<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>tablouri &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/tablouri/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Wed, 04 May 2022 01:10:05 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>tablouri &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Olanda va cumpăra două tablouri ale lui Rembrandt cu 160 mln euro</title>
		<link>https://timpul.md/articol/olanda-va-cumpara-doua-tablouri-ale-lui-rembrandt-cu-160-mln-euro-79755.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/olanda-va-cumpara-doua-tablouri-ale-lui-rembrandt-cu-160-mln-euro-79755.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 24 Sep 2015 14:15:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[EURO]]></category>
		<category><![CDATA[Olanda]]></category>
		<category><![CDATA[Rembrandt]]></category>
		<category><![CDATA[tablouri]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/olanda-va-cumpara-doua-tablouri-ale-lui-rembrandt-cu-160-mln-euro-79755.html/</guid>

					<description><![CDATA[Guvernul olandez și-a anunțat intenția de a finanța parțial cumpărarea a două portrete pictate de Rembrandt, cu 160 de milioane de euro, pentru a le expune &#238;n Olanda.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&bdquo;Pentru noi este esențial ca aceste p&acirc;nze, care fac parte deocamdată dintr-o colecție privată, să devină proprietate publică și să poată fi văzute de publicul olandez&quot;, apreciază ministrul culturii, dna Jet Bussemaker, citată de 20minutes.fr.<br />
Aflate de un secol &icirc;n proprietatea aripii franceze a familiei Rothschild, cele două tablouri ale artistului olandez (1606-1669), pictate &icirc;n 1634, reprezintă doi fruntași ai societății, Marlen Soolmans și soția sa, Oopjen Coppit, &icirc;n ajunul căsătoriei. Cele două opere au fost rar văzute de public p&acirc;nă acum.<br />
Guvernul urmează să finanțeze jumătate din prețul stabilit &icirc;n urma negocierilor cu deținătorii tablourilor, iar Rijksmuseum din Amsterdam, care deține deja o bogată colecție de opere ale lui Rembrandt (printre care faimosul &quot;Rond de noapte&quot;), ar trebui să str&acirc;ngă și el 80 de milioane de euro. &quot;Este o ocazie extraordinară să aducem picturile &icirc;n Olanda și să le arătăm publicului olandez&quot;, a spus purtătorul de cuv&acirc;nt al ministrului, Job Slok.</p>
<p>Sursa: Agerpres.ro</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/olanda-va-cumpara-doua-tablouri-ale-lui-rembrandt-cu-160-mln-euro-79755.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„Duel” între tată și fiu sau icoane vs. tablouri</title>
		<link>https://timpul.md/articol/duel-intre-tata-si-fiu-sau-icoane-vs-tablouri-58360.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/duel-intre-tata-si-fiu-sau-icoane-vs-tablouri-58360.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ana Gherciu]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 29 Apr 2014 05:44:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[artă]]></category>
		<category><![CDATA[duel]]></category>
		<category><![CDATA[fiu]]></category>
		<category><![CDATA[icoane]]></category>
		<category><![CDATA[tablouri]]></category>
		<category><![CDATA[tata]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/duel-intre-tata-si-fiu-sau-icoane-vs-tablouri-58360.html/</guid>

					<description><![CDATA[Un maestru &#238;n artă, pictor bisericesc și un t&#226;năr artist plastic, tată și fiu, Iurie și Ianis Lungu, și-au expus recent icoanele și picturile. &#206;n expoziția &#8222;Stropi de Moldova&#8221; icoanele bizantine ale tatălui duelează cu cele ale fiului, care reprezintă portretele unor actori importanți din istoria neamului nostru.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h1>Fericirea unui părinte</h1>
<p>&Icirc;ntre tată și fiu s-a creat at&acirc;t un duet, c&acirc;t și un &bdquo;duel&rdquo;, Ianis fiind pe schele de la 13 ani alături de tatăl său, care recunoaște că a fost mereu dur cu el, dar și cu fiica sa, care face tapiserie. După ce a absolvit Liceul de Arte Plastice &bdquo;Igor Vieru&rdquo; și Facultatea Design industrial a Universității Tehnice, Ianis și-a &icirc;ndreptat privirea &icirc;n afara bisericii. </p>
<p>
<img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/rm-5306.jpg" width="650" height="434" alt="" /></p>
<p>&bdquo;La un moment dat, Ianis și-a dorit să facă altceva și chiar dacă sunt sever, nu m-am putut opune. Fiindcă trebuie făcut ceea ce trebuie făcut&rdquo;, explică maestrul &icirc;n artă, care a &icirc;nțeles că fiul său vede lucrurile un pic altfel. Ianis a reușit să-i c&acirc;știge &icirc;ncrederea și să-l uimească plăcut c&acirc;nd i-a prezentat prima sa lucrare. &bdquo;Fiecare părinte ajunge să simtă un nod &icirc;n g&acirc;t, să răm&acirc;nă fără cuvinte din cauza emoțiilor, c&acirc;nd fericirea este &icirc;n afara limitelor. Tot ce poți să faci e să verși o lacrimă&rdquo;, povestește Iurie Lungu. Prima lucrare semnată de Ianis, care p&acirc;nă atunci a lucrat doar pe schele alături de tatăl său, a fost dedicată domnitorului Ștefan cel Mare, care i-a adus binecuv&acirc;ntarea părintească. </p>
<p>Deși conceptul expoziției a apărut &icirc;n imaginația lui Ianis datorită implicării sale &icirc;ntr-un proiect de animație, acesta a continuat prin realizarea &bdquo;unor portrete ale minții&rdquo;. Expoziția conține portrete ale lui Grigore Vieru, Iisus Hristos, Doina și Ion Aldea Teodorovici, Mihai Eminescu, Burebista, dar și reprezentări ale anotimpurilor anului. &bdquo;Toate personajele de aici sunt oameni care au suferit la timpul lor, lupt&acirc;nd pentru adevăr și poporul lor. Sunt mult mai puțini aici dec&acirc;t ar trebui să fie, &icirc;nsă i-am evidențiat pe cei mai caracteristici ai poporului nostru, &icirc;ncep&acirc;nd cu Burebista. Prin măreția acestui popor am ajuns ce-am ajuns&rdquo;, explică Ianis Lungu.</p>
<h1>Icoanele &ndash; fructul interzis</h1>
<p>Dacă Ianis a avut un exemplu &icirc;n domeniul picturii, atunci talentul lui Iurie Lungu a ieșit la iveală &icirc;n copilărie. &bdquo;Icoana a fost o descoperire pentru mine. Fiind pasionat de pictură, urmăream cărțile din domeniu. Am observat că fiecare dintre acestea &icirc;ncepea cu o icoană și mă &icirc;ntrebam de ce, doar nu aveam voie să le pictăm&rdquo;, povestește Iurie Lungu. Fiind rebel de fire, făcea probe de desen acasă, pe ascuns, făcea exact ceea ce nu avea voie să facă și &icirc;i plăcea. &bdquo;Pictam fiindcă era interzis. Nu aveam o educație creștină. Bisericile erau &icirc;nchise, părinții la biserică nu se duceau. Tata era comunist, iar mama m-a botezat &icirc;n taină chiar și față de el&rdquo;, spune acesta. &Icirc;n timpul studiilor la Moscova, a fost impus să-și ia concediu academic din cauza unei picturi &icirc;n care apărea o biserică și o cruce &icirc;n v&acirc;rful ei. Din cauza acestui incident, autoritățile au aflat că străbunicii acestuia au fost printre deportați și, respectiv, s-a ajuns la concluzia că Iurie face parte dintr-o familie de &bdquo;dușmani ai poporului&rdquo;. &bdquo;Atunci mi-am amintit de cuvintele mamei, care-mi spunea că voi crește mare și voi &icirc;nțelege cine sunt rușii&rdquo;, spune Iurie. </p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/rm-5323.jpg" width="620" height="413" alt="" /></p>
<p>&Icirc;ntors &icirc;n Moldova, la Glodeni, a fost abordat de un preot care i-a propus să lucreze cu el &icirc;n biserică, acolo unde a &icirc;nvățat să picteze icoane pe pereți. Prezent&acirc;nd c&acirc;teva opere de-ale sale &icirc;n Rom&acirc;nia, a st&acirc;rnit interesul patriarhului rom&acirc;n și astfel a ajuns să fie printre puținii pictori autorizați ai Patriarhiei Rom&acirc;ne. Acum Iurie are o experiență de aproape trei decenii de pictură pe zidurile bisericilor din Moldova. El este autorul frescei de la &bdquo;Sf. Teodora de la Sihla&rdquo;, a iconostaselor din Catedrala Mitropolitană din Chișinău și a picturii murale de la Biserica &bdquo;Sf. Nicolae&rdquo;, Mănăstirea Curchi. Lucrările lui sunt expuse at&acirc;t &icirc;n Republica Moldova, c&acirc;t și &icirc;n Rom&acirc;nia și Ucraina.</p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/rm-5336.jpg" width="650" height="434" alt="" /></p>
<h1>&bdquo;Icoana este căutată&rdquo;</h1>
<p>&Icirc;ntrebați despre c&acirc;t de interesați sunt concetățenii noștri de achiziționarea obiectelor de artă și c&acirc;t este de ușoară din punct de vedere financiar viața unui pictor &icirc;n Moldova, Iurie Lungu a spus că &bdquo;cu c&acirc;t ești mai patriot, cu at&acirc;t ești mai sărac&rdquo;. Ianis nu mizează să facă din activitatea sa o afacere. Tablourile sale costă de la 250 la 500 de euro. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/rm-5339.jpg" width="650" height="434" alt="" /></p>
<p>&Icirc;n același timp, Iurie afirmă că icoana este un obiect de artă, iar creștinii le cumpără ca pe obiecte de cult, ca o necesitate ce ține de cultura creștină. &bdquo;Conform tradițiilor noastre, atunci c&acirc;nd sfințim casa, ne cununăm, botezăm trebuie să cumpărăm o icoană. Icoana este, oricum, mai căutată &icirc;n societatea noastră&rdquo;, explică pictorul bisericesc. Mai mult, interesul față de icoane este prezent și &icirc;n r&acirc;ndul catolicilor, precum italieni, germani sau suedezi, care le cumpără ca obiecte de artă.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/duel-intre-tata-si-fiu-sau-icoane-vs-tablouri-58360.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>&#8222;JAFUL SECOLULUI&#8221;. Toate tablourile EXISTĂ, spun avocaţii</title>
		<link>https://timpul.md/articol/jaful-secolului-toate-tablourile-exista-spun-avocatii-47130.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/jaful-secolului-toate-tablourile-exista-spun-avocatii-47130.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 13 Aug 2013 08:53:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima oră]]></category>
		<category><![CDATA[avocați]]></category>
		<category><![CDATA[tablouri]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/jaful-secolului-toate-tablourile-exista-spun-avocatii-47130.html/</guid>

					<description><![CDATA[Toate cele şapte tablouri furate din muzeul din Olanda ar fi &#238;n stare intactă. Potrivit mamei unuia dintre principalii suspecţi, tablurile nu ar fi fost arse, susţin avocaţii.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Răsturnare de situaţie &icirc;n cazul celor şapte tablori furate de la Muzeul Kunsthal, din Rotterdam. Mama unuia dintre suspecţi a declarat că tablourile nu au fost arse, aşa cum se afirmase iniţial, a spus avocata unuia dintre &icirc;nvinuiţii din acest dosar, care i-a sfătuit pe aceştia să declare unde pot fi găsite operele.</p>
<p>&quot;Dovezile ne fac să &icirc;i credem pe clienţii noştri c&acirc;nd spun că tablourile nu au fost arse&quot;, spune unul dintre avocaţi.</p>
<p>Astăzi, inculpaţii s-au aflat pentru prima dată &icirc;n faţa magistraţilor Judecătoriei sectorului 3 sub acuzaţia de furt calificat. Un al şaselea inculpat va fi judecat &icirc;n lipsă pentru că este de negăsit.</p>
<p>Cei şase rom&acirc;ni sunt acuzaţi de procurorii DIICOT că au furat şi v&acirc;ndut şapte tablouri dintr-un muzeu din Rotterdam: &quot;Tete d&acute;Arlequin&quot;, de Pablo Picasso, &quot;La Liseuse en Blanc et Jaune&quot;, de Henri Matisse, &quot;Waterloo Bridge&quot; şi &quot;Charing Cross Bridge&quot;, de Claude Monet, &quot;Femme devant une fen&ecirc;tre ouverte, dite la fianc&eacute;e&quot;, de Paul Gauguin, &quot;Autoportrait&quot;, de Meyer de Haan, şi &quot;Woman with Eyes Closed&quot;, de Lucian Freud. Valoarea prejudiciului se ridică la 18 milioane de euro.</p>
<p>Potrivit expertizei făcute de specialiştii MNIR, cuiele găsite &icirc;n cenuşa analizată &icirc;n dosarul furtului de la muzeul din Rotterdam, ridicată la percheziţii, sunt mai vechi de sf&acirc;rşitul secolului al XIX-lea, fiind făcute manual, iar după numărul acestora, ar fi fost arse cel puţin trei tablouri. </p>
<p>Directorul Muzeului Naţional de Istorie a Rom&acirc;niei (MNIR), dr. Ernest Oberl&auml;nder-T&acirc;rnoveanu, a declarat, joi, că aceste cuie găsite la expertiză sunt mai vechi de sf&acirc;rşitul secolului al XIX-lea, produse &quot;&icirc;ntr-o tehnică meşteşugărească, deci de fierari, bucată cu bucată, fiind prin batere, prin forjare&quot;.</p>
<p>&quot;Cuiele actuale sunt produse industrial, cu ajutorul unor maşini din s&acirc;rmă. Este o diferenţă de la cer la păm&acirc;nt. Şi pigmenţii sunt pigmenţi specifici pentru vopselele de ulei profesioniste, folosite de pictori, nu sunt vopsele folosite pentru vopsit gardul sau mobila. De asemenea, aţi văzut că adesea pigmenţii sunt aşezaţi pe stratul de preparaţie şi poartă urme de p&acirc;nză imprimată sau chiar incomplet arsă&quot;, a spus Ernest Oberl&auml;nder-T&acirc;rnoveanu, &icirc;ntr-o conferinţă de presă &icirc;n care a prezentat rezultatul expertizei făcute de specialiştii MNIR &icirc;n cazul probelor ridicate de procurori din casa Olgăi Dogaru.</p>
<p>Acestea au fost prelevate de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism la percheziţia din 1 martie, de la adresa din comuna Carcaliu, strada Mălăşneaca nr. 1351, judeţul Tulcea şi separate &icirc;n cadrul Institutului Naţional de Criminalistică, Serviciul expertize fizico-chimice.</p>
<p>Reprezentanţii MNIR au precizat că, &icirc;n urma expertizei, s-a stabilit că, după numărul şi tipurile de cuie găsite, este posibil să fie arse trei tablouri diferite.</p>
<p>&quot;La acestea putem să adăugăm un al patrulea, cel de la care provin scoabele, care provin fie de la o lucrare realizată recent, contemporană, fie de la o lucrare mai veche, restaurată şi a cărei p&acirc;nză a fost realizată pe un şasiu nou. Deci minimum trei, maximum patru lucrări, dar numai cele realizate &icirc;n tehnica ulei pe p&acirc;nză&quot;, a precizat dr. Ernest Oberl&auml;nder-T&acirc;rnoveanu.</p>
<p>Acesta a adăugat că nu poate spune cu exactitate dacă tablourile arse fac parte din cele şapte opere de artă furate de la muzeul din Rotterdam.</p>
<p>Sursa: realitatea.net&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/jaful-secolului-toate-tablourile-exista-spun-avocatii-47130.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>FURTUL tablourilor din Rotterdam, subiect de film</title>
		<link>https://timpul.md/articol/furtul-tablourilor-din-rotterdam-subiect-de-film-46605.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/furtul-tablourilor-din-rotterdam-subiect-de-film-46605.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 01 Aug 2013 08:23:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Rotterdam]]></category>
		<category><![CDATA[tablouri]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/furtul-tablourilor-din-rotterdam-subiect-de-film-46605.html/</guid>

					<description><![CDATA[Furtul celor şapte tablouri din muzeul Kunsthal din Rotterdam, &#238;n noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, opera unui grup infracţional alcătuit din şase rom&#226;ni, devine subiect de film, fiind &#238;n prezent dezvoltat de regizorul Tudor Giurgiu şi fotograful Cristian Movilă, potrivit unui comunicat.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Proiectul de lungmetraj redă pas cu pas afacerea palpitantă care a dus la posibila dispariţie prin ardere a unor opere de artă a căror valoare depăşeşte, conform experţilor, 18 milioane de euro, devenind astfel unul dintre cele mai mediatizate furturi de lucrări de artă pe plan mondial.</p>
<p>Subiectul a ajuns deja &icirc;n paginile principalelor ziare şi la jurnalele televiziunilor străine, cum ar fi: New York Times, The Guardian, Huffington Post, BBC, CNN, Le Figaro, Le Point, Der Spiegel. Ediţia tipărită de s&acirc;mbătă a cotidianului The New York Times are pe copertă articolul lui Andrew Higgins &quot;A Trail of Masterpieces and a Web of Lies, Leading to Anguish&quot;, ilustrat cu fotografiile lui Cristian Movilă. Articolul descrie derularea evenimentelor principale din &quot;jaful secolului&quot;, &icirc;ntr-o manieră alertă, cinematografică, prezent&acirc;nd principalii eroi implicaţi &icirc;n acest caz, precum şi satul Carcaliu (jud. Brăila), care a devenit scena principală a acţiunii, din momentul &icirc;n care Olga Dogaru, mama unuia dintre suspecţi, a declarat că a ars tablourile &icirc;ntr-o sobă.</p>
<p>Echipa condusă de Cristian Movilă şi Tudor Giurgiu este &icirc;n plină documentare, i-a intervievat deja pe cei implicaţi &icirc;n jaf şi lucrează &icirc;n paralel la realizarea scenariului.</p>
<p>&quot;Subiectul mi se pare că are un potenţial extraordinar, iar vizitele făcute la Carcaliu, discuţiile cu cei implicaţi, ambianţa specială din sat, toate acestea m-au convins că există material pentru un film absolut special. L-am contactat pe Tudor, un vechi prieten şi colaborator, şi sunt convins că &icirc;mpreună vom putea aduce această poveste pe marele ecran. Dincolo de povestea aproape fantezistă, dar at&acirc;t de reală, ce mă fascinează la &icirc;ntregul caz e că devine un argument foarte prezent intr-o discuţie care durează de secole. Care e valoarea operei artistice şi c&acirc;t de mult variază ea funcţie de publicul care o apreciază. Am văzut cu toţii tablourile, opere inestimabile valor&acirc;nd milioane de euro, dar c&acirc;t valorează de fapt un Picasso &icirc;n m&acirc;na unei mame care crede că &icirc;şi ajută fiul?&quot;, a declarat Cristian Movilă.</p>
<p>&quot;Deja am primit propuneri de colaborare din partea unor producători din Marea Britanie, Olanda şi Statele Unite. Subiectul vinde de la sine, este un excelent pretext pentru un film de acţiune diferit de majoritatea filmelor de gen. Viteza cu care s-a produs furtul, psihologia şi motivaţiile autorilor jafului, faptul că provin dintr-o comunitate de lipoveni izolată, care trăieşte &icirc;ntr-un sat locuit preponderent de v&acirc;rstnici, sunt elemente care vor da o culoare specifică unei poveşti cu iz universal. Evaluăm posibilitatea realizării filmului &icirc;n limba engleză, cu o distribuţie internaţională, &icirc;n care să se regăsească actori europeni şi americani de top&quot;, a declarat, la r&acirc;ndul său, Tudor Giurgiu.</p>
<p>Operele de artă sustrase sunt &quot;Tete d&#8217;Arlequin&quot;, de Pablo Picasso, &quot;La Liseuse en Blanc et Jaune&quot;, de Henri Matisse, &quot;Waterloo Bridge&quot; şi &quot;Charing Cross Bridge&quot;, de Claude Monet, &quot;Femme devant une fenetre ouverte, dite la fiancee&quot;, de Paul Gauguin, &quot;Autoportrait de Meyer de Haan&quot; şi &quot;Woman with Eyes Closed&quot;, de Lucian Freud. Cele şapte tablouri de zeci de milioane de euro, furate din Olanda &icirc;n doar 2 minute şi 48 de secunde, au fost aduse &icirc;n Rom&acirc;nia &icirc;n trei perne şi se pare că au sf&acirc;rşit &icirc;ntr-o sobă din satul Carcaliu. Cercetările procuraturii sunt &icirc;nsă &icirc;n curs de desfăşurare.</p>
<p>Sursa: mediafax.ro&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/furtul-tablourilor-din-rotterdam-subiect-de-film-46605.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Tablouri de Picasso şi Matisse, distruse de maşina de gunoi</title>
		<link>https://timpul.md/articol/tablouri-de-picasso-si-matisse-distruse-de-masina-de-gunoi-27900.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/tablouri-de-picasso-si-matisse-distruse-de-masina-de-gunoi-27900.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 16 Oct 2011 05:03:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[furt]]></category>
		<category><![CDATA[matisse]]></category>
		<category><![CDATA[picasso]]></category>
		<category><![CDATA[tablouri]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/tablouri-de-picasso-si-matisse-distruse-de-masina-de-gunoi-27900.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;n mai 2010, cinci p&#226;nze ale unor pictori celebri - Picasso, Matisse, Modigliani, Braque şi Fernand L&#233;gerau - au fost furate de la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris, prejudiciul ridic&#226;ndu-se la jumătate de miliard de euro.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Şocantul furt era numit &bdquo;spargerea secolului&rdquo; de către poliţia franceză şi &icirc;n lumea artei. Dar povestea e pe cale să devină şi mai catastrofală, după ce unul dintre suspecţi a declarat poliţiei că tablourile au fost aruncate şi distruse din greşeală de o maşină de gunoi.</p>
<p>&Icirc;n furtul care s-a petrecut &icirc;n mai 2010, un geam al clădirii Muzeului a fost spart, iar un lacăt forţat. Camerele de supraveghere l-au surprins pe hoţ, care avea o cagulă pe faţă. Oamenii legii au recuperat ramele picturilor pentru a căuta amprente, dar tablourile &#8211; &bdquo;Le pigeon aux petits pois&rdquo; de Pablo Picasso, &bdquo;La pastorale&rdquo; de Henri Matisse, &bdquo;L&#8217;olivier pres de l&#8217;Estaque&rdquo; de Georges Braque, &bdquo;La femme &agrave; l&#8217;&eacute;ventail&rdquo; de Amedeo Modigliani şi &bdquo;Nature morte aux chandeliers&rdquo; de Fernand Leger &#8211; au rămas nedescoperite, potrivit unei surse apropiate anchetei, citată de BBC. Poliţia franceză, Interpolul şi firme de detectivi particulari au lucrat de zor la acest caz. </p>
<p>După un an au fost identificaţi trei suspecţi, hoţul plus doi complici, &icirc;nsă tablourile nu au fost descoperite niciodată. Cei trei suspecţi, doi francez şi un cetăţean s&acirc;rb, au fost arestaţi. Unul dintre suspecţi le-a declarat detectivilor că a intrat &icirc;n panică, a distrus tablourile şi le-a aruncat la gunoi, de unde le-a luat un camion de gunoi.</p>
<p><strong>(S. B.)</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/tablouri-de-picasso-si-matisse-distruse-de-masina-de-gunoi-27900.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Înainte de furtună, la Biblioteca „Bogdan-Petriceicu Hasdeu”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/inainte-de-furtuna-la-biblioteca-bogdan-petriceicu-hasdeu-20959.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/inainte-de-furtuna-la-biblioteca-bogdan-petriceicu-hasdeu-20959.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dumitru Crudu]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 26 Feb 2011 07:16:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Timpul Local]]></category>
		<category><![CDATA[bibliotecă]]></category>
		<category><![CDATA[furtună]]></category>
		<category><![CDATA[iurie raileanu]]></category>
		<category><![CDATA[pictor]]></category>
		<category><![CDATA[tablouri]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/inainte-de-furtuna-la-biblioteca-bogdan-petriceicu-hasdeu-20959.html/</guid>

					<description><![CDATA[De departe, cele mai rezistente tablouri ale lui Iurie Răileanu (care, chiar şi dacă nu e membru al Uniunii Artiştilor Plastici, e un pictor viguros şi talentat) din expoziţia sa deschisă la sediul central al Bibliotecii municipale &#8222;Bogdan-Petriceicu Hasdeu&#8221; sunt naturile statice, reprezent&#226;nd, cele mai multe dintre ele, nişte flori v&#226;lvoi, zbuciumate, mişcate &#238;n toate direcţiile, &#238;nclinate &#238;ntr-o parte sau &#238;n alta, agitate, av&#226;nd, unele dintre ele, c&#226;teva petale căzute sau pe cale să se desprindă. Senzaţia pe care o ai, privindu-le, e că vasele &#238;n care sunt băgate parcă ar fi fost mişcate, brusc, de o m&#226;nă nevăzută sau ar fi fost bătute de v&#226;nt. Ceea ce te face să te g&#226;ndeşti că furtuna (inclusiv cea sufletească) e pe undeva iminentă şi e gata să se dezlănţuie dintr-o clipă &#238;n alta, dacă nu deja s-o fi dezlănţuit cumva.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/inainte-de-furtuna-la-biblioteca-bogdan-petriceicu-hasdeu-20959.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
