<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>talente &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/talente/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Tue, 25 Apr 2023 04:43:27 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>talente &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>3 Zodii care și-ar putea descoperi astăzi talente neașteptate</title>
		<link>https://timpul.md/articol/3-zodii-care-si-ar-putea-descoperi-astazi-talente-neasteptate.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/3-zodii-care-si-ar-putea-descoperi-astazi-talente-neasteptate.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 25 Apr 2023 04:43:21 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Horoscop]]></category>
		<category><![CDATA[3]]></category>
		<category><![CDATA[talente]]></category>
		<category><![CDATA[zodii]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=483443</guid>

					<description><![CDATA[Această zi trebuie petrecută calm și concentrat asupra lumii tale interioare &#8211; este un moment excelent pentru studiu, muncă intelectuală, activități literare și cercetare științifică. Oamenii își pot descoperi talente și abilități de care nu aveau idee până acum &#8211; este important să le folosească cu înțelepciune, atât acum, cât și în viitor. Gemeni (22.05 &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">Această zi trebuie petrecută calm și concentrat asupra lumii tale interioare &#8211; este un moment excelent pentru studiu, muncă intelectuală, activități literare și cercetare științifică. Oamenii își pot descoperi talente și abilități de care nu aveau idee până acum &#8211; este important să le folosească cu înțelepciune, atât acum, cât și în viitor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Gemeni (22.05 &#8211; 21.06)<br>Gemenii &#8211; mai ales cei dintre ei care de mult timp au intenția de a se încerca la pictură &#8211; ar trebui să o facă chiar astăzi. Principalul lucru pentru reprezentanții semnului este să treacă peste îndoielile lor, care vor persista că nu vor putea face față, și să facă primul pas. De acolo, lucrurile vor merge ușor &#8211; atât de mult încât reprezentanții semnului s-ar putea să nu mai poată &#8211; sau să nu mai dorească &#8211; să se oprească.<br></p>



<p class="wp-block-paragraph">Săgetător (23.11 &#8211; 21.12)<br>Este important ca Săgetătorii să își încerce mâna în creația literară, o dorință pentru care se simt de ceva vreme. Debutul lor, dacă va avea loc astăzi, se va dovedi un succes, dar &#8211; cu o condiție: vor trebui să treacă peste dezorganizarea și lipsa de asiduitate. Altfel, ideile lor literare vor rămâne tot la nivel de idei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vărsător (21.01 &#8211; 18.02)<br>Vărsătorii, care s-au simțit întotdeauna atrași de arta designului, ar putea realiza astăzi că această profesie, și nu cea pe care o urmează astăzi, este cea care ocupă un loc central în viața lor. Și, cum nu va fi vorba doar de dorința lor de a deveni designer, ci și de talentele pe care și le vor descoperi, astrele îi încurajează cu tărie să încerce.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/3-zodii-care-si-ar-putea-descoperi-astazi-talente-neasteptate.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Talente descoperite după gratii. „Pușcărie, sat străin… eu la tine nu mai vin”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/talente-descoperite-dupa-gratii-puscarie-sat-strain-eu-la-tine-nu-mai-vin-105115.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/talente-descoperite-dupa-gratii-puscarie-sat-strain-eu-la-tine-nu-mai-vin-105115.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 21 Feb 2017 05:47:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[Biserica]]></category>
		<category><![CDATA[Brănești]]></category>
		<category><![CDATA[după gratii]]></category>
		<category><![CDATA[Orhei]]></category>
		<category><![CDATA[penitenciar]]></category>
		<category><![CDATA[poezii]]></category>
		<category><![CDATA[talente]]></category>
		<category><![CDATA[trandafir din pâine]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/talente-descoperite-dupa-gratii-puscarie-sat-strain-eu-la-tine-nu-mai-vin-105115.html/</guid>

					<description><![CDATA[Scriu poezii despre viața din pușcărie sau despre dor, modelează trandafiri din p&#226;ine, &#8222;construiesc&#8221; biserici &#238;n miniatură sau readuc la viață tehnica uzată. Acestea sunt doar c&#226;teva dintre talentele unor deținuți, care și le-au descoperit doar după ce au ajuns la p&#226;rnaie. Unii dintre ei au redefinit noțiunea de dragostea de mamă, soție și copii, iar alții au descoperit că de fapt sunt credincioși. Activitățile educative nu doar că-i ajută să omoare timpul sau să uite pentru o perioadă unde se află, dar le oferă posibilitatea să-și mai scurteze din pedeapsă. Cum e să-ți descoperi talentul după gratii, am &#238;ncercat să aflu de la c&#226;țiva deținuți care-și șlefuiesc abilitățile la Penitenciarul nr. 18 &#8211; Brănești, raionul Orhei.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Am mers la &icirc;nchisoarea de tip semi&icirc;nchis &icirc;ntr-o zi &icirc;n care soarele era cu dinți, iar gerul pișca amenințător de obraji. Am putut intra pe teritoriul penitenciarului doar după o percheziție migăloasă a gardienilor. Ei s-au asigurat că nu ducem telefoane mobile, țigări sau ceai &ndash; trei lucruri, cele mai solicitate &icirc;n r&acirc;ndul deținuților. </p>
<p>Am lunecat c&acirc;țiva metri pe gheața din curtea pușcăriei, după care am urcat c&acirc;teva zeci de scări și m-am pomenit &icirc;ntr-o &icirc;ncăpere modestă, unde urma să descopăr talentele celor care-și ispășesc pedeapsa acolo. Mulți dintre ei fac lucruri neobișnuite, dar puțini au acceptat să vorbească. Angajații &icirc;nchisorii mi-au spus printre altele că &bdquo;cei care vorbesc cu presa nu sunt priviți cu ochi buni de restul condamnaților&rdquo;.</p>
<h1>&bdquo;Poezia &ndash; o posibilitate să-mi limpezesc g&acirc;ndurile&rdquo;</h1>
<p>Nițel rușinat și cu niște maculatură &icirc;n m&acirc;nă, primul a intrat &icirc;n cameră Petru Panuță, din comuna S&acirc;ngera, municipiul Chișinău. El a fost condamnat pentru a treia oară la &icirc;nchisoare. De această dată pentru jaf și urmează să petreacă &icirc;n spatele gratiilor patru ani. Bărbatul a &icirc;nvățat doar șapte clase, dar din primele clipe ale dialogului nostru a ținut să menționeze că este poliglot și vorbește cinci limbi: rom&acirc;na, rusa, romani (n.red. &#8211; numită și țigănească), turca și azera. A povestit că periodic a prestat și servicii de traducător, &icirc;nsă din cauza &bdquo;certurilor cu legea&rdquo; nu a avut posibilitatea să se dezvolte &icirc;n acest domeniu. &Icirc;n anii petrecuți &icirc;n penitenciar, Petru a &icirc;nceput să scrie versuri, iar &icirc;n prezent este membru al programului social din cadrul &icirc;nchisorii, numit sugestiv &bdquo;Poezia sufletului&rdquo;. </p>
<p>&bdquo;Scriu mai mult poezii tematice dedicate independenței, constituției, limbii rom&acirc;ne, armatei sau chiar zilei de opt martie. &Icirc;nșir cuvintele pe foaie din suflet. Trăiesc fiecare vers. Este o posibilitate să-mi limpezesc g&acirc;ndurile și să analizez tot ce am făcut p&acirc;nă acum. Tot timpul liber, pe care &icirc;l am &icirc;n afara orelor de lucru, &icirc;l dedic poeziilor. Așa mai uit de locul unde mă aflu și parcă zilele trec mai repede. Cred că așa mi-a fost dat de sus &ndash; să ajung după gratii și să-mi descopăr acest talent. Mulți dintre cei care sunt aici nu apreciază ceea ce fac eu, dar asta nu mă descurajează&rdquo;, mărturisește &icirc;ncrezător interlocutorul meu.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-5501.jpg" width="650" height="434" alt="" /><br />
<em><span style="font-size: smaller">Petru Panuță, deținut la Penitenciarul nr. 18 &ndash; Brănești</span></em></p>
<p>Petru este așteptat acasă de concubină și de trei feciori. De-a lungul timpului, el le-a adresat poezii și lor. Spune că anume prin felul lui de a scrie și prin istoriile romantice pe care i le-a adresat femeii pe care o iubește a reușit s-o cucerească. &bdquo;&Icirc;i trimiteam scrisori cu texte lungi despre dragoste. C&acirc;nd ne vedeam, ea mă alinta cu de toate. Femeilor la plac cuvintele dulci, ele sunt mai romantice dec&acirc;t noi, bărbații&rdquo;.<br />
Bărbatul așteaptă să fie transferat &icirc;ntr-un penitenciar mai aproape de capitală, ca să-l poată vizita mai des persoanele dragi.</p>
<h1>&bdquo;Pot vorbi cu mama doar atunci c&acirc;nd scriu scrisoare&rdquo;</h1>
<p>Ion P&acirc;nzari, din satul Popeasca, raionul Ștefan-Vodă, este un alt deținut care a ajuns la &icirc;nchisoarea de la Brănești &icirc;n anul 2014, c&acirc;nd a fost condamnat la cinci ani și șase luni pentru furt, jaf și vătămare corporală. &Icirc;și recunoaște vina și spune că regretă cele &icirc;nt&acirc;mplate. &bdquo;Aici am avut mult timp să-mi analizez trecutul și am &icirc;nțeles unde am greșit. Vreau să revin la libertate și să răspund cu fapte bune pentru tot răul făcut p&acirc;nă acum&rdquo;.</p>
<p>El și-a descoperit talentul tot &icirc;n spatele s&acirc;rmei ghimpate și la fel scrie versuri. G&acirc;ndurile pe care le transformă &icirc;n poezii sunt adresate &icirc;n special mamei, soției și celor doi copii care &icirc;l așteaptă să revină acasă. Cea mai mare parte a timpului o petrece muncind &icirc;n cazangerie, iar timp ca să &icirc;nșire versuri pe foaie, are doar după ce &icirc;nnoptează. &bdquo;Mă trezesc și la două-trei de noapte scriu. De multe ori anume atunci &icirc;mi vine inspirația. P&acirc;nă acum am scris peste 80 de poezii. Chiar aseară am scris una pentru mama și vreau să i-o trimit acasă. Vă rog să ascultați doar o strofă&rdquo;, a remarcat Ion și &icirc;n grabă a scos o foaie din buzunarul amplasat &icirc;n preajma inimii și a &icirc;nceput să recite: </p>
<p><em>&bdquo;Sub cerul plin cu stele, cu suflet pe necaz,<br />
Eu m-am trezit, măicuță, cu lacrimi pe obraz;   <br />
Eu nu știu dacă astăzi, pe cer va răsări,<br />
Un soare cu căldură și dacă voi z&acirc;mbi&hellip;</p>
<p>&bdquo;&Icirc;mi pare foarte rău și inima mă doare, <br />
Că pot vorbi cu mama, doar atunci c&acirc;nd scriu scrisoare&hellip;&rdquo;</em></p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-5514.jpg" width="650" height="434" alt="" /><br />
<em><span style="font-size: smaller">Ion P&acirc;nzari a descoperit că-i place să scrie poezii doar după ce a ajuns după gratii</span></em></p>
<p>
Bărbatul &icirc;și dorește ca mai multe persoane să citească poeziile sale, să &icirc;nțeleagă &bdquo;durerea &icirc;nchisorii&rdquo; și să nu ajungă &icirc;n situația &icirc;n care s-a pomenit el. Prin versuri, Ion &icirc;ncearcă să exprime ce &icirc;nseamnă viața după gratii. Este convins că ar avea mult mai multe idei dacă ar ieși la muncă și &icirc;n afara penitenciarului. Deocamdată &icirc;nsă, nu are această posibilitate. &bdquo;C&acirc;nd eram la libertate nici prin cap nu-mi trecea să mă apuc de scris poezii. Doar după ce am nimerit aici, am &icirc;nțeles că aș putea compune versuri. Acum sunt sigur că peste trei ani, c&acirc;nd voi fi eliberat, nu voi &icirc;nceta să scriu. &Icirc;mi place. E o pasiune care mă ajută să trec peste toate greutățile&rdquo;, a subliniat convorbitorul meu, care tocmai &icirc;și amintise două versuri din prima sa poezie:</p>
<p><em>&bdquo;Pușcărie, sat străin,<br />
Blestemată fie-ți piatra, eu la tine nu mai vin&hellip;&rdquo;</em></p>
<p>Cu aceste cuvinte s-a &icirc;ncetat discuția noastră, iar Ion s-a retras din cameră făc&acirc;ndu-și semnul crucii.</p>
<h1><em>&Icirc;nvie </em>tehnica uzată</h1>
<p>Un alt talent, descoperit după gratii, este cel al lui Nicolae Leonte. T&acirc;nărul, originar dintr-o localitate din raionul Orhei, re&icirc;nvie toată tehnica de pe teritoriul &icirc;nchisorii, care și-a dat ultima suflare. Acesta este condamnat pentru a doua oară, iar abilitățile de mecanic le-a deprins de la foștii colegi cu care și-a ispășit pedeapsa la Penitenciarul nr. 2 &#8211; Lipcani. </p>
<p>Acum, noii colegi vin cu DVD-uri, boxe, aparate radio sau televizoare și &icirc;l roagă să le repare, iar el nu refuză pe nimeni. Recunoaște că cel mai mult &icirc;i place să readucă la viață lucrurile care aparent nu mai pot fi refăcute. &bdquo;Mereu la cineva se strică ceva. Toți vor să asculte sau să privească știrile, de aceea am permanent de lucru. Sunt nopți c&acirc;nd nu &icirc;nchid nici măcar un ochi. Stau bunghit &icirc;n microscheme și cabluri p&acirc;nă le repar. C&acirc;nd aud că radioul c&acirc;ntă din nou, iar televizorul arată imagini, mă bucur ca un copil. Munca asta mă distrage de la anumite g&acirc;nduri negative și mă ajută să uit unde mă aflu&rdquo;, povestește Nicolae, care speră că această abilitate &icirc;l va ajuta să-și asigure existența atunci c&acirc;nd va ieși la libertate. </p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-5520.jpg" width="465" height="620" alt="" /><br />
<span style="font-size: smaller"><em>Nicolae Leonte, tehnicianul &icirc;nchisorii</em></span></p>
<p>
Pe l&acirc;ngă reparația tehnicii din penitenciar, băiatul este unul dintre bucătarii de la cantina instituției. Cu un z&acirc;mbet rușinos sub mustăți, el a declarat că dacă oamenii nu vor avea nevoie ca cineva să le repare tehnica defectă, cu siguranță vor avea nevoie de cineva care să le gătească m&acirc;ncare. Prin urmare, după ispășirea pedepsei speră că &icirc;și va găsi și el un loc sub soare.</p>
<h1>Trandafiri din p&acirc;ine și biserici din carton</h1>
<p>Tot &icirc;n penitenciarul de la Brănești, unul dintre deținuți modelează trandafiri din p&acirc;ine. Eugen este din municipiul Bălți și a ajuns aici pentru că a furat o mașină. Tehnologia a preluat-o &icirc;ntre timp de la c&acirc;țiva foști deținuți, care la r&acirc;ndul lor au &icirc;mprumutat-o predecesorilor. &bdquo;Amestec miezul de p&acirc;ine cu zahăr și se formează o soluție lipicioasă care pot s-o modelez cum vreau. Ca să-i dau culoare roșie, vopsesc trandafirul cu boială pentru ouă. Frunzele le fac după aceeași schemă, dar deja le vopsesc cu zilionkă (n. red. &#8211; verde de briliant). Atunci c&acirc;nd vine soția și cei patru copii le dau c&acirc;te o floare sau chiar c&acirc;te un buchet, dacă reușesc să fac mai multe. Aici nu avem posibilitatea să cumpărăm diferite cadouri și &icirc;i bucurăm cu ceea ce confecționăm singuri. P&acirc;nă la urmă, gestul contează&rdquo;, se arată convins bărbatul. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-5551.jpg" width="650" height="434" alt="" /><br />
<em><span style="font-size: smaller">Trandafir din p&acirc;ine, căruia &icirc;i lipsesc doar petalele</span></em></p>
<p>Pentru ca această operă de artă să fie posibilă, Eugen este ajutat de colegii de celulă să facă rost de materie primă. La pr&acirc;nz sau la cină, mulți dintre ei renunță la p&acirc;ine doar pentru ca el să poată modela un nou trandafir. Recunoaște că a ales anume această specie de floare, deoarece simbolizează dragostea. Pentru confecționarea unui trandafir, bărbatul are nevoie de o zi, de regulă &icirc;nsă procesul durează mai mult, &icirc;n funcție de complexitatea lucrării. </p>
<p>Printre talentele aceleiași &icirc;nchisori se numără și Marin, condamnat pentru t&acirc;lhărie. Bărbatul &bdquo;construiește&rdquo; biserici &icirc;n miniatură. Pentru a ridica mici lăcașe sfinte, el folosește carton și h&acirc;rtie, iar &icirc;nchegarea unui proiect durează nu mai puțin de două luni. Modest din fire, dar și ocupat &icirc;n cazangerie, el s-a sfiit să-și prezinte singur lucrările. Respectiv, am aflat de la colegii săi că apropierea de Dumnezeu, bărbatul a simțit-o atunci c&acirc;nd a ajuns la penitenciar, iar &icirc;n felul acesta el &icirc;și manifestă credința.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-5561.jpg" width="465" height="697" alt="" /><br />
<em><span style="font-size: smaller">Una dintre lucrările nefinalizate ale lui Marin&nbsp;</span></em></p>
<p>P&acirc;nă acum, Marin a făcut cap-coadă o biserică, iar alta este &icirc;n proces de lucru.</p>
<h1>Activitățile educative pot grăbi data eliberării</h1>
<p>Iurie Cotruță, șeful Serviciului activitatea educativă, psihologică și asistență socială &icirc;n cadrul penitenciarului de la Brănești, este responsabil de resocializarea condamnaților. &bdquo;Noi lucrăm cu deținuții nou sosiți. Cu ei discută psihologii sau asistenții sociali și &icirc;mpreună &icirc;ncercăm să le descoperim abilitățile fiecăruia. Printre acțiunile educative sunt și multe activități sportive: volei, sală de forță sau minifotbal. Avem și un atelier pentru instruirea lemnarilor. Unii, după cum deja cunoașteți, scriu versuri &icirc;n cadrul programului &bdquo;poezia sufletului&rdquo;, iar alții au alte pasiuni. Indiferent ce fac, aceste activități &icirc;i influențează pozitiv. Dacă e să-i comparăm cu cei care nu fac nimic, atunci ei depășesc mult mai bine perioadele dificile și au mai puțină presiune psihologică, țin&acirc;nd cont de locul unde se află&rdquo;, precizează specialistul. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-5487.jpg" width="650" height="434" alt="" /><br />
<span style="font-size: smaller"><em>&Icirc;n curtea Penitenciarului nr. 18 &#8211; Brănești</em></span></p>
<p>Potrivit lui Cotruță, deținuții au doar de c&acirc;știgat dacă se implică &icirc;n anumite activități. Pentru unii administrația poate elibera caracteristici pozitive, care ulterior sunt folosite de avocați ca să le schimbe măsura de pedeapsă. Totodată, dacă deținutul este activ și are un comportament decent, atunci el poate fi eliberat condiționat.</p>
<h1>&bdquo;C&acirc;nd un eveniment este mult așteptat, timpul parcă stă pe loc&rdquo;</h1>
<p>Psihologul Ana Niculăeș consideră că motivul pentru care deținuții &icirc;și descoperă aceste talente, doar după ce ajung după gratii, e pentru că au mai mult timp. &bdquo;Noi știm că percepția timpului se schimbă &icirc;n funcție de așteptări și activitățile &icirc;n care suntem &icirc;ncadrați. Atunci c&acirc;nd o activitate este plăcută avem impresia că timpul trece mai repede și dimpotrivă, atunci c&acirc;nd un eveniment este foarte mult așteptat (&icirc;n cazul deținuților &#8211; eliberarea) timpul parcă stă pe loc&rdquo;, susține specialista. </p>
<p>Potrivit lui Niculăeș, probabilitatea că acești oameni &icirc;și vor continua activitățile artistice și după eliberare este direct dependentă de circumstanțele &icirc;n care vor nimeni și de mediul &icirc;n care vor fi nevoiți să trăiască. Totodată, contează și dacă vor avea sau nu o sursă de venit, ca să-și asigure un trai decent. Psihologul este de părere că dacă ei vor fi capabili să-și gestioneze stresul &icirc;ntr-un mod constructiv, vor depăși mai ușor frustrările legate de pedeapsă.</p>
<h1>&Icirc;n penitenciarele din Moldova sunt aproape opt mii de persoane</h1>
<p>Conform datelor prezentate de către Departamentul Instituțiilor Penitenciare (DIP), la &icirc;nceputul anului curent, &icirc;n pușcăriile din R. Moldova, &icirc;și ispășesc pedeapsa 7762 de persoane (6377 condamnați și 1385 preveniți), cu 292 mai puține dec&acirc;t &icirc;n aceeași perioadă a anului trecut. Circa 1500 dintre deținuți au ajuns după gratii pentru omor. Totodată, 2796 de persoane au fost condamnate pentru prima dată, 1744 &#8211; a doua oară, iar 1837 &ndash; a treia sau de mai multe ori. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-5563.jpg" width="650" height="434" alt="" /></p>
<p>Potrivit DIP, majoritatea, mai exact peste 2300 de persoane, au fost condamnate de la cinci la zece ani. Pe l&acirc;ngă aceasta, aproape patru mii din totalul deținuților au v&acirc;rsta cuprinsă &icirc;ntre 21 și 40 de ani inclusiv. La fel, 3300 dintre oamenii deținuți &icirc;n penitenciarele din R. Moldova au studii medii incomplete, puțin peste 1900 au studii medii speciale, 165 au studii superioare, iar 85 sunt analfabeți. </p>
<p><strong><em>&Icirc;n prezent, la Penitenciarul nr. 18 &ndash; Brănești, raionul Orhei, &icirc;și ispășesc pedeapsa 733 de persoane, cu 125 mai multe dec&acirc;t &icirc;n perioada similară a anului trecut. </em></strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/talente-descoperite-dupa-gratii-puscarie-sat-strain-eu-la-tine-nu-mai-vin-105115.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Viața la internat: Nu vor să fie compătimiți, vor doar să fie iubiți</title>
		<link>https://timpul.md/articol/viata-la-internat-nu-vor-sa-fie-compatimiti-vor-doar-sa-fie-iubiti-103912.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/viata-la-internat-nu-vor-sa-fie-compatimiti-vor-doar-sa-fie-iubiti-103912.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 31 Jan 2017 06:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[ateliere]]></category>
		<category><![CDATA[Casa-Internat pentru copii cu deficiențe mintale din Orhei]]></category>
		<category><![CDATA[condiții]]></category>
		<category><![CDATA[culize]]></category>
		<category><![CDATA[Dorin Galben]]></category>
		<category><![CDATA[hrană]]></category>
		<category><![CDATA[muzică]]></category>
		<category><![CDATA[reportaj]]></category>
		<category><![CDATA[talente]]></category>
		<category><![CDATA[timpul]]></category>
		<category><![CDATA[viața la internat]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/viata-la-internat-nu-vor-sa-fie-compatimiti-vor-doar-sa-fie-iubiti-103912.html/</guid>

					<description><![CDATA[Beneficiari maltrataţi de angajaţi, hrăniţi cu m&#226;ncare cu viermi şi privaţi de libertate. Perioada c&#226;nd aceste lucruri de groază se &#238;nt&#226;mplau &#238;n Casa-Internat pentru copii cu deficiențe mintale din Orhei, pare a fi un vis ur&#226;t.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Acum beneficiarii &icirc;și permit să viseze la un viitor mai bun și chiar planifică să deprindă anumite profesii, iar ulterior să părăsească instituția. Unii vor să devină jurnaliști, muzicieni, pictori sau poeți, iar alții &icirc;ncă speră să ajungă &icirc;ntr-o familie sau cel puțin să fie vizitați măcar o singură dată de mama sau de tata. Mulți au ajuns la Casa-internat &icirc;nainte să rostească primul cuv&acirc;nt, iar noțiunea de părinți li se pare at&acirc;t de străină, &icirc;nc&acirc;t evită s-o pronunțe. </p>
<p>Am pornit spre Casa-Internat pentru copii cu deficiențe mintale din Orhei cu imagini &icirc;nspăim&acirc;ntătoare &icirc;n mintea mea. De-a lungul timpului, presa a prezentat mai multe informații care demonstrau la ce chinuri sunt supuși cei adăpostiți aici. Instituția se află la periferia orașului, iar ca să ajungem acolo am trecut pe l&acirc;ngă un cimitir. La poarta orfelinatului m-a &icirc;nt&acirc;mpinat binevoitor paznicul, care s-a oferit să ne conducă &icirc;n biroul directoarei. E o clădire veche, dar care nu pare să-și dea ultima suflare. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-7032.jpg" width="950" height="634" alt="" /><br />
<span style="font-size: small"><em>Puzzle &#8211; o metodă eficientă de reabilitare pentru beneficiarii Casei-Internat</em></span></p>
<p>&Icirc;n interior persistă o atmosferă degajată. Din săli se aud instrumente muzicale sau voci de băieți care c&acirc;ntă &icirc;n cor. Pereții sunt pictați &icirc;n culori aprinse, iar pe coridoare &icirc;nt&acirc;lnești angajați &icirc;n tandem cu beneficiarii. R&acirc;d. Povestesc istorii amuzante. &Icirc;nt&acirc;mpină oaspeții. Cu unul dintre ei am dat m&acirc;na c&acirc;teva minute. Părea fericit să vadă fețe noi.  </p>
<h1>O familie mare, &icirc;ntr-un sat mic</h1>
<p>Casa-internat amintește mai mult de un sat mic, cu tradițiile și legile lui. &Icirc;n prezent, aici sunt 208 de beneficiari, toți băieți. Dintre aceștia 57 sunt copii, iar 151 &#8211; maturi. V&acirc;rsta lor este cuprinsă &icirc;ntre 7 și 40 de ani. Ei pot ajunge &icirc;n instituție &icirc;n urma unei recomandări din partea Ministerului Muncii Protecției Sociale și Familiei.</p>
<p>Diana Chicuş, directoarea internatului, spune că cei mai mulți din ei au fost abandonați de părinți la maternitate. De acolo, aceștia ajung la casele de copii ale ministerului, iar după ce &icirc;mplinesc v&acirc;rsta de patru ani, unii sunt plasați &icirc;n Casa-internat din Orhei. &bdquo;Băieții ajung la noi, iar fetele la o instituție similară din H&acirc;ncești. Cei mai mulți beneficiari sunt din municipiul Chișinău. Anterior, c&acirc;nd acești copii &icirc;mplineau v&acirc;rsta de 18 ani, erau transferați la internate psihoneurologice pentru maturi. De c&acirc;țiva ani &icirc;nsă s-a decis ca ei să răm&acirc;nă la noi &icirc;n instituție pentru că deja s-au adaptat. Cei care sunt aici au diagnosticul de &bdquo;retard mintal&rdquo;. Pe l&acirc;ngă aceasta, mulți dintre ei au și alte probleme, spre exemplu 70 sunt &icirc;n scaun cu rotile, iar 30 sunt la pat și nu pot sta așezați&rdquo;, povestește interlocutoarea mea, totodată, mențion&acirc;nd că toți trăiesc ca &icirc;ntr-o familie mare, cu bucuriile și nevoile lor.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-6905.jpg" width="950" height="634" alt="" /><br />
<span style="font-size: small"><em>Diana Chicuș, directoarea instituției, comunică zilnic cu beneficiarii</em></span></p>
<h1>&bdquo;Suflă &icirc;n lum&acirc;nare și pune-ți o dorință&rdquo;</h1>
<p>Discuția noastră a fost &icirc;ntreruptă de o angajată care ne-a invitat la sărbătoarea unuia dintre băieți. &Icirc;ntr-o sală mare se auzea muzica unui acordeon care făcea geamurile să tremure. La mijloc, &icirc;n jurul unei mese, stăteau cuminți c&acirc;țiva beneficiari care-i adresau felicitări lui Sașa, un t&acirc;năr care &icirc;mplinise 30 de ani. Profesoara de muzică făcea atmosferă, apăs&acirc;nd insistent pe clape. Sărbătoritul avea un con aniversar pe cap și urmărea cu entuziasm cum se distrează colegii. Pe masă, la un loc de cinste, stătea un tort mare, gătit de doamnele de la bucătărie. &Icirc;n mijloc ardea agitată o lum&acirc;nare. &bdquo;Sașa, suflă &icirc;n lum&acirc;nare și pune-ți o dorință. N-o spune la nimeni, ca să se &icirc;mplinească&rdquo;, l-a &icirc;ndemnat educatoarea.</p>
<p>Sașa și-a luat aer &icirc;n plăm&acirc;ni și cu un &bdquo;fuuuuuuu&rdquo; &icirc;ndelungat a stins flacăra. Au urmat aplauze, iar &icirc;n c&acirc;teva minute, de tort aminteau doar c&acirc;teva picături de frișcă, rătăcite pe tavă.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-6729.jpg" width="950" height="634" alt="" /><br />
<span style="font-size: small"><em>Alexandru (&icirc;n capul mesei) &icirc;mplinește 30 de ani&nbsp;</em><br />
</span></p>
<p>Tot de la Diana Chicuș am aflat că din luna februarie 2016, &icirc;n Casa-internat funcționează zece centre pentru activități educaționale: sală de forță, sală pentru calculatoare, centru de muzică, m&acirc;ini dibace, centru de reabilitare și altele. Ele sunt frecventate de grupuri a c&acirc;te 8-15 băieți. Cei &icirc;n cărucioare au camerele și activitățile la etajul &icirc;nt&acirc;i. Beneficiarii deplasabili sunt la etajul doi. Fiecare din ei are c&acirc;te un program individualizat, &icirc;n funcție de necesități.</p>
<h1>&bdquo;Aș vrea ceva mai tărișor, dar aici nu ni se permite alcool&rdquo;</h1>
<p>La primul nivel, &icirc;ntr-o &icirc;ncăpere bine iluminată și foarte colorată am &icirc;nt&acirc;lnit alți trei beneficiari. Fiecare era implicat &icirc;n c&acirc;te o activitate. Igor țesea un covor, Vasea, cum preferă să i se spună, număra &icirc;ntr-un caiet p&acirc;nă la 11 mii, iar un alt Vasile citea povești.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-6747.jpg" width="465" height="620" alt="" /><br />
<span style="font-size: small"><em>Vasea &icirc;n plin proces de creație</em></span><span style="font-size: smaller"><em><br />
</em></span></p>
<p>Vasea a ajuns la Casa-internat, acum 22 de ani, &icirc;ntr-o zi posomor&acirc;tă de toamnă. El spune că &icirc;și amintește bine emoțiile pe care le-a trăit atunci, chiar dacă avea doar șase ani. A fost transferat de la un internat din orașul Bălți. &bdquo;&Icirc;mi place foarte mult matematica, dar iată la citit nu mă prea pricep. Privesc noutățile &icirc;n fiecare zi. Știu toți miniștrii. Dimineața &icirc;nt&acirc;mpin angajații, iar &icirc;n timpul zilei mă plimb pe coridoare, mă duc la contabilitate sau &icirc;n anticameră. Din m&acirc;ncăruri &icirc;mi plac sarmalele și chiperii (n.red. &#8211; ardei) umpluți. Din băuturi aș vrea și ceva mai tărișor, dar aici nouă nu ni se permite alcool&rdquo;, mărturisește z&acirc;mbind t&acirc;nărul. &nbsp;</p>
<h1>&bdquo;Nu zic că la internat e rău, dar vreau un viitor mai bun&rdquo;</h1>
<p>&Icirc;n aceeași &icirc;ncăpere abia aștepta să spună c&acirc;teva cuvinte și Igor Zagorodniuc. Băiatul are tot 22 de ani, iar 18 dintre ei i-a petrecut la internat. Visul său cel mai mare e să iasă după gardul instituției și să vadă cum trăiește lumea din exterior. &bdquo;Eu nu zic că la internat &icirc;i rău, dar vreau un viitor mai bun. Acum doamna directoare a cumpărat o casă și un apartament &icirc;n Orhei pentru c&acirc;țiva beneficiari, iar eu aș vrea să fiu unul dintre ei. N-o să stau toată viața aici, chiar dacă mi-am făcut mulți prieteni. Unde o să mă duc, o să-mi fac amici noi&rdquo;, se arată convins Igor și imediat a &icirc;nceput să-mi arate cu m&acirc;ndrie că se pricepe la țesut covoare.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-6755.jpg" width="950" height="634" alt="" /><br />
<span style="font-size: small"><em>Igor și Vasile ascultă cu atenție indicațiile educatoarei</em></span></p>
<p>Cel de-al treilea băiat, Vasile Vulpe, a recunoscut &icirc;n șoaptă că-și dorește să devină poet, iar p&acirc;nă acum a scris deja c&acirc;teva poezii. Are și o a doua dorință, dar preferă s-o țină &icirc;n secret. T&acirc;nărul de 21 de ani recunoaște că profesoara l-a ajutat să &icirc;nșire cuvintele pe foaie pentru că el are probleme cu m&acirc;inile și nu poate scrie. Vorbește foarte frumos și depune efort suplimentar ca să pronunțe răspicat fiecare cuv&acirc;nt. &bdquo;Sunt aici de 17 ani. Vă rog, să mă scuzați dacă nu sunt prea explicit, dar am niște probleme de sănătate. Părinții mei au divorțat, iar tatăl m-a părăsit. Chiar dacă a procedat astfel, nu &icirc;l judec, iar dacă cineva vorbește rău de el, nu mă simt bine. Mama mea mă vizitează, dar rar. Este plecată peste hotare și vine &icirc;n țară odată pe an, &icirc;n august. Atunci mă ia acasă pentru c&acirc;teva zile și petrecem timpul &icirc;mpreună. Tot ea mă ceartă pentru că multe lucruri pe care mi le cumpără, le dau și celorlalți colegi, iar ele se strică&rdquo;, povestește Vasile, răsfoind paginile cărții cu povești.</p>
<h1>Zece beneficiari se vor putea bucura de libertate</h1>
<p>De c&acirc;nd a venit &icirc;n funcția de director, Diana Chicuș spune că s-au schimbat multe lucruri. Unii angajați au plecat, alții au ieșit la pensie sau au fost concediați, iar &icirc;n locul lor au fost angajați tineri specialiști.</p>
<p>Casa-internat din Orhei este &icirc;n plin proces de reorganizare. Există un proiect de transformare a instituțiilor rezidențiale. Din economiile adunate pe parcursul anului 2016, administrația a cumpărat un apartament și o casă, ambele &icirc;n orașul Orhei. &Icirc;n acest mod se dorește ca zece beneficiari să fie reintegrați &icirc;n societate. &Icirc;n timpul apropiat, &icirc;ncăperile urmează să fie dotate cu lucrurile necesare, iar viitorii locatari se vor putea bucura de independență &icirc;ntr-un timp relativ scurt. &bdquo;P&acirc;nă a fi plasați acolo, ei trebuie pregătiți, deoarece mulți au ajuns de mici la internat și această schimbare ar putea fi stresantă. Totodată, chiar dacă vor trece cu traiul acolo, c&acirc;țiva angajați de-ai noștri o să le ofere suport&rdquo;, susține Chicuș.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-6861.jpg" width="950" height="713" alt="" /><br />
<span style="font-size: small"><em>Grupa mare din cadrul internatului. Cel mai &icirc;nv&acirc;rstă este un bărbat de 40 de ani</em></span></p>
<p>Din cei 208 beneficiari, practic, jumătate au părinți, cel puțin pe acte. Cea mai mare parte dintre ei nu sunt vizitați de nimeni. Interlocutoarea mea spune că sunt totuși părinți foarte responsabili care vin la copii &icirc;n fiecare săptăm&acirc;nă sau cel puțin odată pe lună. Unii dintre ei &icirc;și iau odraslele acasă pentru c&acirc;teva zile, săptăm&acirc;ni sau chiar luni. De partea cealaltă, sunt părinți care-și schimbă adresa domiciliului și &bdquo;uită&rdquo; să informeze asistența socială din localitate. Prin urmare, atunci c&acirc;nd un beneficiar decedează, iar rudele nu pot fi găsite, de or&acirc;nduiri se ocupă angajații internatului. Băieții sapă groapa și cu toții &icirc;l petrec pe ultimul drum.</p>
<h1>&bdquo;Sunt liberi să meargă acolo unde doresc&rdquo;</h1>
<p>Sunt zile c&acirc;nd unii beneficiari sunt mai agitați și mai agresivi dec&acirc;t de obicei. Angajații instituției nu au multe opțiuni de protecție, dec&acirc;t să &icirc;ncerce să-i liniștească, vorbind cu ei, iar &icirc;n cazuri critice le administrează medicamente ca să le amelioreze criza. &bdquo;&Icirc;n instituția noastră, nicio persoană nu este &icirc;nchisă &icirc;n cameră și nici nu avem izolatoare. Toți sunt liberi să meargă acolo unde doresc. Atunci c&acirc;nd beneficiarul este foarte agresiv și prezintă pericol pentru ceilalți băieți, unica soluție este de a-l transfera &icirc;ntr-un loc similar, dar deja pentru maturi. Deocamdată nu ne-am confruntat cu asemenea cazuri. Acum tindem să contribuim la incluziunea lor socială&rdquo;, informează șefa Casei-internat.</p>
<p>Directoarea și-a amintit că, acum c&acirc;țiva ani, unul dintre beneficiari a &icirc;mbrăcat un costum de polițist, pe care l-a primit &icirc;n dar de la o rudă și a mers &icirc;n centrul orașului Orhei ca să &bdquo;dirijeze&rdquo; traficul. După ce a provocat haos &icirc;n stradă, acesta a revenit &icirc;n internat, fiind &icirc;nsoțit de doi polițiști adevărați.</p>
<p><em><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-6888.jpg" width="950" height="634" alt="" /><br />
</em><span style="font-size: small"><em>Șahul este o activitate populară &icirc;n perioada rece a anului</em></span></p>
<p>Recent, &icirc;nsă, a avut loc o &icirc;nt&acirc;mplare mai puțin amuzantă. Unul dintre băieți a provocat și a vorbit foarte ur&acirc;t cu o angajată, iar ea l-a lovit. &Icirc;ntr-un final, femeia a fost concediată. </p>
<h1>&bdquo;Au fost cazuri c&acirc;nd pe masă era pusă m&acirc;ncare cu viermi&rdquo;</h1>
<p>&Icirc;n Casa-internat din Orhei sunt unii angajați care activează de foarte mult timp. Nina Botnaru, spre exemplu, lucrează de 17 ani &icirc;n calitate de educatoare. Am &icirc;nt&acirc;lnit-o &icirc;ntr-o &icirc;ncăpere, utilată din bani olandezi. Era &icirc;n compania lui Costea, un băiat firav care, spune ea, trebuie să se &icirc;nvețe să stea copăcel. &bdquo;Fiecare copil are dreptul nu doar la viață, dar și la dezvoltare, indiferent c&acirc;t de mică este aceasta. Mulți nu vor să facă nimic, dar eu insist. Celor care mă ascultă le ofer dulciuri, ca recompensă &ndash; așa sunt mult mai cooperanți și mai atenți. Chiar dacă au desfăcut h&acirc;rtia de pe bomboană, deja au făcut ceva. Acum se lucrează &icirc;n internat mult mai bine dec&acirc;t anterior&rdquo;, povestește Botnaru.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-6783(1).jpg" width="950" height="634" alt="" /><br />
<span style="font-size: small"><em>Masajul face parte din programul de reabilitare al copiilor</em></span></p>
<p>Femeia a recunoscut că pe timpul fostei conduceri, atunci c&acirc;nd ea nu era de acord cu ceea ce se făcea, unele persoane din aparatul administrativ dădeau indicații beneficiarilor s-o lovească sau să se comporte ur&acirc;t. &bdquo;Erau momente c&acirc;nd mergeam la director să spun anumite nemulțumiri, iar &icirc;n loc să primesc soluții, primeam lovituri &icirc;n cap. Ni se zicea: &bdquo;Cine ești tu? Du-te de aici. Nu am ce vorbi cu tine&rdquo;. Putea să spună că am probleme psihice sau alte lucruri de acest fel. Chiar dacă le băga băieților &icirc;n cap să vină să mă bată, nimeni nu m-a atins niciodată. Mereu am fost prietenă cu toți. Au fost cazuri c&acirc;nd pe masă era pusă m&acirc;ncare cu viermi. Ce să zic, o perioadă de groază. Bine că am depășit acel coșmar&rdquo;, susține angajata. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-6936.jpg" width="950" height="634" alt="" /><br />
<span style="font-size: small"><em>La cantină beneficiarii măn&acirc;ncă pe r&acirc;nd</em></span></p>
<p>Nina Botnaru spune că &icirc;n comparație cu anii precedenți, acum vine la lucru cu mare plăcere. Femeia este convinsă că cei de care &icirc;ngrijește au nevoie de emoții pozitive ca să se dezvolte, de aceea uită de probleme imediat cum pășește pragul instituției. </p>
<h1>C&acirc;știgă bani cei care lucrează</h1>
<p>Cel mai solicitat centru din cadrul instituției este &bdquo;m&acirc;ini dibace&rdquo;. Aici, băieții țes covorașe, fac traiste, pictează sau meșteresc bijuterii și ulterior le v&acirc;nd la t&acirc;rguri și expoziții. &Icirc;n atelier l-am &icirc;nt&acirc;lnit pe Ivan Stanev, un t&acirc;năr de 22 de ani, extrem de pozitiv. El a ajuns la internat pe c&acirc;nd avea patru ani. Vorbește cursiv și logic. Povestește m&acirc;ndru că &icirc;n seara de Revelion a fost &icirc;ntr-o familie mare, din Orhei și au sărbătorit &icirc;mpreună. </p>
<p>Ivan brodează cu mărgele, iar din banii pe care i-a c&acirc;știgat și-a cumpărat telefon. Visează să aibă un serviciu adevărat și să c&acirc;știge un salariu decent &icirc;nc&acirc;t să se poată &icirc;ntreține.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-6974.jpg" width="950" height="634" alt="" /><br />
<span style="font-size: small"><em>&Icirc;n incinta atelierului &bdquo;M&acirc;ini dibace&rdquo;</em></span></p>
<p>&bdquo;Vorbesc cu mulți copii pe rețelele de socializare, iar ei le spun părinților să mă ia pe c&acirc;teva zile &icirc;n familia lor, ca să petrecem timpul &icirc;mpreună. Așa mai am parte și eu de mici bucurii&rdquo;, mărturisește interlocutorul meu. </p>
<h1>Talente și vise</h1>
<p>Tot acolo l-am &icirc;nt&acirc;lnit și pe Sergiu Postolache, băiatul care a pictat pereții instituției. La &icirc;nceput, angajații au remarcat că t&acirc;nărul desenează pe asfalt și că se descurcă foarte bine. Prin urmare, administrația l-a ajutat să se &icirc;nscrie la Școala de Pictură din Orhei, pe care a frecventat-o timp de patru ani. Personalul spune &icirc;n glumă, că unde sunt bani, acolo este și Sergiu. &Icirc;n timpul verii, băiatul a ajutat muncitorii la reparație și a primit o remunerare de 6000 de lei, bani cu care și-a cumpărat laptop și telefon.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-6776.jpg" width="950" height="634" alt="" /><br />
<span style="font-size: small"><em>O pictură sugestivă pe unul dintre pereții Casei-internat, efectuată de Sergiu Postolache</em></span></p>
<p>&Icirc;n cele c&acirc;teva ore, petrecute printre băieții Casei-internat din Orhei, am avut ocazia să-i cunosc și pe doi tineri foarte talentați. Victor și Marcel s-au ales cu Grant Prix-ul și respectiv premiul &icirc;nt&acirc;i la concursul &bdquo;Mărul de aur&rdquo;. Acolo, ambii au c&acirc;ntat c&acirc;te o piesă dedicată mamei și au topit inimile juriului. Marcel a recunoscut că visează să devină jurnalist și niciodată nu va &icirc;nceta să se perfecționeze, iar Victor speră să aibă c&acirc;ndva propriul CD și să filmeze un videoclip. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-7019.jpg" width="950" height="634" alt="" /><br />
<span style="font-size: small"><em>Cei care nu au probleme de sănătate grave, beneficiază de exerciții specializate &icirc;n sala de sport</em></span></p>
<p>&Icirc;nainte de plecare, am vizitat sala de sport, unde pe fundalul unei piese a lui Dan Bălan, c&acirc;țiva tineri făceau exerciții. &Icirc;n timp ce-și ștergeau sudoarea de pe frunte, băieții m-au invitat să mai trec pe la ei. Totodată, cu multă insistență, m-au rugat să le transmit oamenilor din afară să nu le fie frică de cei de la internat, să-i respecte și să nu se considere superiori. Nu vor să fie jeliți și nici ajutați, vor doar să fie respectați! <br />
<em><br />
&Icirc;n prezent, &icirc;n Casa-Internat pentru copii cu deficiențe mintale (băieți) or. Orhei, sunt angajate 178 de persoane. Cele mai multe sunt dădace, 100 la număr, care activează &icirc;n schimburi a c&acirc;te opt ore fiecare. Salariul tarifar al unei dădace este de 1080 de lei pe lună. Angajații de aici &icirc;și desfășoară activitatea inclusiv s&acirc;mbăta și duminica. Cu toate premiile, stagiul de muncă sau alte adaosuri, un &icirc;ncepător ajunge să ridice p&acirc;nă la 1800-2000 de lei lunar.</em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/viata-la-internat-nu-vor-sa-fie-compatimiti-vor-doar-sa-fie-iubiti-103912.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>(FOTO) EFES Moldova susţine tinerele talente!</title>
		<link>https://timpul.md/articol/foto-efes-moldova-sustine-tinerele-talente-52893.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/foto-efes-moldova-sustine-tinerele-talente-52893.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 17 Dec 2013 11:44:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[bere]]></category>
		<category><![CDATA[chisinau]]></category>
		<category><![CDATA[Gala]]></category>
		<category><![CDATA[talente]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/foto-efes-moldova-sustine-tinerele-talente-52893.html/</guid>

					<description><![CDATA[Cei mai energici, cei mai artistici şi cei mai talentaţi tineri din capitală au avut parte de o adevărată gală dansantă, cu premii ca la Oscar, chiar &#238;n centrul Chişinăului.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Evenimentul a fost  organizat de Black &amp; White Dance Center şi susţinut de EFES Moldova, pe 13 decembrie curent, &icirc;n incinta teatrului Eugene Ionesco din capitală.</p>
<p>Pentru că orice talent merita să fie promovat la justa lui valoare, pe 13 decembrie, EFES Moldova a fost alături de echipa Black &amp; White, oferindu-le suportul necesar pentru organizarea unui spectacol de excepţie, cu lumini, dansuri, interpreţi şi idei inedite, regizate la cel mai &icirc;nalt nivel.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/IMG_3227.jpg" width="600" height="306" alt="" /></p>
<p>&nbsp;Toţi participanţii s-au simţit &icirc;ntocmai ca nişte staruri de la Hollywood, fiind premiaţi cu diplome de merit şi c&acirc;te un trofeu Oscar pentru cele mai reuşite coregrafii puse &icirc;n scenă de dansatorii echipei Black &amp; White, pe colanele sonore din filmele premiate la Oscar 2013.</p>
<p>Black &amp; White este o echipă de tineri talentaţi care se cunosc de mai mult timp, dar activează &icirc;n noua formulă din luna mai 2013. &Icirc;mpreună au trecut prin momente bune şi rele, perioade albe şi negre, fapt care i-a determinat să fie mai puternici, mai buni, să devină Black &amp; White Dance Center, un t&acirc;năr ansamblu de dansatori care-şi doreşte să devină cel mai cunoscut din Moldova.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/IMG_3057.jpg" width="600" height="302" alt="" /></p>
<p>&nbsp;&quot;Noi depunem tot efortul posibil ca publicul să ne aprecieze talentul, dar recunoaştem că fără ajutorul partenerilor nu am fi reuşit să aducem acest rezultat &icirc;n scenă. Mari mulţumiri companiei EFES Moldova pentru susţinerea acordată, dar şi pentru faptul că &icirc;mpreună am făcut o echipă minunată care a reuşit să bucure publicul. Şi asta s-a văzut vineri seara, c&acirc;nd reacţia spectatorilor a &icirc;ntrecut aşteptările noastre&quot;, a specificat Iulian Ţurcanu, fondatorul trupei Black &amp; White.</p>
<p>EFES Moldova susţine nu doar talentele din Chişinău, dar şi tinerii din toată ţara. Pe tot parcursul anului 2013, prin festivalul &quot;Zile Bune&quot;, cea mai &icirc;ndrăgită bere autohtonă a oferit şanse reale tinerilor talentaţi din majoritatea raioanelor ţării să concerteze pe o scenă adevărată, alături de mari artişti ai neamului nostru.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/foto-efes-moldova-sustine-tinerele-talente-52893.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Guvernul a desemnat cei mai talentați tineri ai anului 2013</title>
		<link>https://timpul.md/articol/guvernul-a-desemnat-cei-mai-talentati-tineri-ai-anului-2013-51068.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/guvernul-a-desemnat-cei-mai-talentati-tineri-ai-anului-2013-51068.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 13 Nov 2013 13:02:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[premiere]]></category>
		<category><![CDATA[talente]]></category>
		<category><![CDATA[tineret]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/guvernul-a-desemnat-cei-mai-talentati-tineri-ai-anului-2013-51068.html/</guid>

					<description><![CDATA[Ministerul Tineretului și Sportului a premiat cei mai talentați tineri ai anului. &#206;n cadrul unei gale care s-a desfășurat aseară, 12 noiembrie, la Teatrul &#8222;Eugen Ionesco&#8221; au fost  premiaţi tinerii cu potenţial &#238;nalt de dezvoltare care s-au evidenţiat  &#238;n mod deosebit &#238;n domeniul ştiinţei şi tehnicii, literaturii şi artei, precum şi activismului civic pe parcursul anului.  Evenimentul are drept scop &#238;ncurajarea participării tinerilor  &#238;n viaţa socială, economică, culturală şi politică a ţării. &#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Din numărul total de 38 de candidaţi, au fost desemnaţi şase laureaţi, care au primit trofeul şi un premiu de 12.000 lei.<br />
Știință și Tehnică: Radu Osipov, pentru studiul &bdquo;Managementul deşeurilor biodegradabile&rdquo;; <br />
Dorin Prisăcaru, pentru lucrarea &bdquo;Instalaţia pentru producerea biogazului&rdquo;. </p>
<p>Literatură și artă: Olesea G&icirc;rlea,  pentru monografia &bdquo;Mit şi ficţiune artistică &icirc;n opera literară&rdquo; şi un şir de articole ştiinţifice; Natalia Tanasiciuc, pentru regia, scenariul şi rolul Contesei Rosina &icirc;n opera &bdquo;Nunta lui Figaro&rdquo; de W.A.Mozart.&nbsp;</p>
<p>Activism Civic: Victoria Morozov, pentru activitate de voluntariat şi organizarea unor proiecte pentru tineri; Alexandru Popovici, pentru proiectul Startup-Moldova &ndash; platformă de finanţare pentru proiecte creative.&nbsp;</p>
<p>De asemenea, au fost oferite şase premii speciale a c&acirc;te 3.000 lei; Irina Staver, Anatol Grosu, Marcela Chistrugă (literatură şi artă); Alexandr Cocemasov (ştiinţă şi tehnică); Cristina Balan, Dorin Curoşu (activism civic).</p>
<p>Pentru prima dată, Ministerul Tineretului şi Sportului a instituit 3 premii &icirc;n scopul &icirc;ncurajării activităţii consiliilor locale pentru tineret din republică, a centrelor de resurse pentru tineret şi a specialiştilor de tineret. &nbsp;</p>
<p>Pentru participare activă la viaţa publică şi promovarea cetăţeniei active a fost premiat Consiliul Local al Tineretului  din raionul Ungheni; pentru participare activă la  implementarea politicilor de tineret la nivel regional și național -Centrul de Resurse pentru  Tineret &bdquo;Dacia&rdquo; or. Soroca; pentru  dedicaţie  şi  profesionalism, specialistul de tineret din administraţia publică locală  Victor Pletosu, Consiliul Raional Ialoveni.&nbsp;</p>
<p>De asemenea, &icirc;n cadrul ceremoniei a fost desemnată Capitala Tineretului 2014 oraşul Soroca. Anterior, titlul de &bdquo;Capitală a Tineretului&rdquo; a fost deţinut de către oraşele Ungheni (2011) şi Cahul (2012), iar &icirc;n anul curent &ndash; de Ialoveni. Iniţiativa are drept scop sporirea participării tinerilor &icirc;n procesul de luare a deciziilor, participarea activă a tinerilor &icirc;n promovarea şi dezvoltarea politicilor de tineret, informarea tinerilor despre posibilităţile de dezvoltare culturale, educaţionale şi antreprenoriale, crearea parteneriatelor regionale &icirc;n domeniul politicilor de tineret.&nbsp;</p>
<p><strong>Sursa: Timpul.md</strong><br />
&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/guvernul-a-desemnat-cei-mai-talentati-tineri-ai-anului-2013-51068.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Suntem mai puternice decât bărbaţii</title>
		<link>https://timpul.md/articol/suntem-mai-puternice-decat-barbatii-31791.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/suntem-mai-puternice-decat-barbatii-31791.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 27 Feb 2012 04:01:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Femeia]]></category>
		<category><![CDATA[femei]]></category>
		<category><![CDATA[putere]]></category>
		<category><![CDATA[talente]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/suntem-mai-puternice-decat-barbatii-31791.html/</guid>

					<description><![CDATA[Se zice că &#238;n spatele unui bărbat puternic stă o femeie puternică. Realitatea bate vorba lumii, iar mai corect ar fi să spunem că &#238;n spatele bărbatului puternic stă o femeie şi mai puternică.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Dovada &#8211; urmăriţi-o pe Hillary Clinton. Ca ea, mai sunt urmaşe ale Evei care poartă pantalonii &icirc;ntr-o relaţie, &icirc;n funcţii de conducere, sau &icirc;n locuri de muncă numite &bdquo;periculoase&rdquo; pentru femei. Iar dacă bărbaţii continuă să nu recunoască asta, ştiinţa o confirmă&#8230; negru pe alb.</p>
<h1>Femeile pot face mai multe lucruri odată</h1>
<p>Nu este deloc greu să ne uităm la televizor, să discutăm la telefon cu prietena cea mai bună şi să ne facem manichiura. Toate &icirc;n acelaşi timp! Se pare &icirc;nsă că doar noi putem face asta. Cercetătorii au demonstrat că la bărbat creierul este astfel configurat &icirc;nc&acirc;t să facă un singur lucru odată, deoarece există mai puţine conexiuni &icirc;ntre emisferele st&acirc;ngă şi dreaptă, iar creierul este mai compartimentat. Dacă, printr-un experiment, &icirc;i veţi scana creierul &icirc;n timp ce citeşte, veţi constata că, practic, el este surd.</p>
<h1>Femeile trăiesc mai mult dec&acirc;t bărbaţii</h1>
<p>Este dovedit ştiinţific: femeile trăiesc, &icirc;n medie, cu cinci-şase ani mai mult dec&acirc;t bărbaţii. 85% din populaţia trecută de o sută de ani a planetei este reprezentată de femei. Secretul longevităţii noastre? Prudenţa specific feminină care ne păzeşte de accidente şi excese.</p>
<h1>Femeile tolerează mai bine durerea</h1>
<p>De-a lungul vieţii, femeile se confruntă frecvent cu suferinţe mai intense şi astfel ele &icirc;şi impun să treacă peste senzaţia de durere iar, &icirc;n timp, ajung să se obişnuiască cu ea. Oamenii de ştiinţă au studiat activitatea cerebrală de răspuns la durere. Concluzia? La femei, există mai multă activitate &icirc;n regiunile &bdquo;ocupate&rdquo; cu procesarea emoţiilor, iar la bărbaţi regiunea din creier cu cea mai mare activitate este cea care &icirc;ncearcă să găsească soluţii de a evita durerea.</p>
<h1>Lucruri pe care noi le putem face mult mai bine</h1>
<p>Un studiu arată că poliţistele sunt mai demne de &icirc;ncredere, mai puţin coruptibile, iar abilităţile lor verbale au deseori efect calmant, care &icirc;nlătură situaţiile cu potenţial periculos.</p>
<p>Se pare că femeile pot citi mai bine emoţiile şi expresiile faciale ale adversarilor, ceea ce le face mai bune <strong>jucătoare de poker.</strong></p>
<p>&Icirc;n faţa unei femei atrăgătoare şi inteligente oricine va dezvălui, fără să vrea, mari secrete. Aşa că, adio domnule Bond! Bine ai venit, <strong>doamna Hari!</strong></p>
<p><strong>Femeile sunt mai bine adaptate</strong> at&acirc;t mental, c&acirc;t şi fizic, pentru călătorii de lungă durată &icirc;n spaţiu. Mai mult, femeile au o masă corporală redusă: de aceea au nevoie de mai puţine calorii şi creează mai puţine deşeuri.</p>
<p><strong>(S. U.)<br />
</strong><br />
<span><strong>Timpul Suplimentul Femeia</strong></span><br />
&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/suntem-mai-puternice-decat-barbatii-31791.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
