<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>tratatul de la San-Stefano &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/tratatul-de-la-san-stefano/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Tue, 17 May 2022 00:45:03 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>tratatul de la San-Stefano &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Tratatul de la San-Stefano şi sudul Basarabiei sau despre „criza orientală” din 1875-1878</title>
		<link>https://timpul.md/articol/tratatul-de-la-san-stefano-si-sudul-basarabiei-sau-despre-criza-orientala-din-1875-1878-129603.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/tratatul-de-la-san-stefano-si-sudul-basarabiei-sau-despre-criza-orientala-din-1875-1878-129603.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 26 Apr 2018 06:03:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[criza orientală]]></category>
		<category><![CDATA[Sudul Basarabiei]]></category>
		<category><![CDATA[tratatul de la San-Stefano]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/tratatul-de-la-san-stefano-si-sudul-basarabiei-sau-despre-criza-orientala-din-1875-1878-129603.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;n luna martie 1878, mai bine zis acum 140 de ani, a luat sf&#226;rşit războiul ruso-rom&#226;no-turc din anii 1877-1878, &#238;n urma căruia harta politică a sud-estului european, aflat sub dominaţia otomană, s-a modificat substanţial. &#206;n acest mod, a fost depăşită o nouă &#8222;criză orientală&#8221;.<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Timp de c&acirc;teva secole, sub dominaţia otomană s-au aflat mai multe popoare din regiune: grecii, bulgarii, s&acirc;rbii, albanezii etc. Şi rom&acirc;nii, evident, &icirc;nsă ei şi-au păstrat structurile statale, fiind un model spre care tindeau alte popoare din regiune ca un prim pas spre obţinerea independenţei. Spre mijlocul secolului al XIX-lea, pe această cale au păşit și grecii, dar şi o parte din s&acirc;rbi. S-au constituit entităţi statale ale s&acirc;rbilor, cum ar fi Muntenegru sau Serbia, şi ale grecilor. </p>
<p>&Icirc;n urma dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, la tronurile din Iaşi şi Bucureşti din 1859, a avut loc Mica Unire, fiind constituită Rom&acirc;nia modernă. &Icirc;nsă, &icirc;n acea perioadă, situaţia politică &icirc;n Balcani continua să fie foarte tensionată. Era suficient să apară o mică sc&acirc;nteie, care putea declanşa un nou val de mişcări pentru eliberarea naţională de sub dominaţia străină, indiferent sub ce formă aceasta se manifesta. Prin urmare, &icirc;n orice moment, aşa-numita &bdquo;chestiune orientală&rdquo; putea trece &icirc;ntr-o fază activă. Atunci se producea o nouă &bdquo;criză orientală&rdquo;, &icirc;n care se implicau şi marile puteri, care doreau să tragă diferite foloase din aceasta.</p>
<h1>După răscoala din Herțegovina&#8230;</h1>
<p>&Icirc;n 1874, &icirc;n Bosnia şi Muntenegru a fost o secetă mare. Cu toate astea, otomanii au sporit volumul impozitării populaţiei cu 25%. &Icirc;n vara lui 1875, &icirc;n Herţegovina a izbucnit o răscoală, care s-a extins și &icirc;n Bosnia. &Icirc;n ajutorul răsculaţilor au sosit grupuri de voluntari muntenegreni şi arme din Rusia. &Icirc;n Giurgiu s-a constituit Comitetul Central pentru pregătirea unei ample mişcări de eliberare naţională a bulgarilor supuşi otomanilor. &Icirc;n aprilie 1876, la Plovdiv, a izbucnit o răscoală, iar, &icirc;n mai, un detaşament, &icirc;n frunte cu Hristo Botev, a &icirc;ncercat să vină &icirc;n ajutorul insurgenţilor de pe teritoriul Rom&acirc;niei. &Icirc;n cele din urmă, mişcarea bulgarilor a fost reprimată. Concomitent, Serbia şi Muntenegru au creat o alianţă antiotomană. </p>
<p>&Icirc;n Serbia au fost trimise forţe ruse, inclusiv un detaşament format din bulgari din sudul Basarabiei. Dar &icirc;n confruntări directe cu armata otomană, trupele s&acirc;rbe au suferit eşec.</p>
<p>&Icirc;n conflictul intern al Imperiului Otoman căutau să se implice sub o formă sau alta Austria şi Rusia, cu scopul extinderii dominaţiei lor &icirc;n Balcani. Ultima voia să reocupe sudul Basarabiei, pierdut &icirc;n rezultatul &icirc;nfr&acirc;ngerii ei lamentabile din Crimeea din 1853-1856. La 8 iulie 1876, la Reichstadt (Boemia), &icirc;mpăraţii Franz-Iosif şi Alexandru al II-lea au ajuns la un acord verbal ca Rusia să reanexeze sudul Basarabiei de la Rom&acirc;nia, iar Austro-Ungaria să devină stăp&acirc;nă &icirc;n Bosnia şi Herţegovina. Acordul a fost confirmat de Convenţia de la Budapesta din ianuarie 1877, &icirc;ncheiată &icirc;ntre cele două mari puteri. Documentul nu permitea crearea unui stat mare &icirc;n Balcani și se referea, mai &icirc;nt&acirc;i de toate, la Serbia care, &icirc;ntr-o perspectivă nu prea &icirc;ndepărtată, putea ameninţa şi integritatea teritorială a Imperiului Austro-Ungar.</p>
<h1>Rușii au cerut sprijin militar de la rom&acirc;ni</h1>
<p>Situaţia creată era favorabilă şi pentru Rom&acirc;nia, care păstra o neutralitate binevoitoare faţă de ambele părţi, &icirc;nsă aștepta momentul potrivit pentru obţinerea independenţei sale. La 18 iunie 1876, ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, a revendicat recunoaşterea de către otomani a statului rom&acirc;n. Aceste cerințe legitime nefiind satisfăcute, guvernul rom&acirc;n era dispus să colaboreze cu marile puteri pentru a-şi atinge scopul. Astfel, la 14 aprilie 1877, a fost &icirc;ncheiată convenţia rom&acirc;no-rusă, potrivit căreia Petersburgul se obliga să recunoască independenţa Rom&acirc;niei şi să respecte integritatea ei teritorială. Iar la 9 mai, același an, Rom&acirc;nia şi-a proclamat independenţa.</p>
<p>Folosindu-se de faptul că principalele trupe otomane se aflau &icirc;n vestul Balcanilor, unde reprimau rezistenţa forţelor ostile Porţii, armata rusă a trecut Dunărea la Zimnicea şi a ocupat nordul Bulgariei. &Icirc;nsă, &icirc;n același timp, o armată otomană &icirc;n frunte cu Osman Paşa, venind din vestul Balcanilor, s-a &icirc;ntărit &icirc;n cetatea Plevna, unde, o anumită perioadă, a ţinut &icirc;n şah forţele principale ruse. Iniţial, autorităţile militare ruse nu colaborau direct cu cele rom&acirc;ne, dar după primele tentative de a cuceri Plevna, afl&acirc;ndu-se totodată sub presiunea altei armate otomane condusă de Suleiman Paşa, care &icirc;ncerca să treacă Balcanii, comandamentul rus a solicitat sprijin militar de la Rom&acirc;nia. Astfel, &icirc;n august 1877, a fost semnat acordul rom&acirc;no-rus. Carol I a devenit comandantul unor operaţiuni, &icirc;n care erau implicați 38 mii de ostaşi rom&acirc;ni şi 30 mii de ruşi. Atunci trupele rom&acirc;ne au cucerit reduta Griviţa nr. 1 şi au participat la asediul cetăţii. La 28 octombrie 1877, Osman Paşa a &icirc;ncercat fără niciun succes să iasă din &icirc;ncercuire. Suferind eşec &icirc;n cele din urmă, acesta a fost nevoit să se predea colonelului rom&acirc;n Mihail Cerchez. &Icirc;mpreună cu el, a ajuns &icirc;n prizonierat și armata sa de 45 mii de ostaşi.</p>
<h1>Rom&acirc;nia nu a fost acceptată la tratativele de la San-Stefano</h1>
<p>După capitularea lui Osman Paşa, situaţia s-a schimbat radical &icirc;n favoarea armatelor ruso-rom&acirc;ne. Trupele rom&acirc;ne au cucerit Vidinul şi alte cetăţi otomane din apropierea Dunării, iar cele ruse au pătruns la sudul munţilor Balcani. Deşi Rom&acirc;nia a participat activ la operaţiunile militare contra otomanilor, țarul rus nu a acceptat participarea reprezentantului rom&acirc;n, colonelului Enache Arion, la tratativele care &icirc;ncepuseră la San-Stefano. Prin urmare, s-a manifestat din nou comportamentul imperial al Petersburgului faţă de partenerii săi mai mici. </p>
<p>După o perioadă scurtă de negocieri, la 3 martie 1878, a fost &icirc;ncheiat Tratatul de pace de la San-Stefano, potrivit căruia Rom&acirc;nia, Serbia şi Muntenegru au devenit ţări independente, iar Bulgaria &ndash; un mare principat autonom. De fapt, unele clauze ale tratatului atingeau şi interesele altor state. Rusia redob&acirc;ndea Dobrogea (păm&acirc;nt rom&acirc;nesc, intrat &icirc;n perioada preotomană &icirc;n componenţa Ţării Rom&acirc;neşti), pe care intenţiona să o schimbe pe un alt păm&acirc;nt rom&acirc;nesc, și anume sudul Basarabiei, &icirc;n componenţa judeţelor Cahul, Bolgrad şi Ismail. &Icirc;n acest mod, se &icirc;ncălca grav Convenţia rom&acirc;no-rusă din 16 aprilie 1877 cu privire la inviolabilitatea integrităţii teritoriale a Rom&acirc;niei.</p>
<p>La San-Stefano se preconiza &icirc;ncheierea &bdquo;crizei orientale&rdquo; din 1875-1878 cu o soluţionare parţială a &bdquo;chestiunii orientale&rdquo; seculare. Unele state, inclusiv Rom&acirc;nia, deveneau independente. &Icirc;nsă chestiunea independenţei şi &icirc;ntregirii politice a popoarelor din acest spaţiu mult pătimit continua să fie actuală. Se aşteptau noi lupte armate şi diplomatice. Chiar şi această &bdquo;criză orientală&rdquo; n-a putut să nu atragă atenţia marilor puteri europene, care priveau cu suspiciune sporirea influenţei Imperiului rus &icirc;n Balcani, care era o regiune de interes pentru &icirc;ntreaga Europă.<br />
<em><strong><br />
Ion Chirtoagă, <br />
doctor habilitat &icirc;n istorie, <br />
cercetător ştiințific principal la Institutul de Istorie</strong></em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/tratatul-de-la-san-stefano-si-sudul-basarabiei-sau-despre-criza-orientala-din-1875-1878-129603.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
