pan-ortodox unde s-a propus trecerea la stilul nou. Reacția a fost diferită. Mai multe biserici ortodoxe (inclusiv, între altele, cea română, greacă, cipriotă și din Constantinopol) au decis sa treacă la noul calendar. Câteva s-au opus acestei reforme, inclusiv bisericile rusă și sârbă.<br>Biserica Ortodoxă Română a trecut oficial la noul calendar în octombrie 1924.</p>



<h2 class="wp-block-heading">Nişte calendare vechi</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Acestea fiind zise, să revenim la întrebarea privind Crăciunul de acum 100 de ani. Ce dată avea Crăciunul în calendarul din 1915?</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru a răspunde, haideţi să mai facem un mic efort. Să mergem în perioada de după Congresul de la Constantinopol. Suntem în 1924. Biserica ortodoxă rusă n-a trecut la stilul nou, biserica ortodoxă română a trecut. Pe de altă parte, statele România şi URSS aveau calendarele laice pe stilul nou.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Când în Romania e 25 decembrie 1924 (atât laic, cât și religios) şi e Crăciunul, la ruşi e 25 decembrie pe calendarul laic și 12 decembrie pe calendarul religios. La ruși înca nu e Craciunul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dar când în România pe calendarele laic și religios e 7 ianuarie 1925, la ruşi pe calendarul laic e 7 ianuarie 1925 (pentru că e pe stil nou), iar pe cel religios ce dată e? Corect! 25 decembrie 1924 (pentru că e pe stil vechi)! E 25 decembrie şi la ruşi e Crăciunul! Mă rog, atâta Crăciun cât se putea în acea perioadă sovietică.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Iar în 1915, când încă nu se reformase calendarul laic, cele doua calendare (laic și religios) se suprapuneau și erau pe stil vechi. Crăciunul în Imperiul Rus era pe 25 decembrie! Anume această dată era marcată corespunzător în calendar!<br><img decoding="async" src="/uploads/images/art2.jpg" alt="" width="450" height="546"></p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="/uploads/images/art3.jpg" alt=""/></figure>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="/uploads/images/art4.jpg" alt=""/></figure>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="/uploads/images/art6.jpg" alt=""/></figure>



<h2 class="wp-block-heading">Liniştiţi-vă, de fapt toţi serbăm Crăciunul pe aceeaşi dată</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Şi încă o chestie interesantă. Şi biserica ortodoxă română şi biserica ortodoxă rusă, şi patriarhul României Daniel, şi patriarhul rus Kiril, şi papa de la Roma, şi mitropoliul Vladimir şi episcopul Marchel serbează Crăciunul pe 25 decembrie.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru că 7 ianuarie pe calendarul gregorian corespunde în prezent cu 25 decembrie pe calendarul iulian. Iar când vine vorba de sărbătorile religioase, preoţii se uită în calendarul bisericesc, nu în cel al statului. Când în calendarul laic e 7 ianuarie, preoţii din Patriarhia Rusă se uită în calendarul religios, care la ei e calendarul iulian, de stil vechi, unde scrie că în acea zi e data de 25 decembrie.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Rezumând, toţi creştinii serbează Crăciunul pe aceeași dată (25 decembrie), dar nu în aceeași zi.</p>



<p class="wp-block-paragraph">E ca şi cum două persoane s-ar afla în oraşe la fusuri orare diferite, să zicem unul la Chişinău, iar celălalt la Los Angeles. La unul în calendar e 25, la celălalt încă nu. Dar când va fi 25, va sărbători şi acesta din urmă.<br>Să ne liniştim, deci. Cu toţii sărbătorim pe 25 decembrie. Aşadar, unde-i problema?</p>



<h2 class="wp-block-heading">Crăciunul din moşi-strămoşi</h2>



<p class="wp-block-paragraph">La informaţia privind faptul că noi din vechime aveam Crăciunul pe 25 decembrie, unii ar putea zice:<br>,,Da, dar acest 25 decembrie înseamnă 7 ianuarie în calendarul grigorian. Deci, noi sărbătorim Crăciunul din moşi-strămoşi pe 7 ianuarie, transpunând în calendarul gregorian!”&nbsp;Răspuns: poate din moşi, dar nu şi din strămoşi.&nbsp;Ca să explic. Discrepanţa în zile dintre calendarul iulian şi cel gregorian nu este una fixă. Scriam mai sus că în 1582 decalajul era de 10 zile, iar în următoarele secole a crescut.&nbsp;Diferenţa de 13 zile dintre cele două calendare a intervenit în februarie/martie 1900, şi de atunci de abia 25 decembrie înseamnă 7 ianuarie în transpunerea calendarului gregorian.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Între anii 1800 şi 1900 discrepanţa era de 12 zile. Astfel, atunci 25 decembrie corespundea cu 6 ianuarie în transpunerea calendarului gregorian. Vedeţi mai jos o pagină dintr-un calendar în limba română din anul 1826, în care în dreptul datei de 25 decembrie (marcată cu roşu ca ,,Naşterea Domnului”) apare data de 6 ianuarie pe stil nou:&nbsp;<br><img decoding="async" src="/uploads/images/art6.jpg" alt="" width="450" height="723"></p>



<p class="wp-block-paragraph">Între 1700 şi 1800 decalajul era de 11 zile, aşa că 25 decembrie însemna 5 ianuarie în transpunerea calendarului gregorian. Mai jos pagina pe luna decembrie dintr-un calendar în română din anul 1794. Zilei de 25 decembrie în ,,calendariul grecesc’’ (trecută ca ,,Naşterea lui Hristos’’) îi corespunde ziua de 5 ianuarie pe ,,calendariul rimlenilor’’:<br><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/art7.jpg" alt="" width="450" height="596"></p>



<p class="wp-block-paragraph">Iar urmaşii noştri după anul 2100 vor avea Crăciunul pe stil vechi pe 8 ianuarie. Vă daţi seama ce dezbateri vor fi atunci cu mutarea datei Crăciunului? Sau ce discursuri frumoase se vor rosti prin anul 2149 despre cum noi tot timpul în istorie am sărbătorit Crăciunul pe 8 ianuarie?</p>



<p class="wp-block-paragraph">Apoi decalajul dintre calendare va ajunge la 15 zile şi Crăciunul pe stil vechi după 2200 se va muta pe 9 ianuarie. Şi tot aşa.<br>******<br>Această postare nu este despre când e corect să sărbătorim Crăciunul. Creștinismul nu rezidă în niște formalisme calendaristice, cu încrețiri de frunți şi sprâncene încruntate. Iar creștinul adevărat va căuta să-și iubească aproapele, indiferent că acesta sărbătorește Crăciunul pe 25 sau pe 7, că sărbătorește Hanuka sau Kurban Bairamul, sau că nu sărbătorește nimic în general.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Această postare este despre cât de lipsite de esenţă pot fi unele polemici, dacă stai să le analizezi în detaliu. Despre cum uneori poţi să nu vezi pădurea din cauza copacilor. Despre cum, până la urmă, contează CE sărbătorim de Crăciun, şi nu CÂND o facem.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Apoi, e vorba şi de memoria istorică moldovenească. O grămadă de oameni care pretind că ştiu cum stau lucrurile pe la noi de sute de veacuri. Chiar dacă nu cunosc şi nu înţeleg unele fenomene care s-au întâmplat mai puţin de un secol în urmă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Şi nu în ultimul rând, mă gândeam cum poţi să eşuezi în implementarea unor reforme, dacă nu reuşeşti să le comunici bine publicului. Cei din administraţia română în perioada interbelică nu au izbutit să explice bine de ce trebuie schimbat calendarul. Şi de asta au şi rămas în mentalul colectiv ca cei care au încercat cu forţa să le impună ceva străin unor oameni obişnuiţi cu alte rânduieli. Aceasta este o lecţie din care trebuie trase învățăminte.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/stil-vechi-vs-stil-nou-cand-e-data-adevarata-a-craciunului-crestin.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>17</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Moldovenii, ţara, neamul şi Crăciunul pe stil vechi</title>
		<link>https://timpul.md/articol/moldovenii-tara-neamul-si-craciunul-pe-stil-vechi-18942.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/moldovenii-tara-neamul-si-craciunul-pe-stil-vechi-18942.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Constantin Tănase]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 07 Jan 2024 11:24:29 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Constantin Tănase]]></category>
		<category><![CDATA[moldovenii]]></category>
		<category><![CDATA[stil vechi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/moldovenii-tara-neamul-si-craciunul-pe-stil-vechi-18942.html/</guid>

					<description><![CDATA[Respectiva denumire nu provoacă nedumeriri, pentru că, cu adevărat, Rom&#226;nia există ca ţară şi problema care se pune acum &#238;n faţa fraţilor rom&#226;ni e &#8222;ce fac cu ea&#8221; mai departe. Vizavi de titlul din ziarul de la Chişinău, problema e mai delicată, deoarece, dacă e să fim fideli adevărului ştiinţific şi istoric, el (titlul, adicătelea) &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Respectiva denumire nu provoacă nedumeriri, pentru că, cu adevărat, Rom&acirc;nia există ca ţară şi problema care se pune acum &icirc;n faţa fraţilor rom&acirc;ni e &bdquo;ce fac cu ea&rdquo; mai departe. Vizavi de titlul din ziarul de la Chişinău, problema e mai delicată, deoarece, dacă e să fim fideli adevărului ştiinţific şi istoric, el (titlul, adicătelea) urma să fie redactat astfel: &bdquo;Nu avem ţară, dar căutăm preşedinte&rdquo;. </p>
<p>Să mă explic. Formal avem ţară &#8211; formal, zic! -, pentru că noi identificăm ţara cu statul. A avea un teritoriu, frontiere, stemă, drapel, vămi, cinovnici ş.a.m.d. &icirc;ncă nu &icirc;nseamnă a avea ţară. Vorba e că ţara asta care se vede există cu adevărat numai dacă mai există o ţară, cea care nu se vede, cea care e &icirc;n ţăr&acirc;ni, sub cruci şi pietre de morminte. Ţara nu e o bucată de păm&acirc;nt, ci o idee &icirc;n care crezi. Semantic, ţara este egală cu neamul; dacă există un neam care are memorie, există şi ţara, dacă neamul şi-a pierdut memoria istorică, a dispărut şi ţara. &Icirc;n legătură cu aceste noţiuni apare şi problema patriotismului. Astăzi e chestiune de prost gust să te declari patriot. E o treabă &icirc;ncurcată &#8211; biata ţară, dacă ea există cu adevărat, nu mai &icirc;nţelege nimic, fiindcă situaţia e următoarea: cei care o iubesc &#8211; o critică şi o &icirc;njură, iar cei care o urăsc &#8211; o laudă şi o fură&#8230;</p>
<p>De ce am luat &icirc;n discuţie acest subiect? Urmăresc şi eu, cu sufletul la gură, mersul negocierilor privind formarea noii echipe de guvernare a&#8230; Am vrut să zic &bdquo;a ţării&rdquo;, dar m-am oprit. M-am oprit, fiindcă m-am convins că unii dintre cei care &bdquo;negociază&rdquo; n-au ţară şi ei de fapt nu se bat pentru principii şi valori, ci pentru putere şi bani. Pentru noi, cei mulţi, ţara &icirc;nseamnă oasele străbunilor, proverbele, doinele, bocetele, pentru şarlatanii care &bdquo;negociază&rdquo; ţara &icirc;nseamnă un pumn de arginţi. Moldovenii, &icirc;n epoca lor de glorie, au avut ţară, pentru că l-au avut pe un Ioan Vodă cel Cumplit, noi, moldovenii de astăzi, nu avem ţară, fiindcă-l avem pe un moş Scridon Vorbă cel T&acirc;mpit. </p>
<p>C&acirc;nd scriam aceste r&acirc;nduri &icirc;ncă nu ştiam cu ce se vor solda &bdquo;negocierile&rdquo; dintre liderii PLDM, PD şi PL, dar oricare ar fi rezultatul, un adevăr răm&acirc;ne &icirc;n picioare &#8211; molima politicianismului a atacat ca un cancer coloana vertebrală a clasei noastre politice. De trei săptăm&acirc;ni asistăm la un caz fără precedent de ur&acirc;t şi demoralizator: un partid şi c&acirc;ţiva lideri ai lui se prostituează &icirc;n public, &icirc;n numele gheşeftului personal şi partinic, oscil&acirc;nd &icirc;ntre democraţie şi comunism. &bdquo;Vom fi cu acei care dau mai mult&rdquo; &#8211; asta e lozinca lor. </p>
<p>Să dea Dumnezeu să se &icirc;ncheie cu &bdquo;succes&rdquo; negocierile, dar eu sunt foarte pesimist vizavi de capacitatea viitoarei guvernări de a &icirc;nţelege principala problemă care va sta &icirc;n faţa ei: să facă din R. Moldova o ţară, iar din moldoveni &#8211; un neam cu memorie istorică, legat str&acirc;ns de ţara cea de sub ţăr&acirc;ni. Nu salariile, pensiile, drumurile ş.a.m.d. trebuie să fie obiectivul central al noii coaliţii de guvernăm&acirc;nt, ci facerea ţării. Va fi R. Moldova ţară &#8211; vor fi şi pensii, şi drumuri europene. Nu va fi ţară &#8211; va răm&acirc;ne ceea ce este acum. Altă cale nu există. &bdquo;Unirea cu Rom&acirc;nia&rdquo;? Aiurea! Şi nu pentru că Rom&acirc;nia nu ne-ar vrea, ci pentru că&#8230; &#8211; uitaţi-vă cum, cine şi ce negociază &#8211; şi o să &icirc;nţelegeţi de ce.</p>
<p>Crăciun fericit, neamule, dacă te-ai dat cu stilul nou&#8230; </p>
<p><strong>ARHIVA TIMPUL<br />
24.12.2010</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/moldovenii-tara-neamul-si-craciunul-pe-stil-vechi-18942.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>2</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Creștinii ortodocși de stil vechi îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei</title>
		<link>https://timpul.md/articol/crestinii-ortodocsi-de-rit-vechi-il-sarbatoresc-pe-sfantul-andrei-125140.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/crestinii-ortodocsi-de-rit-vechi-il-sarbatoresc-pe-sfantul-andrei-125140.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 13 Dec 2023 10:04:39 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[crestini]]></category>
		<category><![CDATA[sfantul andrei]]></category>
		<category><![CDATA[stil vechi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/crestinii-ortodocsi-de-rit-vechi-il-sarbatoresc-pe-sfantul-andrei-125140.html/</guid>

					<description><![CDATA[Cu această ocazie, cu binecuv&#226;ntarea &#206;naltpreasfinţitului Mitropolit Vladimir, la Catedrala Mitropolitană &#8220;Naşterea Domnului&#8221; din Chişinău au fost aduse spre &#238;nchinare de la Schitul Sf&#226;ntul Andrei (Sf. Munte Athos, Grecia) &#8211; Moaştele Sf&#226;ntului Apostol Andrei cel &#206;nt&#226;i Chemat (osul m&#226;inii sf&#226;ntului răsp&#226;ndind bună mireasmă), care se vor afla &#238;n incinta sf&#226;ntului lăcaş p&#226;nă la sărbătoarea Nașterii &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Cu această ocazie, cu binecuv&acirc;ntarea &Icirc;naltpreasfinţitului Mitropolit Vladimir, la Catedrala Mitropolitană &ldquo;Naşterea Domnului&rdquo; din Chişinău au fost aduse spre &icirc;nchinare de la Schitul Sf&acirc;ntul Andrei (Sf. Munte Athos, Grecia) &ndash; Moaştele Sf&acirc;ntului Apostol Andrei cel &Icirc;nt&acirc;i Chemat (osul m&acirc;inii sf&acirc;ntului răsp&acirc;ndind bună mireasmă), care se vor afla &icirc;n incinta sf&acirc;ntului lăcaş p&acirc;nă la sărbătoarea Nașterii după trup a Domnului nostru Iisus Hristos.</p>
<p>Potrivit tradițiilor creștine, Sf&acirc;ntul Andrei este unul dintre cei doisprezece Apostoli, care a fost ales să predice Evanghelia de &icirc;nsuşi M&acirc;ntuitorul. Fiul unui pescar din Betsaida, localitate situată pe malul Lacului Genezaret, Andrei, &icirc;mpreună cu fratele său Petru a fost un ucenic al lui Ioan Botezătorul.</p>
<p>Fiind cel mai v&acirc;rstnic dintre Apostoli, Sf&acirc;ntul Andrei se bucură de o cinstire deosebită pe teritoriul neamului rom&acirc;nesc. După &Icirc;nălţarea Domnului, Andrei a mers să predice Evanghelia, iar atunci c&acirc;nd apostolii au tras la sorţi, Apostolului Andrei i-au revenit ţinuturile din jurul Mării Negre şi Mării Marmara, teritorii pe care &icirc;n prezent se află Turcia, Rom&acirc;nia şi Bulgaria.</p>
<p>Sf&acirc;ntul Apostol Andrei este cel care a propovăduit creștinismul anume pe teritoriile geto-dacice, locuite &icirc;n prezent de rom&acirc;ni. De aceea, Sf&acirc;ntul Apostol Andrei este considerat &icirc;ncreştinătorul şi ocrotitorul neamului rom&acirc;nesc. &Icirc;n acest sens, există numeroase mărturii, precum Peștera Sf. Apostol Andrei, Izvorul Sf. Apostol Andrei, colinde și c&acirc;ntece populare și multe alte dovezi.</p>
<p>&Icirc;n această zi, &icirc;şi sărbătoresc onomastica toți aceia care poartă numele Andrei sau nume derivate din acesta. Numele Andrei, vine din greacă şi &icirc;nseamnă bărbăție, curaj, voință și ne&icirc;nfricare.</p>
<p>Ziua Sf&acirc;ntului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sf&acirc;ntul Nicolae şi se vor &icirc;ncheia de Bobotează.&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/crestinii-ortodocsi-de-rit-vechi-il-sarbatoresc-pe-sfantul-andrei-125140.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc pe 14 octombrie Acoperământul Maicii Domnului</title>
		<link>https://timpul.md/articol/crestinii-ortodocsi-de-rit-vechi-sarbatoresc-pe-14-octombrie-acoperamantul-maicii-domnului-121857.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/crestinii-ortodocsi-de-rit-vechi-sarbatoresc-pe-14-octombrie-acoperamantul-maicii-domnului-121857.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 14 Oct 2023 08:06:46 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[14 octombrie]]></category>
		<category><![CDATA[Acoperământul Maicii Domnului]]></category>
		<category><![CDATA[creștinii ortodocși]]></category>
		<category><![CDATA[stil vechi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/crestinii-ortodocsi-de-rit-vechi-sarbatoresc-pe-14-octombrie-acoperamantul-maicii-domnului-121857.html/</guid>

					<description><![CDATA[Preotul Eugen Onicov de la Biserica „Sfântul Pantelimon” din Chișinău, a spus că este una din cele patru mari sărbători închinate Născătoarei de Dumnezeu, Fecioara Maria. Acoperământul Maicii Domnului a intrat în Sinaxarul Bisericii mai nou. „Se bazează pe o tradiție prin care se spune că la Constantinopol, în Biserica de la Vlaherne, unui diacon &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Preotul Eugen Onicov de la Biserica „Sfântul Pantelimon” din Chișinău, a spus că este una din cele patru mari sărbători închinate Născătoarei de Dumnezeu, Fecioara Maria.</p>
<p>Acoperământul Maicii Domnului a intrat în Sinaxarul Bisericii mai nou. „Se bazează pe o tradiție prin care se spune că la Constantinopol, în Biserica de la Vlaherne, unui diacon pe numele Andrei i s-a arătat pe cer născătoarea de Dumnezeu care își ținea acoperământul, aceasta simbolizând faptul că îi protejează pe toți cei care se roagă Născătoarei de Dumnezeu”, a spus preotul.</p>
<p>În această zi, creștinii sunt așteptați la biserică, să se roage Născătoarei de Dumnezeu să ne ocrotească. În această zi este marcat hramul în mai multe biserici, în localități din ţară, inclusiv în orașul Chișinău.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/crestinii-ortodocsi-de-rit-vechi-sarbatoresc-pe-14-octombrie-acoperamantul-maicii-domnului-121857.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Creștinii ortodocși de stil vechi prăznuiesc astăzi Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul</title>
		<link>https://timpul.md/articol/crestinii-ortodocsi-de-stil-vechi-praznuiesc-astazi-taierea-capului-sfantului-ioan-botezatorul.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/crestinii-ortodocsi-de-stil-vechi-praznuiesc-astazi-taierea-capului-sfantului-ioan-botezatorul.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 11 Sep 2023 07:26:37 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[creștini ortodocși]]></category>
		<category><![CDATA[stil vechi]]></category>
		<category><![CDATA[tăierea sfântului ioan botezătorul]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=500571</guid>

					<description><![CDATA[Creștinii ortodocși de stil vechi din Republica Moldova pomenesc luni, 11 septembrie, ziua în care a fost tăiat capul slăvitului proroc Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului nostru Iisus Hristos. Este ultima mare sărbătoare a anului bisericesc, care se încheie la 13 septembrie și este zi de post negru pentru creștinii ortodocși din întreaga lume. Despre &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Creștinii ortodocși de stil vechi din Republica Moldova pomenesc luni, 11 septembrie, ziua în care a fost tăiat capul slăvitului proroc Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului nostru Iisus Hristos.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Este ultima mare sărbătoare a anului bisericesc, care se încheie la 13 septembrie și este zi de post negru pentru creștinii ortodocși din întreaga lume.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Despre moartea de mucenic a Sfântului Ioan Botezătorul vorbesc evangheliștii Marcu şi Matei. La porunca împăratului Irod Antipa, capul proorocului a fost tăiat şi adus pe tavă, aşa cum i-a cerut Salomeea, de care era îndrăgostit. Acesta a fost pus pe o tavă şi înmânat Salomeei, fiica Irodiadei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ucenicii lui Ioan au luat trupul decapitat al Sfântului şi l-au îngropat în Sevastia, iar pedeapsa lui Dumnezeu i-a ajuns pe ucigaşi aici, pe pământ. Potrivit legendei, Salomeea a avut o moarte cumplită, iar Irod, a fost acuzat de trădare.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/crestinii-ortodocsi-de-stil-vechi-praznuiesc-astazi-taierea-capului-sfantului-ioan-botezatorul.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc pe Sfinții Foca și Maria Magdalena</title>
		<link>https://timpul.md/articol/crestinii-ortodocsi-de-stil-vechi-sarbatoresc-pe-sfintii-foca-si-maria-magdalena.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/crestinii-ortodocsi-de-stil-vechi-sarbatoresc-pe-sfintii-foca-si-maria-magdalena.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 04 Aug 2023 06:44:55 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[creștini ortodocși]]></category>
		<category><![CDATA[maria magdalena]]></category>
		<category><![CDATA[sărbătoare]]></category>
		<category><![CDATA[sfinții foca]]></category>
		<category><![CDATA[stil vechi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=496321</guid>

					<description><![CDATA[Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc vineri, 4 august, pe Sfânta Maria Magdalena și pe marele Mucenic Foca. Maria Magdalena s-a născut și a crescut într-un sat de pescari, Magdala. În Evanghelia după Luca, ea este menționată ca prima femeie vindecată de Iisus Hristos. De atunci, l-a însoțit pretutindeni, chiar și în timpul patimilor. Maria &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc vineri, 4 august, pe Sfânta Maria Magdalena și pe marele Mucenic Foca.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Maria Magdalena s-a născut și a crescut într-un sat de pescari, Magdala. În Evanghelia după Luca, ea este menționată ca prima femeie vindecată de Iisus Hristos. De atunci, l-a însoțit pretutindeni, chiar și în timpul patimilor. Maria Magdalena era o femeie frumoasă, care a dus o viață în păcat până când l-a cunoscut pe Hristos. Anume ei i s-a arătat prima dată Iisus, după ce a înviat.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Marele Mucenic Foca este considerat patron al arșiței și al incendiilor provocate de fulgere.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Marele Mucenic Foca a trăit în zilele împăratului Traian, în Sinope, strălucind cu toate faptele cele bune şi cu petrecere neprihănită. Fiind creștin, a fost prins și dus la judecată înaintea prefectului cetății, African. Când a început African a huli pe Hristos și a face rău sfântului, s-a produs un cutremur. Căzând, acesta împreună cu slujitorii lui, au rămas pe jos, fără suflare. Dar l-a înviat sfântul, căci l-a rugat femeia acestuia. După aceea l-au dus la împăratul Traian și, mărturisind pe Hristos, Sf. Foca a fost chinuit cu cruzime, fiind în cele din urmă aruncat într-o baie fierbinte, unde, rugându-se, el și-a dat sufletul lui Dumnezeu”, indică mai multe surse. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Ziua este una plină de superstiții. Marele Mucenic Foca este rău de foc, iar gospodarii nu lucrează, nu spală şi, cel mai important, nu aprind focul. Conform tradiției, Foca pedepsește cu foc, arșiță și grindină dacă sărbătoarea nu se ține cu sfințenie. </p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, astăzi sunt omagiați și cei care poartă numele sfinților amintiţi, iar în unele localități se sărbătorește hramul bisericilor. </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/crestinii-ortodocsi-de-stil-vechi-sarbatoresc-pe-sfintii-foca-si-maria-magdalena.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Creștinii ortodocși de stil vechi îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe</title>
		<link>https://timpul.md/articol/crestinii-ortodocsi-de-stil-vechi-il-sarbatoresc-astazi-pe-sfantul-mare-mucenic-gheorghe.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/crestinii-ortodocsi-de-stil-vechi-il-sarbatoresc-astazi-pe-sfantul-mare-mucenic-gheorghe.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 06 May 2023 07:36:24 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[creștini ortodocși]]></category>
		<category><![CDATA[sărbătoare]]></category>
		<category><![CDATA[sf. gheorghe]]></category>
		<category><![CDATA[stil vechi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=484967</guid>

					<description><![CDATA[Sâmbătă, 6 mai, creștinii ortodocși de stil vechi îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, martir din secolul al IV-lea pomenit de toate bisericile tradiționale, considerat ocrotitorul soldaților, agricultorilor și al păstorilor. Potrivit mai multor surse, Marele Mucenic Gheorghe a fost general în armata romană pe vremea domniei împăratului Dioclețian. A urcat în ierarhia militară &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Sâmbătă, 6 mai, creștinii ortodocși de stil vechi îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, martir din secolul al IV-lea pomenit de toate bisericile tradiționale, considerat ocrotitorul soldaților, agricultorilor și al păstorilor.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit mai multor surse, Marele Mucenic Gheorghe a fost general în armata romană pe vremea domniei împăratului Dioclețian. A urcat în ierarhia militară datorită priceperii sale în arta războiului.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Era foarte apreciat la curtea imperială, însă avea o religie interzisă în sec. al IV-lea în imperiul roman. Dioclețian credea că insuccesele sale erau din cauza creștinilor care nu doreau să jertfească zeilor războiului, de aceea îi prigonea pe creștini. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Generalul Gheorghe a căzut și el victimă persecuției, a fost închis și torturat pentru a renunța la creștinism, dar nu a cedat și a fost executat prin tăierea capului. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai onorați sfinți în creștinism, fapt dovedit de numărul mare de oameni care îi poartă numele, precum și de localități ce l-au ales ca ocrotitor. Fiind un sfânt militar, este și patronul spiritual al armatei. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Conform tradiției, în dimineața acestei zile, la ușile caselor și grajdurilor se pun ramuri verzi și flori, iar ”Crăciuneii” din aluat care au fost copți la Crăciun se înmoaie și se dau la păsări. Totodată, se consideră că plantele medicinale strânse azi au puteri vindecătoare deosebite, iar usturoiul sădit în această zi are proprietăți protectoare și se va păstra până la anul viitor. În seara zilei, flăcăii aprind ruguri, care se spune că alungă spiritele malefice. De Sfântul Gheorghe, dacă va fi vreme ploioasă, atunci se va face grâul și fânul, dacă va fi rouă multă, este semn de bogăție. La fel, de Sfântul Gheorghe, ciobanii marchează începutul anului pastoral. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Astăzi sunt omagiați toți cei care poartă numele Gheorghe și derivatele acestuia – George, Georgian, Gică, Geo, Gelu, Gheorghina, Georgiana, Gina, Georgeta, Geta, Iorgu, Iordache ș.a. În Republica Moldova, peste  42 mii de bărbați poartă numele Gheorghe și peste 400 de femei se numesc Gherghina.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/crestinii-ortodocsi-de-stil-vechi-il-sarbatoresc-astazi-pe-sfantul-mare-mucenic-gheorghe.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ziua Crucii: Tradiții și obiceiuri &#8211; nu ai voie să mănânci prune, nuci și pepene</title>
		<link>https://timpul.md/articol/azi-e-ziua-crucii-traditii-si-obiceiuri-nu-ai-voie-sa-mananci-prune-nuci-si-pepene-134836.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/azi-e-ziua-crucii-traditii-si-obiceiuri-nu-ai-voie-sa-mananci-prune-nuci-si-pepene-134836.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 27 Sep 2022 04:45:41 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Ultima oră]]></category>
		<category><![CDATA[stil vechi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/azi-e-ziua-crucii-traditii-si-obiceiuri-nu-ai-voie-sa-mananci-prune-nuci-si-pepene-134836.html/</guid>

					<description><![CDATA[Aceasta sarbatoare a fost declarata in urma a doua evenimente: Aflarea Crucii si inaltarea ei in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, si aducerea Sfintei Cruci de la persi, in 629, in vremea imparatului bizantin Heraclius, care a asezat-o in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim. Ziua Crucii de toamnă &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Aceasta sarbatoare a fost declarata in urma a doua evenimente: Aflarea Crucii si inaltarea ei in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, si aducerea Sfintei Cruci de la persi, in 629, in vremea imparatului bizantin Heraclius, care a asezat-o in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim.</p>
<p>Ziua Crucii de toamnă pe stil vechi sărbătorim pe 27 septembrie care împarte împart anul în două anotimpuri a cîte şase luni. Se zice că pămîntul „se deschide” pentru reptile, insecte, plante la începutul primăverii, la Ziua Crucii de primăvară şi „se închide” în ziua Crucii de toamnă.</p>
<p>Si un eveniment din viata Sfintilor Imparati Constantin si Elena este legat de aceasta sarbatoare. Inainte de lupta cu Maxentiu, un dusman al crestinilor (307-312), imparatul Constantin a avut o viziune: pe cer, ziua, a aparut o cruce formata din stele pe care scria &#8222;Prin acest semn vei invinge&#8221;.</p>
<p>Imparatul a iesit invingator din lupta, iar mama lui, Elena, a poruncit sa fie gasita Sfanta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Cand au fost gasite trei cruci identice (cea pe care a fost rastignit Iisus si doua ale talharilor ucisi odata cu el), pentru a afla care este cea a lui Iisus au fost asezate pe rand langa o fata care tocmai murise.</p>
<p>Se spune ca tanara a inviat, iar vestea s-a raspandit imediat, biserica devenind neincapatoare pentru credinciosii care soseau sa vada Sfanta Cruce. In anul 335 dupa Hristos, Patriarhul a inaltat-o sa fie vazuta de tot poporul si de atunci in fiecare an, la 14 septembrie, se sarbatoreste acest eveniment.</p>
<p>Din batrani se spune ca aceasta zi reprezinta inceputul toamnei si momentul in care oamenii pot sa culeaga viile.</p>
<p>Pe langa culesul viilor, tot acum incepe si batutul nucilor. Si chiar daca se bat nucii nu este voie sa se consume fructele, pentru ca au miezul in forma crucii. Nici usturoi, prune sau pepene nu este voie sa se manance tot din acelasi motiv.</p>
<p>Din batrani se mai spune ca trebuie culese flori si frunze de busuioc, menta, maghiran si cimbru, care se tin langa cruce la slujba pentru a se sfinti. Plantele se tin apoi in casa si vor fi folosite la vindecarea bolilor. Busuiocul va alina durerile de dinti sau migrenele.</p>
<p>In aceasta zi florile se plang una alteia ca se usuca si mor, iar cele care infloresc dupa aceasta zi sunt socotite flori ale mortilor.</p>
<p>La sate se crede ca monedele sfintite astazi si pastrate in portofel cu o cruciulita aduc belsug si spor.</p>
<p>Exista si o poveste din batrani care spune ca serpii, care in aceasta perioada intra in pamant, se strang toti intr-un loc, se incolacesc si formeaza o margica numita &#8222;piatra nestemata&#8221;, care este folosita pentru vindecarea bolilor. Tocmai de aceea, ziua mai este cunoscuta si drept Ziua Serpilor.</p>
<p>Oamenii de la sate cred ca daca va tuna in aceasta zi, toamna va fi una lunga, iar daca ciorile se aduna in card si sunt galagioase, o sa cada bruma.</p>
<p>Batranii pun busuiocul sfintit in aceasta zi in vasele de apa ale pasarilor, pentru a le feri de boli, in lautoarea fetelor, pentru a nu le cadea parul, si la stresinile caselor, pentru a le feri de rele, in special de trasnete.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/azi-e-ziua-crucii-traditii-si-obiceiuri-nu-ai-voie-sa-mananci-prune-nuci-si-pepene-134836.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Credincioșii de stil vechi se pregătesc pentru ajunul Crăciunului</title>
		<link>https://timpul.md/articol/credinciosii-de-stil-vechi-se-pregatesc-pentru-ajunul-craciunului-85756.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/credinciosii-de-stil-vechi-se-pregatesc-pentru-ajunul-craciunului-85756.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 06 Jan 2016 09:09:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[Crăciunul]]></category>
		<category><![CDATA[stil vechi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/credinciosii-de-stil-vechi-se-pregatesc-pentru-ajunul-craciunului-85756.html/</guid>

					<description><![CDATA[Ajunul Crăciunului este ultima zi de post &#238;nainte de sărbătoarea Naşterii Domnului, ziua &#238;n care se fac ultimele pregătiri pentru această sărbătoare.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Unii creştini ajunează &icirc;n această zi, adică nu măn&acirc;ncă nimic p&acirc;nă la apusul soarelui, respect&acirc;nd postul mai aspru din preziua unei sărbători mari.</p>
<p>Ajunul Crăciunului este şi ultima zi &icirc;n care credincioşii se spovedesc &icirc;n biserici pentru ca &icirc;n ziua sărbătorii să se poată &icirc;mpărtăşi.</p>
<p>Postul Crăciunului se &icirc;ncheie pe 6 ianuarie, iar pe 7 ianuarie, &icirc;n ziua praznicului Nașterii Domnului, &icirc;n Biserica Ortodoxă se săv&acirc;rșește Liturghia Sf&acirc;ntului Vasile Cel Mare.</p>
<p>&Icirc;n cursul nopţii, &icirc;n mai multe zone din ţară copiii merg cu Moş Ajunul c&acirc;nt&acirc;nd colinde şi strig&acirc;nd &bdquo;Bună-dimineaţa la Moş Ajun&rdquo;. Colindătorii  simbolizează &icirc;ngerii şi pe păstorii care au fost primii vestitori ai Naşterii lui Iisus &icirc;n ieslea din Betlehem.</p>
<p>Astăzi preoţii merg pe la casele oamenilor cu Icoana Naşterii Domnului vestind venirea lui Hristos &icirc;n lume prin intonarea c&acirc;ntării specifice sărbătorii numită Tropar.</p>
<p>Potrivit vechiului calendar iulian, sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Christos, stabilită pe 7 ianuarie, este prefațată de seara de Ajun, c&acirc;nd copiii și tinerii &icirc;mbrăcați &icirc;n costume tradiționale, av&acirc;nd colaci legați cu ștergare &icirc;nflorate, colindă pe la casele rudelor și prietenilor, &icirc;n cete, pentru a aduce vestea cea bună a Nașterii Pruncului Sf&acirc;nt.</p>
<p>După ce colindătorii se &icirc;ntorc la casele lor, familiile tradiționale se reunesc la o masă de post, denumită &quot;Cina Sf&acirc;ntă&quot;, după răsăritul primei stele pe cer, semnificație a astrului ce i-a călăuzit pe magi către locul Nașterii M&acirc;ntuitorului.</p>
<p>Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocșii de stil vechi pun aceleași bunătăți de post specifice Sărbătorilor. Moldovenii, ardelenii sau minoritățile de ruși lipoveni, bulgari, ucraineni sau s&acirc;rbi pregătesc c&acirc;te 12 feluri de m&acirc;ncare, &icirc;n numele apostolilor. Compotul de prune afumate, gr&acirc;ul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi sunt m&acirc;ncărurile care anunță, &icirc;n noaptea Nașterii Domnului, o mare Sărbătoare.</p>
<p>Separarea Bisericii Ortodoxe &icirc;n Stil Vechi și Nou a avut loc &icirc;n 1923, c&acirc;nd la Constantinopol s-a decis trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian. Singurul opozant al schimbării, mitropolitul Visarion Puiu, a fost exilat, murind la Paris.</p>
<p>Sursa: trm/agerpres</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/credinciosii-de-stil-vechi-se-pregatesc-pentru-ajunul-craciunului-85756.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Creştinii ortodocşi de stil vechi îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Nicolae</title>
		<link>https://timpul.md/articol/crestinii-ortodocsi-de-stil-vechi-il-sarbatoresc-astazi-pe-sfantul-nicolae-67669.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/crestinii-ortodocsi-de-stil-vechi-il-sarbatoresc-astazi-pe-sfantul-nicolae-67669.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 19 Dec 2015 09:01:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[crestini]]></category>
		<category><![CDATA[sărbători]]></category>
		<category><![CDATA[Sfântul Nicolae]]></category>
		<category><![CDATA[stil vechi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/crestinii-ortodocsi-de-stil-vechi-il-sarbatoresc-astazi-pe-sfantul-nicolae-67669.html/</guid>

					<description><![CDATA[Pe 19 decembrie creştinii ortodocşi de stil vechi &#238;l sărbătoresc pe Sf&#226;ntul Nicolae.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Sf&acirc;ntul Nicolae a fost episcop, la &icirc;nceputul secolului al IV-lea, &icirc;n Mira, cetate din ţinutul Liciei, pe teritoriul Turciei de astăzi.</p>
<p>A ajuns episcop oarecum din &icirc;nt&acirc;mplare.  &Icirc;nt&acirc;mplarea s-a dovedit a fi fost fericită.</p>
<p>Credincioşii din Cetatea Mira rămăseseră fără episcop după moartea ierarhului lor.<br />
Nu cădeau de loc de acord pe cine să aleagă.<br />
La un moment dat, cineva a avut inspiraţia să spună că cine va intra primul &icirc;n Biserică acela va fi episcopul lor.</p>
<p>Nicolae, care avea pe atunci aproximativ 30 de ani, venea la biserică să se roage.<br />
A intrat şi a fost ales episcop.<br />
La &icirc;nceput s-a &icirc;mpotrivit, dar, &icirc;nţeleg&acirc;nd totuşi că e voia lui Dumnezeu, a acceptat.</p>
<p><strong>Sf&acirc;ntul darurilor</p>
<p></strong>Ca episcop, Nicolae s-a dedicat total slujirii credincioşilor.<br />
A avut o grijă deosebită faţă de săraci. &Icirc;i ajuta cu bani, dar faptele sale erau &icirc;nvăluite totdeauna &icirc;n mister.</p>
<p>Făcea &icirc;n aşa fel &icirc;nc&acirc;t cel ajutat să nu ştie de unde i-a venit ajutorul.<br />
De aici şi această tradiţie ca Moş Nicolae să vină noaptea pe furiş la copiii cuminţi şi să le lase daruri &icirc;n &icirc;ncălţăminte.<br />
A rămas celebră &icirc;nt&acirc;mplarea cu trei fete sărace, ajunse la v&acirc;rsta căsătoriei, pe care tatăl voia să le folosească drept prostituate pentru a c&acirc;ştiga ceva bani pentru zestrea lor.</p>
<p>Sf&acirc;ntul Nicolae, a aflat şi le-a venit &icirc;n ajutor &icirc;ntr-un mod misterios.<br />
Pe furiş noaptea a aruncat pe r&acirc;nd pentru fiecare din cele trei c&acirc;te o pungă cu galbeni, astfel &icirc;nc&acirc;t tatăl lor să aibă zestre cu ce să le mărite.</p>
<p>Discreţia cu care Sf&acirc;ntul Nicolae venea &icirc;n ajutorul oamenilor a născut obiceiul creştin ca &icirc;n dimineaţa zilei de 6 decembrie, copiii să găsească &icirc;n &icirc;ncălţări daruri venite de la Sf&acirc;ntul Nicolae.</p>
<p>Aşa se face că Sf&acirc;ntul ierarh Nicolae, devenit Moş Nicolae ulterior, a ajuns să fie simbolul dăruirii şi prilejul unei bucurii trăite at&acirc;t de cel care primeşte darul c&acirc;t şi de cel care dăruieşte.</p>
<p><strong>Intransigenţa lui Nicolae</strong></p>
<p>Generosul Nicolae a fost şi intransigent cu ereticii din vremea lui.<br />
A participat la primul sinod ecumenic, din anul 325, unde a fost combătută erezia ariană care nu recunoştea dumnezeirea lui Iisus Hristos.</p>
<p>A rămas consemnat că Nicolae l-a pălmuit &icirc;n timpul sinodului pe ereticul Arie care-şi susţinea cu &icirc;ncăpăţ&acirc;nare concepţia teologică greşită.<br />
Probabil de acest gest e legată nuieluşa pe care, se spune, o primesc copiii neascultători de la Sf&acirc;ntul Nicolae.</p>
<p>Moaştele Sf&acirc;ntului Nicolae se păstrează la Bari &icirc;n Italia.</p>
<p>TIMPUL.md</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/crestinii-ortodocsi-de-stil-vechi-il-sarbatoresc-astazi-pe-sfantul-nicolae-67669.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
