<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>țări &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/tari/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Wed, 18 Oct 2023 08:11:58 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>țări &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Kuleba: 59 de companii străine din 23 de țări vor produce arme împreună cu Ucraina </title>
		<link>https://timpul.md/articol/kuleba-59-de-companii-straine-din-23-de-tari-vor-produce-arme-impreuna-cu-ucraina.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/kuleba-59-de-companii-straine-din-23-de-tari-vor-produce-arme-impreuna-cu-ucraina.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ioana Crețu]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 18 Oct 2023 08:11:52 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[arme]]></category>
		<category><![CDATA[companii straine]]></category>
		<category><![CDATA[țări]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=505979</guid>

					<description><![CDATA[Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat marţi că 59 de companii străine din 23 de țări s-au alăturat Alianței Industriilor de Apărare, creată la inițiativa Ucrainei, transmite RBC. Oficialul a calificat alianța respectivă ca fiind o „obligație concretă” din partea întreprinderilor străine, împreună cu partea ucraineană, de a crea armele necesare. De asemenea, &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat marţi că 59 de companii străine din 23 de țări s-au alăturat Alianței Industriilor de Apărare, creată la inițiativa Ucrainei, transmite <a href="https://www.rbc.ua/rus/news/zbroyu-ukrayinoyu-viroblyatimut-mayzhe-60-1697539435.html">RBC</a>.</strong> </p>



<p class="wp-block-paragraph">Oficialul a calificat alianța respectivă ca fiind o „obligație concretă” din partea întreprinderilor străine, împreună cu partea ucraineană, de a crea armele necesare.  </p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, oficialul ucrainean a remarcat că lucrările vizând creșterea producției de diferite tipuri de muniții și arme în țările Alianței Nord-Atlantice au început anul trecut – pe fondul scăderii rezervelor existente în statele membre NATO, după ce au fost transferate în Ucraina ca parte a asistenței militare. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Acum, a subliniat Kuleba, nou-creata Alianță a Industriilor de Apărare a reușit să „minimizeze” riscul de a rămâne fără muniție și arme. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Pe 29 septembrie 2023, Kievul a găzduit primul Forum Internațional al Industriilo de Apărare (DFNC1), eveniment care a reunit 252 de companii din peste 30 de țări. La forum au participat producători de tancuri, artilerie, drone, muniții, dezvoltatori de software și proprietari de tehnologii complexe unice din statele partenere, precum și întreprinderi publice și private ucrainene din industria de armament. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Astfel, în cadrul forumului, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat crearea unei alianțe a industriilor de apărare și a unui fond special în domeniul apărării. Acesta va fi alimentat cu bani din activele rusești. La sfârșitul lunii septembrie, Ministerul de Externe de la Kiev anunțase că 38 de companii din domeniul apărării din 19 țări s-au alăturat alianței, scrie RBC.ua.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/kuleba-59-de-companii-straine-din-23-de-tari-vor-produce-arme-impreuna-cu-ucraina.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cancelarul Germaniei cere accelerarea aderării țărilor din Balcanii Occidentali în UE</title>
		<link>https://timpul.md/articol/cancelarul-germaniei-cere-accelerarea-aderarii-tarilor-din-balcanii-occidentali-in-ue.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/cancelarul-germaniei-cere-accelerarea-aderarii-tarilor-din-balcanii-occidentali-in-ue.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ioana Crețu]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 16 Oct 2023 14:32:21 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[accelerare]]></category>
		<category><![CDATA[aderare]]></category>
		<category><![CDATA[balcanii occidentali]]></category>
		<category><![CDATA[germania]]></category>
		<category><![CDATA[țări]]></category>
		<category><![CDATA[UE]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=505701</guid>

					<description><![CDATA[Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz şi-a reluat luni, 16 octombrie, pledoaria pentru primirea a şase state din Balcanii Occidentali în Uniunea Europeană cât mai curând posibil, transmite Agerpres. ”Este destul de clar că la 20 de ani după ce acestor ţări li s-a promis aderarea, ea trebuie să se întâmple curând”, a declarat şeful executivului german &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz şi-a reluat luni, 16 octombrie, pledoaria pentru primirea a şase state din Balcanii Occidentali în Uniunea Europeană cât mai curând posibil, transmite <a href="https://www.agerpres.ro/politica-externa/2023/10/16/cancelarul-german-cere-accelerarea-aderarii-tarilor-din-balcanii-occidentali-la-ue--1187249">Agerpres.</a></strong> </p>



<p class="wp-block-paragraph">”Este destul de clar că la 20 de ani după ce acestor ţări li s-a promis aderarea, ea trebuie să se întâmple curând”, a declarat şeful executivului german la Tirana, cu ocazia Summitului Balcanilor Occidentali. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Ţările în cauză sunt Bosnia, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia şi Albania. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Prezentă la acest summit, șefa Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a afirmat că reuniunea de la Tirana trimite un mesaj puternic privind angajamentul UE faţă de extindere. </p>



<p class="wp-block-paragraph">”Accesul la piaţa internă ar trebui să fie sporit, dar şi acest lucru presupune reforme. Cei care sunt pregătiţi pentru reforme vor primi fonduri pentru investiţii din partea UE”, a mai adăugat ea. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Toate cele şase ţări şi-au propus să devină membre ale UE, dar ele se află în etape diferite ale procesului de aderare. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Summitul Balcanilor Occidentali de la Tirana se desfăşoară sub auspiciile Procesului Berlin, iniţiat de fostul cancelar german Angela Merkel în 2014. Reuniunea la nivel înalt în acest format are loc pentru prima dată în Balcanii Occidentali, potrivit Agerpres.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/cancelarul-germaniei-cere-accelerarea-aderarii-tarilor-din-balcanii-occidentali-in-ue.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cancelarul Scholz avertizează că țările UE trebuie să reglementeze chestiunile financiare legate de extindere: „Nu se poate ca toate ţările care astăzi primesc plăţi nete să se bazeze pe acest lucru şi în viitor”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/cancelarul-scholz-avertizeaza-ca-tarile-ue-trebuie-sa-reglementeze-chestiunile-financiare-legate-de-extindere-nu-se-poate-ca-toate-tarile-care-astazi-primesc-plati-nete-sa-se-bazeze-pe-acest.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/cancelarul-scholz-avertizeaza-ca-tarile-ue-trebuie-sa-reglementeze-chestiunile-financiare-legate-de-extindere-nu-se-poate-ca-toate-tarile-care-astazi-primesc-plati-nete-sa-se-bazeze-pe-acest.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 06 Oct 2023 14:17:58 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[avertizări]]></category>
		<category><![CDATA[cheltuieli financiare]]></category>
		<category><![CDATA[extindere]]></category>
		<category><![CDATA[germania]]></category>
		<category><![CDATA[țări]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=504437</guid>

					<description><![CDATA[Cancelarul german Olaf Scholz a atenţionat vineri că ţările Uniunii Europene trebuie să reglementeze chestiunile financiare legate de extindere, în contextul în care blocul comunitar are în vedere diferite variante de reformă, relatează G4media.ro. Ţările UE contribuie la un buget comun, din care o parte este redistribuit în beneficiul economic al regiunilor mai slabe, aminteşte &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Cancelarul german Olaf Scholz a atenţionat vineri că ţările Uniunii Europene trebuie să reglementeze chestiunile financiare legate de extindere, în contextul în care blocul comunitar are în vedere diferite variante de reformă, relatează <a href="https://www.g4media.ro/cancelarul-scholz-avertizeaza-ca-tarile-ue-trebuie-sa-reglementeze-chestiunile-financiare-legate-de-extindere-nu-se-poate-ca-toate-tarile-care-astazi-primesc-plati-nete-sa-se-bazeze-pe-acest.html">G4media.ro</a>.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Ţările UE contribuie la un buget comun, din care o parte este redistribuit în beneficiul economic al regiunilor mai slabe, aminteşte dpa. În prezent, numeroase ţări est şi central-europene profită de pe urma acestui sistem, dar şi-ar putea pierde privilegiul dacă vor adera economii mai slabe. </p>



<p class="wp-block-paragraph">„Toată lumea ştie că nu se poate ca toate ţările care astăzi primesc plăţi nete să se bazeze pe acest lucru şi în viitor”, a declarat Scholz la sosirea la summitul UE din Granada.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Aceste ţări „vor fi nevoite să contribuie la finanţarea proceselor de creştere economică în ţările care aderă”, a adăugat cancelarul german.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Agricultorii din UE primesc de asemenea subvenţii de la bugetul comun. În cazul în care Ucraina, cu vastul său sector agricol, se va alătura blocului, toate statele UE ar putea resimţi impactul financiar, a mai consemnat dpa.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/cancelarul-scholz-avertizeaza-ca-tarile-ue-trebuie-sa-reglementeze-chestiunile-financiare-legate-de-extindere-nu-se-poate-ca-toate-tarile-care-astazi-primesc-plati-nete-sa-se-bazeze-pe-acest.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>​„Acești imbecili ne împing spre cel de-al treilea război mondial”. Medvedev, „foc și pară” pe două țări NATO</title>
		<link>https://timpul.md/articol/acesti-imbecili-ne-imping-spre-cel-de-al-treilea-razboi-mondial-medvedev-foc-si-para-pe-doua-tari-nato.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/acesti-imbecili-ne-imping-spre-cel-de-al-treilea-razboi-mondial-medvedev-foc-si-para-pe-doua-tari-nato.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 02 Oct 2023 09:49:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[furie]]></category>
		<category><![CDATA[Medvedev]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<category><![CDATA[țări]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=503628</guid>

					<description><![CDATA[Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev a sugerat duminică, 1 octombrie, că soldații britanici care antrenează trupe ucrainene în Ucraina ar fi ținte legitime pentru forțele ruse, la fel ca și fabricile germane care produc rachete Taurus în cazul în care acestea ar aproviziona Kievul, transmite Hotnews. Medvedev, care este vicepreședinte al Consiliului de Securitate &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph" id="1"><strong>Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev a sugerat duminică, 1 octombrie, că soldații britanici care antrenează trupe ucrainene în Ucraina ar fi ținte legitime pentru forțele ruse, la fel ca și fabricile germane care produc rachete Taurus în cazul în care acestea ar aproviziona Kievul, transmite <a href="https://www.hotnews.ro/stiri-razboi_ucraina-26574004-acesti-imbecili-imping-spre-cel-treilea-razboi-mondial-medvedev-furios-doua-tari-nato.htm">Hotnews.</a></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph" id="2">Medvedev, care este vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și care a devenit o figură antioccidentală în politica rusă, a declarat că astfel de măsuri luate de Occident aduc mai aproape cel de-al treilea război mondial.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="3">Într-o postare pe Telegram, Medvedev și-a îndreptat mai întâi furia spre ministrul britanic al apărării, Grant Shapps, care a declarat într-un interviu acordat unui ziar că Londra dorește să desfășoare instructori militari în Ucraina, pe lângă instruirea forțelor armate ucrainene în Marea Britanie sau în alte țări occidentale, așa cum se întâmplă în prezent. </p>



<p class="wp-block-paragraph" id="3">„(Acest lucru) îi va transforma pe instructorii lor într-o țintă legală pentru forțele noastre armate”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram. „Înțelegând foarte bine că vor fi distruși fără milă. Și nu ca mercenari, ci ca specialiști britanici ai NATO”.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="5">Medvedev și-a îndreptat apoi atenția către Germania, denunțându-i pe cei care doresc ca Berlinul să furnizeze Ucrainei rachete de croazieră Taurus care ar putea lovi teritoriul rusesc și să încerce să limiteze aprovizionarea armatei Moscovei.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="6">„Ei spun că acest lucru este în conformitate cu dreptul internațional. Ei bine, în acest caz, loviturile asupra fabricilor germane în care sunt făcute aceste rachete ar fi, de asemenea, în deplină conformitate cu dreptul internațional”, a declarat Medvedev. </p>



<p class="wp-block-paragraph" id="6">„Acești imbecili ne împing în mod activ spre cel de-al treilea război mondial”, a mai spus Medvedev, aliatul fidel al lui Putin.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/acesti-imbecili-ne-imping-spre-cel-de-al-treilea-razboi-mondial-medvedev-foc-si-para-pe-doua-tari-nato.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Vești bune! Cireșele din R. Moldova, solicitate în țările UE: În anul curent, pe piața europeană au fost exportate circa 2600 de tone</title>
		<link>https://timpul.md/articol/vesti-bune-ciresele-din-r-moldova-solicitate-in-tarile-ue-in-anul-curent-pe-piata-europeana-au-fost-exportate-circa-2600-de-tone.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/vesti-bune-ciresele-din-r-moldova-solicitate-in-tarile-ue-in-anul-curent-pe-piata-europeana-au-fost-exportate-circa-2600-de-tone.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 07 Aug 2023 14:08:41 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[cireșe]]></category>
		<category><![CDATA[solicitare]]></category>
		<category><![CDATA[țări]]></category>
		<category><![CDATA[UE]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=496624</guid>

					<description><![CDATA[În anul curent, livrările de cireșe moldovenești către Uniunea Europeană au crescut de 12,5 ori comparativ cu anul precedent, informează&#160;Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova. Precum se precizează într-un comunicat de presă, în anul precedent pe piața UE au fost exportate 208 tone de cireșe moldovenești. Cifra exporturilor în anul curent a crescut la 2600 &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>În anul curent, livrările de cireșe moldovenești către Uniunea Europeană au crescut de 12,5 ori comparativ cu anul precedent, informează&nbsp;Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Precum se precizează într-un comunicat de presă, în anul precedent pe piața UE au fost exportate 208 tone de cireșe moldovenești. Cifra exporturilor în anul curent a crescut la 2600 tone, valoarea mărfii fiind de 7.442.000 de dolari, transmite<a href="https://deschide.md/ro/stiri/economic/134174/Cire%C8%99ele-moldovene%C8%99ti-solicitate-%C3%AEn-%C8%9B%C4%83rile-europene-%C3%8En-anul-curent-pe-pia%C8%9Ba-UE-au-fost-exportate-circa-2600-de-tone.htm"> Deschide.md</a>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Alte 163 de tone au fost exportate către Marea Britanie.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit reprezentantei oficiale a&nbsp;Comisiei Europene în Republica Moldova, în acest an cireșele moldovenești au ajuns în premieră în mai multe țări ale UE, precum Spania, Italia, Belgia și Olanda.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Specialiștii consideră că succesul în extinderea geografiei exporturilor se datorează investițiilor în soiuri moderne, în infrastructura de post-recoltare și în implementarea standardelor internaționale”, se specifică în comunicatul Delagației.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În total, în acest an Republica Moldova a exportat peste 16 mii tone de cireșe în valoare de peste 22 milioane dolari.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/vesti-bune-ciresele-din-r-moldova-solicitate-in-tarile-ue-in-anul-curent-pe-piata-europeana-au-fost-exportate-circa-2600-de-tone.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Putin promite livrări gratuite de cereale către şase ţări africane „în următoarele luni”, în ciuda sancțiunilor occidentale</title>
		<link>https://timpul.md/articol/putin-promite-livrari-gratuite-de-cereale-catre-sase-tari-africane-in-urmatoarele-luni-in-ciuda-sanctiunilor-occidentale.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/putin-promite-livrari-gratuite-de-cereale-catre-sase-tari-africane-in-urmatoarele-luni-in-ciuda-sanctiunilor-occidentale.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 27 Jul 2023 13:57:05 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[Africa]]></category>
		<category><![CDATA[cereale]]></category>
		<category><![CDATA[livrări]]></category>
		<category><![CDATA[Occident]]></category>
		<category><![CDATA[putin]]></category>
		<category><![CDATA[sancțiuni]]></category>
		<category><![CDATA[țări]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=495516</guid>

					<description><![CDATA[Joi, Vladimir Putin a deschis summitul Rusia-Africa, organizat la Sankt Petersburg (nord-vest), promiţând să livreze cereale cu titlu gratuit către şase ţări africane „în următoarele luni”, în pofida sancţiunilor occidentale care, potrivit lui, au îngreunat exportul de cereale şi îngrăşăminte al Rusiei, potrivit AFP. „În lunile ce urmează, vom fi în măsură să asigurăm livrări &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Joi, Vladimir Putin a deschis summitul Rusia-Africa, organizat la Sankt Petersburg (nord-vest), promiţând să livreze cereale cu titlu gratuit către şase ţări africane „în următoarele luni”, în pofida sancţiunilor occidentale care, potrivit lui, au îngreunat exportul de cereale şi îngrăşăminte al Rusiei, potrivit AFP.</strong> </p>



<p class="wp-block-paragraph">„În lunile ce urmează, vom fi în măsură să asigurăm livrări gratuite de la 25.000 la 50.000 de tone de cereale către Burkina Faso, Zimbabwe, Mali, Somalia, Republica Centrafricană şi Eritreea”, a declarat Putin în discursul său de deschidere, difuzat de televiziunea rusă, pe fondul îngrijorărilor ţărilor africane după încetarea recentă a acordului privind exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră. Declaraţiile sale au stârnit aplauze. </p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, acesta a adăugat că Rusia va suporta costurile de transport al cerealelor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Putin a spus că în primele şase luni ale anului în curs Rusia a exportat deja aproximativ 10 milioane de tone de cereale în Africa, indicând că, în 2022, această cifră a fost de 11,5 milioane de tone pe întreg anul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Înţelegem importanţa unei aprovizionări neîntrerupte cu alimente pentru ţările africane. Este important pentru dezvoltarea socio-economică şi pentru menţinerea stabilităţii politice” pe continent, a spus preşedintele rus.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Prin urmare, a adăugat el, Rusia va continua să „acorde o atenţie deosebită aprovizionării prietenilor africani cu grâu, orz, porumb şi alte culturi cerealiere”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Putin a mai spus că regretă că partea rusă a acordului privind exporturile de cereale prin Marea Neagră nu a fost îndeplinită, ceea ce a dus la suspendarea acestuia, reiterând că Moscova s-a retras deoarece niciuna dintre promisiunile care i-au fost făcute cu privire la facilitarea propriilor sale exporturi de cereale şi îngrăşăminte nu a fost îndeplinită.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Criticând decizia Rusiei, unii politicieni occidentali au spus că retragerea Rusiei este iresponsabilă şi va duce la suferinţa a milioane de oameni din ţările sărace.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dar la summit Putin a spus că peste 70% din grânele ucrainene exportate graţie acordului de acum expirat au mers către ţări cu venituri ridicate sau cu venituri peste medie, inclusiv din Uniunea Europeană, şi că ţările sărace, precum Sudanul, au fost „trase pe sfoară” şi au primit mai puţin de 3% din livrări.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Putin a declarat că Rusia se aşteaptă la o recoltă record de cereale în acest an şi că este pregătită să înlocuiască exporturile ucrainene de cereale către Africa, atât pe bază comercială, cât şi cu titlu gratuit ca ajutor, şi să onoreze – ceea ce a spus el că este – rolul critic al Moscovei în securitatea alimentară globală.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Preşedintele rus a mai spus că sancţiunile occidentale, impuse pentru războiul Rusiei în Ucraina pe care el îl numeşte „operaţiune militară specială”, au împiedicat Moscova să furnizeze gratuit îngrăşăminte ţărilor sărace.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Se conturează o imagine paradoxală. Pe de o parte, ţările occidentale obstrucţionează aprovizionarea cu cereale şi îngrăşăminte (prin intermediul sancţiunilor), în timp ce, pe de altă parte, ele în mod ipocrit ne învinovăţesc pe noi pentru situaţia actuală de criză pe piaţa mondială a alimentelor”, a declarat Putin.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Anterior, şeful statului din Comore, Azali Assoumani, preşedintele în exerciţiu al Uniunii Africane (UA), a subliniat „consecinţele negative” ale războiului în Ucraina în întâlnirea pe care a avut-o joi cu liderul rus Vladimir Putin, în marja summitului Rusia-Africa care a început la Sankt-Petersburg, potrivit EFE.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Observăm consecinţe negative care au repercusiuni în întreaga lume, inclusiv în Africa”, i-a spus Assoumani lui Putin în întâlnirea ce a avut loc în prima zi a summitului ce va continua şi vineri.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit preşedintelui UA, ţările africane au „relaţii de parteneriat” atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Lumea se află în prezent în pragul distrugerii”, iar statele africane suportă direct consecinţele acestei situaţii, a declarat Assoumani.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În acelaşi timp, el i-a mulţumit lui Putin pentru ajutorul acordat de Rusia continentului african, întrucât investiţiile Moscovei au permis ‘multor ţări să urmeze calea dezvoltării’, a spus el.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Suntem sincer recunoscători pentru asta”, a subliniat acesta.</p>



<p class="wp-block-paragraph">La rândul său, Vladimir Putin şi-a exprimat speranţa că Uniunea Africană se va alătura G20 în calitate de membru permanent.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Rusia a fost una dintre primele ţări care au răspuns la iniţiativa preşedintelui Senegalului, în calitate de preşedinte prin rotaţie al Uniunii Africane, de a acorda UA statutul de membru cu drepturi depline în cadrul G20. Ne aşteptăm ca această decizie să fie luată la summitul grupului la New Delhi la începutul lunii septembrie”, a declarat Putin.</p>



<p class="wp-block-paragraph">El a adăugat că Rusia este pregătită să facă tot posibilul pentru „a promova consolidarea suveranităţii ţărilor africane şi pentru a ajuta Africa să devină unul dintre partenerii-cheie într-o lume multipolară”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Putin prezidează joi, la Sankt Petersburg, prima zi a summitului Rusia-Africa, care reuneşte aproximativ 50 de delegaţii africane.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Evenimentul, la care se aşteaptă să fie semnate diverse acorduri, urmează primului summit Rusia-Africa din 2019 şi face parte dintr-un efort concertat de influenţă şi de afaceri pe un continent unde mercenarii ruşi din Grupul Wagner rămân activi, în pofida unei revolte eşuate acasă luna trecută.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Rusia spune că 49 din cele 54 de state de pe continent sunt reprezentate la summitul de la Sankt Petersburg, dintre care 17 de către şefi de stat şi patru de şefi de guvern. Or, aceasta înseamnă mai puţin de jumătate din numărul de lideri care au participat la summitul din 2019, ceea ce Kremlinul o pune pe seama presiunilor SUA şi Franţei.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/putin-promite-livrari-gratuite-de-cereale-catre-sase-tari-africane-in-urmatoarele-luni-in-ciuda-sanctiunilor-occidentale.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Refuzul ţărilor din America Latină de a condamna Rusia a provocat frustrări la summitul cu UE</title>
		<link>https://timpul.md/articol/refuzul-tarilor-din-america-latina-de-a-condamna-rusia-a-provocat-frustrari-la-summitul-cu-ue.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/refuzul-tarilor-din-america-latina-de-a-condamna-rusia-a-provocat-frustrari-la-summitul-cu-ue.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 18 Jul 2023 10:42:32 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[CSI / Rusia]]></category>
		<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[condamnare]]></category>
		<category><![CDATA[frustrări]]></category>
		<category><![CDATA[provocări]]></category>
		<category><![CDATA[refuz]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<category><![CDATA[summit]]></category>
		<category><![CDATA[țări]]></category>
		<category><![CDATA[UE]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=494340</guid>

					<description><![CDATA[Reuniunea dintre liderii Uniunii Europene şi cei ai ţărilor din America Latină şi Caraibe se încheie marţi, 18 iulie, şi, deşi discuţiile ar fi trebuit să marcheze o apropiere a relaţiilor, în schimb, acestea au fost blocate de războiul din Ucraina. Ambasadorii au lucrat aproape toată noaptea pentru a găsi chiar şi cel mai fad &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Reuniunea dintre liderii Uniunii Europene şi cei ai ţărilor din America Latină şi Caraibe se încheie marţi, 18 iulie, şi, deşi discuţiile ar fi trebuit să marcheze o apropiere a relaţiilor, în schimb, acestea au fost blocate de războiul din Ucraina. Ambasadorii au lucrat aproape toată noaptea pentru a găsi chiar şi cel mai fad text pentru a condamna Rusia pentru invazia sa în Ucraina, după ce unele state din America Centrală şi de Sud şi-au exprimat rezervele, relatează <a href="https://www.reuters.com/world/eu-seeks-revive-latam-caribbean-ties-it-turns-away-china-russia-2023-07-17/">Reuters</a> și<a href="https://www.politico.eu/article/russia-war-ukraine-condemns-eu-latin-america-reunion-to-failure/"> POLITICO</a>.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">În timp ce ţările UE au condamnat ferm Rusia, multe guverne din America Latină şi Centrală au adoptat o poziţie mai neutră. Liderii UE prezenţi la summit au părut exasperaţi. ”Ar fi păcat să nu fim capabili să spunem că există o agresiune rusă în Ucraina. Este o realitate. Şi nu sunt aici pentru a rescrie istoria”, a declarat premierul luxemburghez Xavier Bettel.  </p>



<p class="wp-block-paragraph">”Uneori este mai bine să nu ai nicio concluzie decât să ai un limbaj care nu înseamnă nimic”, a declarat, la rândul său, premierul irlandez Leo Varadkar, citat de SkyNews. </p>



<p class="wp-block-paragraph">În timp ce UE a făcut presiuni pentru cuvinte mai ferme cu privire la război, premierul din St. Vincent şi Grenadine, Ralph Gonsalves, a declarat că ”summitul nu ar trebui să devină un alt câmp de luptă inutil pentru discursurile pe această temă, care a fost şi continuă să fie abordată în alte foruri, mai relevante”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">La rândul său, publicaţia POLITICO scrie că Nicaragua şi Cuba s-au opus formulării propuse în legătură cu Ucraina în proiectul de comunicat, în contextul în care se spune că aceste ţări primesc ordine de la Moscova. Disputa între ţările UE şi cele din America Latină cu privire la modul în care &#8211; sau chiar dacă &#8211; trebuie menţionat războiul din Ucraina riscă să transforme ceea ce trebuia să fie sărbătorirea unui parteneriat reînnoit într-un eşec diplomatic, menţionează POLITICO. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Disputa de la Bruxelles a avut loc în contextul în care Rusia a refuzat luni să prelungească acordul mediat de ONU care a permis Ucrainei să îşi exporte cerealele pe Marea Neagră.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>O DECLARAŢIE COMUNĂ CA O LISTĂ DE TÂRGUIELI</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Prima zi a summitului între UE şi Comunitatea Statelor Latino-Americane şi Caraibiene (CELAC) a fost dedicată afirmării unor legături intercontinentale consolidate. Dar discuţiile nobile au alunecat repede în gol, în timp ce negociatorii UE încercau să convingă ţările din America Latină să condamne Rusia pentru războiul din Ucraina, arată POLITICO. În ciuda mai multor runde de negocieri pentru o declaraţie comună la care liderii să subscrie, luni seara încă nu se ajunsese la un acord, unii oficiali temându-se că summitul de două zile ar putea să nu producă în final nicio declaraţie comună. </p>



<p class="wp-block-paragraph">”Confirm că încă mai discutăm textul comunicatului”, a declarat luni după-amiază preşedintele Consiliului European (CE), Charles Michel, într-o încercare de a limita daunele. ”Şi asta înseamnă ceva. Înseamnă că ne dorim de ambele părţi un text ambiţios”, a mai adăugat Michel. </p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, un diplomat european a declarat la finalul reuniunii de luni că ”negocierile vor continua până la linia de sosire”. Dificultăţile pe marginea textului ”nu pun summitul în pericol &#8211; deocamdată”, a adăugat diplomatul citat de POLITICO. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Eşecul de a ajunge la un acord asupra unei declaraţii comune ar da o lovitură credibilităţii UE într-un moment în care aceasta încearcă să unifice vocea la ONU şi în afara acesteia în sprijinul Ucrainei. De asemenea, Bruxelles-ul încearcă să redevină cel mai bun prieten cu America Latină, în faţa unei Chine asertive care câştigă cotă de piaţă pe cealaltă parte a Atlanticului. </p>



<p class="wp-block-paragraph">”Dacă Rusia ar depune armele, ar fi pace. Dacă Ucraina şi-ar depune armele, nu ar mai exista Ucraina”, a declarat premierul leton Krišjānis Kariņs, a cărui ţară se învecinează cu Rusia. ”Poate că dintr-o zonă mai îndepărtată, nu este atât de evident de înţeles”, a adăugat Kariņš, într-o aluzie clară la adresa ţărilor CELAC. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Ultimele versiuni ale documentelor, văzute de POLITICO, datate 7 şi 13 iulie, au arătat că limbajul privind Ucraina a fost diluat, trecând de la condamnarea ”cu fermitate” a ”încălcării” suveranităţii Ucrainei de către Moscova, la doar ”exprimarea îngrijorării” privind războiul din Ucraina. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Fiind îtrebat despre această întârziere, ministrul de externe din Honduras, Enrique Reina, a declarat: ”Cred că face parte din acest proces să găsim, în acest dialog, o cale de ieşire care să respecte viziunile atât ale UE, cât şi ale CELAC şi ale fiecăruia dintre membrii săi”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ucraina nu a fost singurul subiect controversat, proiectul de comunicat semănând cu o listă de târguieli, după ce fiecare capitală a insistat să menţioneze priorităţile naţionale, cum ar fi reparaţiile coloniale sau insulele Malvine, pentru care Argentina şi Regatul Unit &#8211; care nu mai este membru al UE &#8211; au purtat un scurt război în urmă cu 40 de ani, menţionează POLITICO.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>UCRAINA PREZENTULUI VERSUS SCLAVIA TRECUTULUI</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">În ciuda faptului că s-a vorbit mult despre valorile comune la summit, discuţiile privind comunicatul au evidenţiat diferenţele privind modul în care trebuie abordat războiul din Ucraina şi rolul istoric al Europei în comerţul cu sclavi, scrie, la rândul său, Reuters.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Oficialii UE spun că doresc o condamnare clară a Rusiei. Dar, în timp ce majoritatea ţărilor CELAC au sprijinit o rezoluţie a ONU din februarie care cerea retragerea imediată a trupelor ruseşti, Nicaragua a votat împotrivă, iar Bolivia, Cuba şi El Salvador s-au abţinut. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva nu şi-a repetat criticile la adresa Occidentului pentru că a oferit arme Ucrainei, dar a declarat că războiul a deturnat resurse de la priorităţi cheie din alte părţi. </p>



<p class="wp-block-paragraph">„Războiul din inima Europei aruncă un val de incertitudine asupra lumii şi canalizează resurse care erau esenţiale pentru economie şi programe sociale în scopuri de război”, a spus el. ”Cursa pentru arme face ca abordarea schimbărilor climatice să fie şi mai dificilă”, a menţionat liderul brazilian. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Ralph Gonsalves, prim-ministrul din Saint Vincent şi Grenadine, care deţine preşedinţia CELAC, a declarat că speră ca în comunicat să fie inclusă o referire la ”moştenirea istorică a genocidului şi a sclaviei şi ceva în direcţia unei justiţii reparatorii”. </p>



<p class="wp-block-paragraph">”Acesta este un subiect asupra căruia trebuie să avem o conversaţie matură”, a spus el. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Dar unele guverne europene au fost reticente faţă de limbajul propus privind reparaţiile, au declarat diplomaţi citaţi de Reuters.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>MIZE ECONOMICE</strong> </p>



<p class="wp-block-paragraph">Pe plan economic, UE caută să creeze noi parteneriate în domeniul energiei după ce a rupt legăturile cu Rusia. De asemenea, doreşte să reducă dependenţa de China şi să asigure minerale esenţiale pentru maşinile electrice şi pentru tranziţia mai largă către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, un lanţ de aprovizionare dominat de China. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Deşi sunt dornici de investiţii din partea UE, partenerii din CELAC doresc, în general, beneficiile economice ale procesării şi producţiei de baterii cu litiu sau de vehicule electrice, mai degrabă decât profiturile mai mici ale transportului de minerale pentru a fi procesate în altă parte.</p>



<p class="wp-block-paragraph">UE face presiuni pentru încheierea unui acord comercial cu Chile, cel mai mare producător de cupru din lume şi al doilea producător de litiu. Oficialii au declarat că acesta ar putea intra în vigoare anul viitor. </p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, UE încearcă să deblocheze acordurile comerciale încheiate cu Mexicul în 2018 şi cu blocul Mercosur, format din Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay, în 2019, deşi oficialii au minimizat aşteptările privind eventuale progrese în timpul acestui summit.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/refuzul-tarilor-din-america-latina-de-a-condamna-rusia-a-provocat-frustrari-la-summitul-cu-ue.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Se strânge lațul în jurul fugarilor Plahotniuc, Șor și Platon. Ucraina și un șir de țări candidate la integrarea în UE se alătură sancțiunilor</title>
		<link>https://timpul.md/articol/se-strange-latul-in-jurul-fugarilor-plahotniuc-sor-si-platon-ucraina-si-un-sir-de-tari-candidate-la-integrarea-in-ue-se-alatura-sanctiunilor.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/se-strange-latul-in-jurul-fugarilor-plahotniuc-sor-si-platon-ucraina-si-un-sir-de-tari-candidate-la-integrarea-in-ue-se-alatura-sanctiunilor.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 30 Jun 2023 08:19:55 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[ilan sor]]></category>
		<category><![CDATA[Plahotniuc]]></category>
		<category><![CDATA[platon]]></category>
		<category><![CDATA[sancțiuni]]></category>
		<category><![CDATA[țări]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=492192</guid>

					<description><![CDATA[Ucraina și un șir de țări candidate la integrarea în Uniunea Europeană au informat Consiliul Uniunii Europene despre intențiile sale de a se alătura regimului de sancțiuni ce ține de încercările de destabilizare a Republicii Moldova, scrie Europa Liberă și Realitatea.md. Macedonia de Nord, Muntenegru, Albania, Ucraina și Bosnia și Herțegovina – state candidate la aderare, &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ucraina și un șir de țări candidate la integrarea în Uniunea Europeană au informat Consiliul Uniunii Europene despre intențiile sale de a se alătura regimului de sancțiuni ce ține de încercările de destabilizare a Republicii Moldova, scrie <a href="https://moldova.europalibera.org/a/ucraina-si-inca-sapte-tari-non-ue-se-alatura-sanctiunilor-europene-pentru-destabilizarea-r-moldova/32483383.html">Europa Liberă</a> și <a href="https://realitatea.md/se-strange-latul-in-jurul-lui-plahotniuc-sor-si-platon-ucraina-si-inca-7-tari-non-ue-se-alatura-sanctiunilor/">Realitatea.md</a>.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Macedonia de Nord, Muntenegru, Albania, Ucraina și Bosnia și Herțegovina – state candidate la aderare, precum și Islanda, Liechtenstein și Norvegia – țări EFTA (membre ale Spațiului Economic European) se aliniază la decizia Consiliului European (CE) de a sancționa persoanele „care au participat la acte de subminare a suveranității și independenței Republicii Moldova”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Țările care au decis să se alăture se vor asigura că politicile lor naționale sunt în conformitate cu decizia Consiliului. </p>



<p class="wp-block-paragraph">În data de 28 iunie, CSE a extins lista persoanelor supuse sancțiunilor internaționale, iar tranzacțiile financiare, efectuate de acestea pe teritoriul Republicii Moldova, vor fi supuse unui control mai riguros. Este vorba despre Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber, Vladimir Andronachi, Veaceslav Platon, Constantin Botnari, Aleksandr Kalinin și Grigore Caramalac.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vă amintim că la 2 iunie 2023, Canada impune sancțiuni împotriva a șapte persoane și a unei entități din Republica Moldova, drept răspuns răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat ministra de Externe a Canadei, Mélanie Joly.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Menționăm că pe lista sancțiunilor au fost incluși Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Vladimir Andronachi, Veaceslav Platon, Constantin Botnari, Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber și Partidul Șor, ca entitate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Aceste&nbsp;sancțiuni&nbsp;vizează o serie de persoane, inclusiv oligarhi moldoveni, oameni de afaceri, parlamentari și politicieni care au legătură cu Rusia, și Partidul Șor, un partid politic strâns legat de Ilan Mironovici Șor, care se află pe lista persoanelor sancționate și care a lucrat la destabilizarea guvernului ales democratic, în favoarea Rusiei”, anunță&nbsp;<a rel="noreferrer noopener" href="https://www.canada.ca/en/global-affairs/news/2023/06/canada-announces-sanctions-against-russian-collaborators-in-moldova.html" target="_blank">Guvernul canadian</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/se-strange-latul-in-jurul-fugarilor-plahotniuc-sor-si-platon-ucraina-si-un-sir-de-tari-candidate-la-integrarea-in-ue-se-alatura-sanctiunilor.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ifo: Țările membre NATO îşi majorează cu încetinitorul cheltuielile pentru apărare, în pofida agresiunii Rusiei în Ucraina</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ifo-tarile-membre-nato-isi-majoreaza-cu-incetinitorul-cheltuielile-pentru-aparare-in-pofida-agresiunii-rusiei-in-ucraina.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ifo-tarile-membre-nato-isi-majoreaza-cu-incetinitorul-cheltuielile-pentru-aparare-in-pofida-agresiunii-rusiei-in-ucraina.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 16 May 2023 12:50:01 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[CSI / Rusia]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[apărare]]></category>
		<category><![CDATA[cheltuieli]]></category>
		<category><![CDATA[majorare]]></category>
		<category><![CDATA[NATO]]></category>
		<category><![CDATA[război]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<category><![CDATA[țări]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=486100</guid>

					<description><![CDATA[Multe dintre ţările membre NATO îşi majorează cu încetinitorul cheltuielile pentru apărare, în pofida agresiunii Rusiei în Ucraina, iar cele mai multe dintre ele sunt încă departe de a atinge obiectivul de 2% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2023, potrivit unui comunicat publicat marţi de Institutul economic german Ifo, care arată că doar 11 &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Multe dintre ţările membre NATO îşi majorează cu încetinitorul cheltuielile pentru apărare, în pofida agresiunii Rusiei în Ucraina, iar cele mai multe dintre ele sunt încă departe de a atinge obiectivul de 2% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2023, potrivit unui comunicat publicat marţi de Institutul economic german Ifo, care arată că doar 11 din 30 de state depăşesc acest procent, potrivit EFE și <a href="https://www.agerpres.ro/politica-externa/2023/05/16/ifo-tarile-membre-nato-isi-majoreaza-cu-incetinitorul-cheltuielile-pentru-aparare-in-pofida-agresiunii-ruse-in-ucraina--1108498">Agerpres.</a></strong> </p>



<p class="wp-block-paragraph">”În Europa, obiectivul de 2% este atins aproape exclusiv la frontiera externă de est a NATO. Occidentul îşi creşte cheltuielile pentru apărare doar într-un mod limitat”, spune Marcel Schlepper, expert la Ifo. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Conform calculelor institutului, Germania îşi va creşte cheltuielile de apărare cu 0,1 puncte procentuale faţă de 2001, până la 1,6% din PIB, ceea ce include şi cheltuielile pentru fondul special al armatei. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Astfel, Germania se situează pe locul 17 din cele 30 de ţări NATO, plus Suedia, ţară candidată la aderare. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Fără SUA, ţările NATO vor cheltui în medie 1,8% din PIB pentru apărare în 2023. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Cu Statele Unite, procentul se ridică la 2,6%, ceea ce reprezintă 1,2 trilioane de euro în cheltuielile totale.  </p>



<p class="wp-block-paragraph">Cel mai mare salt în 2023 în raport cu PIB-ul său este realizat de Polonia, ţară vecină Ucrainei, care aproape că şi-a dublat ponderea de la 2,2% în 2021 la 4,3%, ceea ce înseamnă aproximativ 17 miliarde de euro peste ţinta de 2%. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Pe locul secund se situează SUA, cu un nivel de cheltuieli de 3,3% &#8211; cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât în 2021 -, urmate de Grecia &#8211; 3,1%, în scădere cu 0,6 puncte procentuale &#8211; şi de ţările baltice Estonia (2,9%, cu 0,9 puncte procentuale mai mult) şi Lituania (2,6%, în creştere cu 0,6 puncte procentuale). </p>



<p class="wp-block-paragraph">Finlanda, noul membru NATO, a alocat 2,4% din PIB pentru apărare, cu 0,4 puncte procentuale mai mult decât în 2021. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Celelalte ţări care îndeplinesc obiectivul de 2% din PIB sunt Ungaria (2,3 %, cu 0,6 puncte procentuale mai mult decât în 2021), România (2,3%, în creştere cu 0,4 puncte procentuale), Marea Britanie (2,2%, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin), cel de-al treilea stat baltic, Letonia (2,2%, în creştere cu 0,1 puncte procentuale) şi Slovacia (2,0%, cu 0,3 puncte procentuale mai mult). </p>



<p class="wp-block-paragraph">Franţa, cu cheltuieli de apărare la fel ca în 2021, de 1,9% din PIB, este aproape de ţintă, la fel ca Macedonia de Nord şi Albania, cu acelaşi procent şi cu o creştere de 0,5 şi, respectiv, 0,6 puncte procentuale. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Spania se situează pe penultimul loc, cu un nivel de cheltuieli de 1,2%, cu 0,1 puncte procentuale mai mult decât în 2021.</p>



<p class="wp-block-paragraph"> </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ifo-tarile-membre-nato-isi-majoreaza-cu-incetinitorul-cheltuielile-pentru-aparare-in-pofida-agresiunii-rusiei-in-ucraina.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Reacția Beijingului, după declarațiile ambasadorului chinez la Paris: „China respectă statutul suveran al republicilor” născute după dizolvarea URSS</title>
		<link>https://timpul.md/articol/reactia-beijingului-dupa-declaratiile-ambasadorului-chinez-la-paris-china-respecta-statutul-suveran-al-republicilor-nascute-dupa-dizolvarea-urss.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/reactia-beijingului-dupa-declaratiile-ambasadorului-chinez-la-paris-china-respecta-statutul-suveran-al-republicilor-nascute-dupa-dizolvarea-urss.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 24 Apr 2023 09:45:56 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[ambasador]]></category>
		<category><![CDATA[Beijing]]></category>
		<category><![CDATA[China]]></category>
		<category><![CDATA[dizolvare]]></category>
		<category><![CDATA[reacție]]></category>
		<category><![CDATA[țări]]></category>
		<category><![CDATA[urss]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=483350</guid>

					<description><![CDATA[Ministerul chinez de Externe a precizat luni, 24 aprilie, că China respectă statutul suveran al tuturor țărilor care au făcut parte din fosta URSS, iar poziția Beijingului cu privire la Crimeea nu s-a schimbat. Astfel de reacție vine după ce ambasadorul chinez la Paris, Lu Shai, a pus la îndoială în mod public suveranitatea țărilor &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ministerul chinez de Externe a precizat luni, 24 aprilie, că China respectă statutul suveran al tuturor țărilor care au făcut parte din fosta URSS, iar poziția Beijingului cu privire la Crimeea nu s-a schimbat. Astfel de reacție vine după ce<a href="https://timpul.md/articol/mesaj-halucinant-al-ambasadorului-chinei-in-europa-comunistul-contesta-destramarea-de-facto-a-uniunii-sovietice.html"> ambasadorul chinez la Paris, Lu Shai, a pus la îndoială în mod public suveranitatea țărilor post-sovietice</a></strong>, <strong>scrie <a rel="noreferrer noopener" href="https://www.theguardian.com/world/live/2023/apr/24/russia-ukraine-war-live-drone-attack-on-crimea-repelled-russia-says-moscow-threatens-to-scrap-grain-deal" target="_blank">The Guardian</a>.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a declarat că „China respectă statutul suveran al republicilor” născute după dizolvarea Uniunii Sovietice, potrivit <a rel="noreferrer noopener" href="https://www.lefigaro.fr/international/la-chine-assure-respecter-le-statut-d-etat-souverain-des-pays-de-l-ex-urss-apres-les-propos-de-lu-shaye-20230424" target="_blank">Le Figaro</a>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„După prăbușirea Uniunii Sovietice, China a fost una dintre primele țări care a stabilit relații diplomatice cu țările în cauză”, a declarat ea. „De la stabilirea relațiilor diplomatice, China a aderat întotdeauna la principiul respectului reciproc și al egalității pentru a dezvolta relații bilaterale de prietenie și cooperare”, a mai adăugat purtătoarea de cuvânt.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Menționăm că vineri, ambasadorul chinez în Franța, Lu Shaye a declarat <a href="https://www.tf1info.fr/international/guerre-en-ukraine-la-crimee-etait-tout-au-debut-a-la-russie-kiev-denonce-une-version-absurde-de-l-ambassadeur-chinois-lu-shaye-2254988.html">într-un interviu difuzat la televiziunea franceză </a>că, din punct de vedere istoric, Crimeea a făcut parte din Rusia și a fost oferită Ucrainei de fostul lider sovietic Nikita Hruşciov.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Aceste țări din fosta URSS nu au un statut real în dreptul internațional, deoarece nu există niciun acord internațional care să materializeze statutul lor suveran”, a declarat Shaye.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/reactia-beijingului-dupa-declaratiile-ambasadorului-chinez-la-paris-china-respecta-statutul-suveran-al-republicilor-nascute-dupa-dizolvarea-urss.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
