<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Vasile Bumacov &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/vasile-bumacov/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Mon, 21 Sep 2026 09:45:51 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>Vasile Bumacov &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Bumacov critică „Moldova Project”: Experiența nu se înlocuiește pe hârtie</title>
		<link>https://timpul.md/articol/bumacov-critica-moldova-project-experienta-nu-se-inlocuieste-pe-hartie.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/bumacov-critica-moldova-project-experienta-nu-se-inlocuieste-pe-hartie.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 21 Sep 2026 09:45:43 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[critică proiectul „Moldova Project”]]></category>
		<category><![CDATA[Președintele Partidului Social Democrat European]]></category>
		<category><![CDATA[Vasile Bumacov]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=544701</guid>

					<description><![CDATA[Președintele Partidului Social Democrat European, Vasile Bumacov, critică proiectul „Moldova Project”, prin care mai multe proiecte strategice din agricultură, industrie, sănătate și alte domenii ar urma să fie gestionate de o singură structură. Bumacov susține că autoritățile ar trebui să consolideze structurile deja existente și experiența acumulată de specialiști, nu să le reorganizeze sau să &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Președintele Partidului Social Democrat European, Vasile Bumacov, critică proiectul „Moldova Project”, prin care mai multe proiecte strategice din agricultură, industrie, sănătate și alte domenii ar urma să fie gestionate de o singură structură.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Bumacov susține că autoritățile ar trebui să consolideze structurile deja existente și experiența acumulată de specialiști, nu să le reorganizeze sau să le desființeze.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Experiența nu se înlocuiește prin reorganizări pe hârtie”, a declarat acesta.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Bumacov a amintit că, în perioada în care a fost viceministru și ministru al Agriculturii, a contribuit la implementarea proiectelor IFAD, 2KR, „Filiera Vinului”, „Livada Moldovei” și a altor inițiative.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit lui, un rol important în implementarea acestora l-au avut unitățile specializate, formate din profesioniști cu experiență și expertiză în domeniile respective.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Dar cum poate aceeași echipă să aibă, în același timp, expertiza necesară pentru domenii atât de diferite?”, se întreabă liderul PSDE.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Politicianul susține că, în locul structurilor existente, ar urma să apară una nouă, cu angajați noi și salarii mari.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Astfel se pierde exact ceea ce ne trebuie cel mai mult: experiență, continuitate și capacitate de implementare”, a declarat Bumacov.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În opinia sa, reorganizarea riscă să aibă consecințe negative.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„E clar că acest experiment va eșua, iar nota de plată o vom achita noi, cetățenii”, a conchis președintele PSDE.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Guvernul a anunțat pe 17 septembrie crearea „Moldova Project” ca structură unică pentru pregătirea și implementarea proiectelor strategice de infrastructură. Executivul argumentează că, în prezent, capacitatea de implementare este dispersată între ministere și diferite unități, iar noua structură ar urma să concentreze specialiștii și să accelereze realizarea investițiilor majore.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/bumacov-critica-moldova-project-experienta-nu-se-inlocuieste-pe-hartie.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>PSDE: Amalgamarea voluntară nu poate fi realizată prin presiuni și intimidare</title>
		<link>https://timpul.md/articol/psde-amalgamarea-voluntara-nu-poate-fi-realizata-prin-presiuni-si-intimidare.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/psde-amalgamarea-voluntara-nu-poate-fi-realizata-prin-presiuni-si-intimidare.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 29 Jul 2026 11:23:21 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[psde]]></category>
		<category><![CDATA[Vasile Bumacov]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=542369</guid>

					<description><![CDATA[Procesul de amalgamare „voluntară” a unităților administrativ-teritoriale, promovat de actuala guvernare, divizează și mai mult societatea, generând tensiuni între autoritățile publice locale și afectând încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Declarația aparține președintelui PSDE, Vasile Bumacov. „În cadrul deplasărilor în teritoriu și discuțiilor cu primarii și aleșii noștri locali, vedem dezastrul care se întâmplă cu așa-zisa &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Procesul de amalgamare „voluntară” a unităților administrativ-teritoriale, promovat de actuala guvernare, divizează și mai mult societatea, generând tensiuni între autoritățile publice locale și afectând încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Declarația aparține președintelui PSDE, Vasile Bumacov.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">„În cadrul deplasărilor în teritoriu și discuțiilor cu primarii și aleșii noștri locali, vedem dezastrul care se întâmplă cu așa-zisa amalgamare „benevolă”. Nu este niciun fel de amalgamare benevolă, este o minciună și o presiune nemaivăzută, care dezbină și mai mult societatea și provoacă tensiuni deja în interiorul localităților. Avem astfel de exemple în satele Baraboi, Dondușeni, Sofia, Hâncești, Cuhnești, Glodeni. Reforma administrativ-teritorială făcută cu toporul și negândită până la urmă este un lucru nociv pentru viitorul țării. Va fi nevoie de mult timp pentru a rezolva aceste probleme și a uni societatea”, a declarat președintele PSDE, Vasile Bumacov.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit formațiunii, este inadmisibil ca primarii, consilierii locali și secretarii consiliilor locale să fie supuși presiunilor administrative sau politice pentru faptul că exprimă opinii diferite de cele promovate de Cancelaria de Stat ori refuză să adopte în grabă decizii privind amalgamarea.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Reforma administrației publice locale trebuie să fie rezultatul unui dialog autentic și al unui consens construit împreună cu comunitățile locale, nu al constrângerilor și intimidării.</p>



<p class="wp-block-paragraph">O reformă implementată prin presiuni și abuzuri nu doar că subminează autonomia locală, ci afectează grav încrederea cetățenilor în instituțiile statului și poate compromite credibilitatea Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, unde respectarea principiilor democratice, a autonomiei locale și a statului de drept reprezintă valori fundamentale”, a menționat Vasile Bumacov.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea PSDE și-a exprimat dezacordul față de orice formă de presiune, intimidare sau abuz exercitat asupra aleșilor locali și solicită autorităților centrale:</p>



<ul class="wp-block-list">
<li>încetarea imediată a oricăror presiuni asupra autorităților administrației publice locale;</li>



<li>respectarea strictă a cadrului legal și a principiului autonomiei locale;</li>



<li>organizarea unui proces transparent, participativ și bazat pe consultarea autentică a cetățenilor;</li>



<li>asigurarea tuturor garanțiilor juridice necesare înaintea adoptării oricăror decizii privind reorganizarea administrativ-teritorială.</li>
</ul>



<p class="wp-block-paragraph">„Primarii înțeleg necesitatea unei reforme administrativ-teritoriale. Însă aceasta trebuie să fie construită pe respectarea legii, pe transparență, pe dialog și pe consultarea autentică a comunităților locale. Numai astfel reforma poate beneficia de încrederea cetățenilor și poate produce rezultate durabile”, a conchis Bumacov.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/psde-amalgamarea-voluntara-nu-poate-fi-realizata-prin-presiuni-si-intimidare.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Vasile Bumacov, ambasadorul R. Moldova în Japonia: „Nimeni nu merge la odihnă într-o țară ca să vadă mutre înăcrite”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/vasile-bumacov-ambasadorul-r-moldova-in-japonia-nimeni-nu-merge-la-odihna-intr-o-tara-ca-sa-vada-mutre-inacrite-107151.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/vasile-bumacov-ambasadorul-r-moldova-in-japonia-nimeni-nu-merge-la-odihna-intr-o-tara-ca-sa-vada-mutre-inacrite-107151.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 05 Apr 2017 07:22:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Interviu]]></category>
		<category><![CDATA[agricultura]]></category>
		<category><![CDATA[ambasador]]></category>
		<category><![CDATA[interviu]]></category>
		<category><![CDATA[japonia]]></category>
		<category><![CDATA[tradiții]]></category>
		<category><![CDATA[Vasile Bumacov]]></category>
		<category><![CDATA[vin]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/vasile-bumacov-ambasadorul-r-moldova-in-japonia-nimeni-nu-merge-la-odihna-intr-o-tara-ca-sa-vada-mutre-inacrite-107151.html/</guid>

					<description><![CDATA[Ambasadorul Republicii Moldova &#238;n Japonia, Vasile Bumacov, spune că statul nostru ar putea beneficia de mult mai multă susținere din partea niponilor dacă aici vor fi continuate reformele. Potrivit lui, &#238;n Japonia practic nimic nu se fură, pe c&#226;nd &#238;n R. Moldova o lungă perioadă acest fenomen a fost un &#8222;sport unional&#8221;, iar ca să fie combătut, sunt necesare pedepse dure.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Ex-ministrul Agriculturii recunoaște că &icirc;n perioada c&acirc;nd se afla &icirc;n fruntea ministerului, constant, era presat și chiar șantajat de șefii partidului din care făcea parte (n.red.: PLDM) deoarece mulți voiau păm&acirc;nt. Pentru că nu s-a supus, zice el, &icirc;n 2014 i-a fost retrasă susținerea politică și chiar a fost amenințat cu moartea de anumite structuri ilegale. A avut parte de controale &icirc;njositoare, dar &icirc;ntr-un final s-a constatat că totul a fost o minciună. Mai bine de un an, Vasile Bumacov promovează imaginea R. Moldova &icirc;n țara soarelui răsare, timp suficient ca să &icirc;nțeleagă că vinurile și bucatele noastre sunt pe placul japonezilor.   </p>
<p><em><strong>&#8211;	Ați fost ministru al Agriculturii mai mulți ani, de ce ați ales, totuși, să deveniți ambasador al R. Moldova &icirc;n Japonia? </strong></em><br />
&#8211;	Fiind membru și exponent &icirc;n guvern al unui partid politic, pe parcursul mandatului eram constant presat, dacă nu chiar șantajat de şefi şi deputați, care  aveau tot felul de cerinţe. O parte nu se săturau de păm&acirc;nt, Slavă Domnului, acuma pe c&acirc;țiva i-au saturat. Deoarece nu era &icirc;n firea mea să mă supun cerinţelor ilegale, &icirc;n 2014 mi-a fost retrasă susținerea politică, pe care, de fapt, de prin 2012 nici nu prea o avusem. Drept rezultat, m-am retras și din politică. </p>
<p>C&acirc;t privește funcția de ambasador, a fost o decizie a Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, susținută de Guvern şi Președinție, pe care am considerat-o a fi o onoare. Cu at&acirc;t mai mult, că eu deja aveam experiență de lucru cu japonezii de peste 15 ani, obținusem rezultate foarte bune din colaborarea cu ei și consider că am luat o decizie corectă. Nu a fost simplu de a &icirc;nfiinţa aici, &icirc;n Japonia, Ambasada Republicii Moldova, &icirc;ncep&acirc;nd totul de la zero, dacă nu am fi avut experiența necesară de a conlucra cu colegi din această țară deosebită. </p>
<p><em><strong>&#8211;	Și totuși ce trebuie să faci sau cu cine trebuie să prietenești ca să fii numit &icirc;ntr-o asemenea funcție?</strong></em><br />
&#8211;	Constat că am avut multe funcții &icirc;n viața mea, dar niciodată nu am fost numit pe criterii de prietenie. Mereu am fost invitat c&acirc;nd a fost nevoie de experiența și cunoștințele mele. Nu am avut așa prieteni ca sa fiu promovat fără a avea experiența necesară, p&acirc;nă nu am reușit să susțin două teze, să fiu profesor și prorector la 33 de ani și mai ales să acumulez &icirc;n același timp vastă experiență internațională. Majoritatea prietenilor mei sunt la fel, profesioniști, care au fost promovați c&acirc;nd a fost nevoie de potențialul lor.</p>
<h1>&bdquo;Savanții adevărați au fost marginalizați și nu primeau nici măcar salariile mizere&rdquo;</h1>
<p><em><strong>&#8211;	Ministerul Educației, Culturii, Sportului, Științei și Tehnologiei al Guvernului japonez oferă burse de studiu pentru anul 2017 studenților și cercetătorilor internaționali, care doresc să studieze &icirc;n universitățile nipone. C&acirc;t de important este pentru tinerii moldoveni să-și facă studiile &icirc;ntr-o asemenea țară ca Japonia?</strong> </em><br />
&#8211;	Consider că este foarte important. Din punctul de vedere al materialului și obiectelor de studii nu cred ca este o mare diferență de alte țări. Cel mai important pentru noi, care suntem &icirc;n proces de creare a unei societăți democratice, este de a &icirc;nvăța din experiența reală a societății nipone, care este un mare succes pe plan mondial. Ceva timp &icirc;n urmă și prin părțile noastre s-a &icirc;ncercat crearea unei societăți mai drepte pe baza unor teorii, care după cum cunoașteți a eșuat. Aici se poate de &icirc;nvățat nu numai din teorie, dar ce este mult mai important, din rezultate practice, care au demonstrat superioritatea societății nipone pe plan mondial.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/EuropeDay02.jpeg" width="650" height="433" alt="" /></p>
<p><em><strong>&#8211;	C&acirc;t timp ați fost ministru al Agriculturii, ați promovat &bdquo;Reforma științei și &icirc;nvățăm&acirc;ntului agricol&rdquo;. C&acirc;t de putrede sunt lucrurile &icirc;n această sferă și &icirc;n ce măsură ar putea să se schimbe ceva după ce a fost schimbat rectorul Universității Agrare de Stat din Moldova?</strong></em><br />
&#8211;	Recunosc că a fost unica reformă, pe care am elaborat-o, dar nu am reușit să o implementez &icirc;n practică. Impediment nu a fost numai rectorul universității agrare. Problema a fost mult mai complexă și așa cum spuneți dumneavoastră destul de putredă. Eu am venit din domeniul universitar și de cercetare, am trecut toate etapele și știu foarte bine cine și ce reprezintă. Conștientizam c&acirc;t de organizată era opoziția, dar experiența de activitate practică &icirc;n domeniu, c&acirc;t și cel internațională nu-mi permitea să mă prefac că nu observ dezastrul din domeniul pentru care am un respect deosebit. Savanții adevărați au fost marginalizați și nu primeau nici măcar salariile mizere. Pe unele instituții pusese m&acirc;na afaceriști cu studii și cunoștințe dubioase, s-au implicat &icirc;n politică, au consumat sume colosale de bani și au umplut c&acirc;mpurile experimentale de buruieni, chiar &icirc;n preajma Capitalei, de-ți era rușine să spui cui aparțin. </p>
<p>Mulți agricultori &icirc;mi spuneau c&acirc;ți bani și timp au irosit din cauza consultanței incompetente primită de la ei și au fost nevoiți să defrișeze plantații &icirc;ntregi. Numai pentru faptul că am &icirc;ndrăznit să-i critic, m-au dat &icirc;n judecată. Sigur că am c&acirc;știgat, dar c&acirc;t timp am pierdut și &icirc;ncă eram atacat de c&acirc;țiva jurnaliști, care erau prietenii lor. Marea majoritate a jurnaliștilor au fost totuși cei mai fideli susținători și promotori ai reformelor care le implementam. Pentru a efectua o așa reformă complexă e necesară o decizie politică la cel mai &icirc;nalt nivel și eu cred că ea deja s-a copt la noi. Acum eu realizez, că la acel moment nici nu era posibil. Prea mare era prietenia &icirc;ntre unii politicieni și pseudosavanți.</p>
<h1>&bdquo;Japonia susține statele care doresc o societate democrată&rdquo;</h1>
<p><em><strong>&#8211;	Țara Soarelui Răsare, care este a treia economie din lume, a devenit un partener important al Moldovei. De la stabilirea relațiilor diplomatice, Japonia ne-a oferit suport financiar și tehnic &icirc;n valoare de peste 150 de milioane de dolari. De ce statul nostru prezintă un interes at&acirc;t de sporit pentru Japonia?</strong></em><br />
&#8211;	Japonezii au trecut prin mari greutăți, dar au și savurat &icirc;n ultimele șase decenii &bdquo;Miracolul Japonez&rdquo;, rezultatul muncii, ingeniozității și unității naționale. Astăzi, Japonia este o putere globală,  care cel mai mult susține pacea și protejează natura pe păm&acirc;nt. Japonia susține nu numai Republica Moldova, dar toate țările care doresc să creeze o societate democrată, pașnică și progresivă. At&acirc;t timp c&acirc;t noi vom continua această cale, vom avea susținerea statului nipon.</p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/2(705).jpg" width="650" height="488" alt="" /></p>
<p><em><strong>&#8211;	Anul acesta Guvernul Japoniei va aloca Republicii Moldova granturi de aproximativ 400 mii dolari SUA &icirc;n cadrul programului &bdquo;Kusanone&rdquo;, care vor fi destinate proiectelor din domeniul sănătății. S-a schimbat ceva &icirc;n sfera susținerii financiare de c&acirc;nd R. Moldova are ambasadă &icirc;n Japonia?</strong></em><br />
&#8211;	Guvernul Japoniei a alocat granturi nu numai &icirc;n cadrul programului Kusanone. Recent, Ministerul de Externe al Japoniei a mai acordat 4,8 milioane de dolari SUA pentru dotarea cu tehnică performantă a producătorilor agricoli și contribuirea la protecția solurilor din țara noastră. </p>
<p>Deschiderea &icirc;n 2016 a ambasadelor Japoniei &icirc;n R. Moldova și a R. Moldova &icirc;n Japonia, la sigur a impulsionat relațiile moldo-nipone, dar nu acesta este factorul determinant. Consider că lansarea de către autoritățile actuale ale R. Moldova a acțiunilor concrete de luptă cu corupția și promovarea reformelor au favorizat cel mai mult dorința Guvernului Japoniei de a ne ajuta.</p>
<h1>&bdquo;C&acirc;nd ajutorul financiar este furat, nu trebuie să te aștepți la mult respect&rdquo;</h1>
<p><em><strong>&#8211;	&Icirc;n cadrul unui interviu pentru IPN ați declarat că după anul 2013 asistența generoasă din partea Guvernului nipon a fost practic sistată. Una din cauze a servit faptul că oficialii moldoveni refuzaseră ne&icirc;ntemeiat c&acirc;teva &icirc;ntrevederi importante la nivel &icirc;nalt oferite de Guvernul Japoniei și nu au mers la Tokyo. Apoi s-a aflat că din sistemul nostru bancar a fost furat un miliard de dolari. Cum au reușit autoritățile noastre să recapete &icirc;ncrederea japonezilor?</strong></em><br />
&#8211;	Adevărat este că la ora actuală şi noi aici la ambasadă, dar şi statul nostru depunem eforturi considerabile ca să recăpătăm stima şi &icirc;ncrederea japonezilor. Ei sunt foarte atenți la tot ce se &icirc;nt&acirc;mplă acolo, unde acordă surse financiare din contul contribuabililor niponi. C&acirc;nd ajutorul nu este folosit eficient sau, și mai rău, este furat, nu trebuie să te aștepți la mult respect. Societatea niponă nu poate fi tolerantă la așa situații &icirc;n raport cu structurile statului care acordă ajutoare. Republica Moldova va putea beneficia de susținere și mai importantă din partea Japoniei, dacă se vor continua reformele și se va păstra direcția dezvoltării spre o societate mai democrată și mai modernă. </p>
<p><em><strong>&#8211;	La a patra ediție a concursului &bdquo;SAKURA Japan Women&rsquo;s Wine Awards&rdquo; din februarie 2017, juriul compus din 603 membri a apreciat 4212 vinuri din 37 state ale lumii, dintre care 1872 au fost selectate pentru distincții &icirc;n categoriile &bdquo;Aur Dublu&rdquo;, &bdquo;Aur&rdquo; și &bdquo;Argint&rdquo;. Printre vinurile c&acirc;știgătoare se regăsesc și șapte branduri din R. Moldova. Care este atuul vinurilor moldovenești &icirc;n Japonia?</strong></em><br />
&#8211;	Așa este firea japonezilor. Ei &icirc;ntotdeauna sunt foarte curioși să descopere ceva nou, ceva deosebit. Spre marele nostru noroc, majoritatea vinurilor noastre se potrivesc perfect cu gustul niponilor. Ei preferă vin cu un buchet mai pronunțat, sau cum spun ei mai &bdquo;fruity&rdquo;, mai parfumat. Datorită acestui avantaj, dacă vom munci mult și vom fi corecți, piața niponă va deveni una importantă, stabilă și corectă.</p>
<p><em><strong>&#8211;	Totuși, lucrurile nu au stat mereu at&acirc;t de bine. Cu c&acirc;țiva ani &icirc;n urmă, unii afaceriști din Moldova, exportau &icirc;n Japonia vinuri de pe timpul sovietic, deja stricate definitiv și le vindeau la prețuri exorbitante. Cum ați soluționat această problemă și &icirc;n ce măsură a fost afectată imaginea noastră? </strong></em><br />
&#8211;	Sper mult că acel incident nu va afecta considerabil imaginea țării și a vinurilor noastre. Cu ajutorul MAEIE am reușit să atenuăm aceasta problemă, chiar dacă nu a fost soluționată &icirc;n totalitate. Cantități prea mari de vin, produs &icirc;n timpul sovietic, au fost furate de la o &icirc;ntreprindere de stat și au fost trimise &icirc;ncoace. Deci, nu va fi ușor să le scoatem de pe piață. Regretabil, dar unii responsabili de acest domeniu s-au făcut că plouă!</p>
<h1>&bdquo;Faptul că &icirc;n Japonia practic nimic nu se fură &ndash; este o m&acirc;ndrie națională&rdquo;</h1>
<p><em><strong>&#8211;	Vorbind despre furt. Am citit undeva că &bdquo;&icirc;n Japonia nu există acest fenomen&rdquo;. &Icirc;n R. Moldova &icirc;nsă furtul a devenit o carte de vizită. Cum am putea implementa această atitudine și la noi, acasă? </strong></em><br />
&#8211;	Chiar nu știu ce să vă răspund! Este un viciu care va fi foarte greu de diminuat, nu mai zic de eradicat. Pentru japonezi faptul că aici practic nimic nu se fură, este o m&acirc;ndrie națională. Chiar și &icirc;n timpul celor mai severe calamități naturale c&acirc;nd at&acirc;ta lume suferă și duce lipsă de lucruri elementare, jaful este exclus. Pe c&acirc;nd la noi, din păcate furtul &icirc;ntr-o perioadă foarte &icirc;ndelungată a fost un &bdquo;sport unional&rdquo;. Și &icirc;n Moldova au fost timpuri c&acirc;nd furtul era o mare rușine și nu erau dec&acirc;t unul, doi t&acirc;lhari &icirc;n sat. Cu părere de rău, acest viciu a fost impus, promovat și va dura mult p&acirc;nă se va diminua. Numai promovarea culturii prin educație din copilărie și pe parcursul &icirc;ntregii vieți, dar și pedepsele dure, vor da rezultate.</p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/Bumacov_.jpg" width="650" height="433" alt="" /><br />
<em><br />
<strong>&#8211;	Ați declarat &icirc;ntr-un interviu anterior că japonezilor le plac mai multe bucate tradiționale moldovenești. Zeama cu tăiței de casă, sarmalele sau friptura de porc sunt doar c&acirc;teva dintre preferințele lor. Ce bucate și produse ar mai putea prezenta interes pentru piața japoneză, dar și care nu ar fi atractive pentru ei? </strong></em><br />
&#8211;	Tot ce este pregătit cu suflet, din produse naturale, este atractiv pentru japonezi. Ce nu le place japonezilor la sigur, sunt mesele excesiv de &icirc;ncărcate și risipa nejustificată. Ei au moștenit din timpurile mai grele respect pentru alimente tot așa cum părinții noștri c&acirc;ndva considerau că e păcat de aruncat m&acirc;ncarea, așa consideră și japonezii. Ei sunt foarte curioși, preferă mai multe feluri, dar c&acirc;te puțin. Fiind oameni extrem de educați, niponii nu prea pot refuza c&acirc;nd li se oferă porții mari, dar pe urmă nu se simt bine. Le place mult tot ce se pregătește la noi, așa că m&acirc;ncarea diversă și porții rezonabile vor fi apreciate oric&acirc;nd.</p>
<h1>&bdquo;Atragerea turiștilor este o mare artă și ea trebuie predată și &icirc;nvățată&rdquo;</h1>
<p><em><strong>&#8211;	&Icirc;n prezent, Japonia este vizitată anual de circa 20 de milioane de turiști, iar autoritățile depun eforturi vizibile ca p&acirc;nă &icirc;n 2020 să atingă cota de 30 de milioane. Turismul este tratat ca o prioritate națională acolo, dar la noi de ce este at&acirc;t de subapreciat acest domeniu? Cu ce ar putea R. Moldova atrage mai mulți turiști? </strong></em><br />
&#8211;	La noi nu mai este ignorat domeniul turismului și se văd acțiuni concrete &icirc;n dezvoltarea acestuia. Este important că unii donatori susțin foarte activ dezvoltarea industriei respective. Da, domeniul dat mult timp a rămas nedezvoltat, deoarece nu se &icirc;nțelegea la nivel de țară importanța lui. Se moștenise un comportament suspicios față de lumea străină, mai ales față de cei din Vest. Dar este bine că se schimbă mentalitatea. Va trebui de muncit mult la promovarea și la calitatea deservirii. </p>
<p><em><strong>&#8211;	La modul practic ce ar trebui să &icirc;ntreprindem?</strong></em><br />
&#8211;	Cred că trebuie de școlarizat la cel mai &icirc;nalt nivel pe cei care deservesc turiștii și care primii interacționează cu ei. Aceștia sunt reprezentanții care creează prima impresie despre țară. Nimeni nu merge la odihnă &icirc;ntr-o țară ca să vadă &bdquo;mutre &icirc;năcrite&rdquo; ale personalului de deservire sau taximetriști, vameși, polițiști brutali și needucați. Atragerea turiștilor este o mare artă și ea trebuie predată și &icirc;nvățată.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/IMG_6065.JPG" width="465" height="690" alt="" /></p>
<h1>&bdquo;Nu le-am permis colegilor să str&acirc;ngă dijmă&rdquo;</h1>
<p><em><strong>&#8211;	Vorbind despre activitatea anterioară, de ministru al Agriculturii. Procuratura Generală a intentat 34 de dosare pentru subvenții frauduloase &icirc;n agricultură, fiind stabilite cazuri c&acirc;nd persoane cu funcţii de demnitate publică din cadrul Guvernului şi Ministerului Agriculturii au elaborat şi favorizat adoptarea unor hotăr&acirc;ri de Guvern dubioase. &Icirc;n unul din dosare ați fost vizat și dumneavoastră. Ce s-a &icirc;nt&acirc;mplat cu acel dosar &ndash; are o finalitate?</strong></em><br />
&#8211;	Citez corect din Ordonanța Procuraturii cu ce s-a terminat acel dosar: &bdquo;Scoatere de sub urmărire penală din motivul lipsei &icirc;n acțiunile acestuia a elementelor infracțiunii&rdquo;. Problema a fost, că &icirc;n ultimul an de mandat, c&acirc;nd mi s-a retras susținerea politică, directorul și c&acirc;țiva angajați din AIPA au trecut de partea &bdquo;colegilor&rdquo; din conducerea partidului, care erau supărați că nu le-am permis să str&acirc;ngă dijmă de la exportul de fructe și de la subvenții. Ei insistau să impun proiectul 2KR să le dea tehnică gratis și mai recent, să &icirc;mpartă &icirc;ntre ei creditul polonez, cu g&acirc;ndul să nu-l mai &icirc;ntoarcă. C&acirc;nd au aflat că aș putea fi numit ambasador, i-au scos pe cei de la AIPA &icirc;n conferință de presă cu declarații mincinoase. Normal că procuratura s-a autosesizat. Au urmat o mulțime de controale &icirc;njositoare, dar &icirc;n final s-a constatat că totul a fost o minciună.</p>
<p><em><strong>&#8211;	Ați spus anterior, &icirc;n cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă, că &icirc;n perioada c&acirc;nd ați fost ministru, ați primit amenințări cu moartea și vi s-a dat de &icirc;nțeles că ar putea suferi unii membri ai familiei. Care era motivul amenințărilor? </strong></em><br />
&#8211;	Tot această gașcă a apelat la reprezentanții unor structuri ilegale ca să mă intimideze să semnez manualul de implementare a creditului polonez cu două clauze introduse de ei. Prima &#8211; acces la credit să aibă numai cei care prezintă garanții bancare. Vă dați seama cine atunci aveau garanții bancare, deci nu era vorba de agricultorii simpli. A doua &#8211; au modificat clauza rambursării creditului &icirc;n așa fel, &icirc;nc&acirc;t el să nu mai fie &icirc;ntors. Am fost impus să transmit proiectul polonez la AIPA, care nici &icirc;n clin nici &icirc;n m&acirc;necă nu avea cu procesul de creditare. Eu am refuzat să semnez și le-am spus că &icirc;n asemenea condiții creditul va fi pierdut, după cum s-a și &icirc;nt&acirc;mplat ulterior.</p>
<h1>&bdquo;Este regretabil că imaginea Ministerului Agriculturii a fost afectată &icirc;n ultimii doi ani&rdquo;</h1>
<p><em><strong>&#8211;	Acum c&acirc;teva săptăm&acirc;ni, CNA și Procuratura Anticorupție au efectuat percheziții &icirc;n biroul, deja, fostului ministru al Agriculturii, Eduard Grama, iar ulterior el a fost reținut și acum se află &icirc;n arest la domiciliu pentru 30 de zile. Există mai multe opinii pe marginea acestui caz, iar unii oameni inițiați &icirc;n domeniu susțin că ex-ministrul a fost sacrificat de actuala clasă politică pentru a mima lupta cu corupția la nivel &icirc;nalt. Ce părere aveți despre această situație? </strong></em><br />
&#8211;	Nu am ce comenta aici, p&acirc;nă organele abilitate ale statului nu-și vor face datoria. Pot să spun numai că este foarte regretabil faptul că imaginea Ministerului Agriculturii a fost afectată dramatic &icirc;n ultimii doi ani.<br />
<em><br />
<strong>&#8211;	Este mai liniștită funcția de ambasador dec&acirc;t cea de ministru? </strong></em><br />
&#8211;	C&acirc;nd dorești să-ți faci bine datoria, nicio funcție nu este liniștită. Cu at&acirc;t mai mult, că funcția dată este un domeniu relativ nou pentru mine și am mult de &icirc;nvățat. Aici a fost destul de complicat să &icirc;ncepem totul de la zero, departe de casă. Responsabilitatea este destul de mare. &Icirc;ntotdeauna te afli &icirc;n vizor și trebuie să ai un comportament corespunzător. Am reprezentat mulți ani un domeniu, iar acum cu echipa trebuie să facem față să reprezentăm și țara la cel mai &icirc;nalt nivel. C&acirc;nd ești prea departe, plecat pe perioade destul de &icirc;ndelungate, apare şi problema dorului de casă, de copii, rude, prieteni.<br />
<strong><br />
Vasile Bumacov, despre limba japoneză:</strong><em><br />
&bdquo;Cu părere de rău, nu pot vorbi fluent limba japoneză, chiar dacă am unele cunoștințe. Noi aici toți depunem eforturi mari ca să putem comunica, dar este o limbă complicată. Japonezii, fiind un popor foarte respectuos, apreciază mult c&acirc;nd interlocutorul are cunoștințe de bază&rdquo;.</em>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/vasile-bumacov-ambasadorul-r-moldova-in-japonia-nimeni-nu-merge-la-odihna-intr-o-tara-ca-sa-vada-mutre-inacrite-107151.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Amintiri din copilăria lui Vasile Bumacov, Diana Lazăr, Ion Paladi, Petru Hadârcă, Zinaida Bolboceanu</title>
		<link>https://timpul.md/articol/amintiri-din-copilaria-lui-vasile-bumacov-diana-lazar-ion-paladi-petru-hadarca-zinaida-bolboceanu-93607.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/amintiri-din-copilaria-lui-vasile-bumacov-diana-lazar-ion-paladi-petru-hadarca-zinaida-bolboceanu-93607.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Lia Ciutac]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 03 Jun 2016 05:05:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[1 iunie]]></category>
		<category><![CDATA[amintiri din copilărie]]></category>
		<category><![CDATA[Arcadie Suceveanu]]></category>
		<category><![CDATA[Diana Lazăr]]></category>
		<category><![CDATA[ghenadie popescu]]></category>
		<category><![CDATA[ion paladi]]></category>
		<category><![CDATA[petru hadarca]]></category>
		<category><![CDATA[Valeriu Ghilețchi]]></category>
		<category><![CDATA[Vasile Bumacov]]></category>
		<category><![CDATA[Victoria Cozmolici]]></category>
		<category><![CDATA[Zinaida Bolboceanu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/amintiri-din-copilaria-lui-vasile-bumacov-diana-lazar-ion-paladi-petru-hadarca-zinaida-bolboceanu-93607.html/</guid>

					<description><![CDATA[La mijlocul acestei săptăm&#226;ni am sărbătorit Ziua Internațională a Copilului.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Copilăria, această perioadă, &icirc;n care suntem tabula rasa, pe care desenează și-și lasă amprentele oamenii dragi, care ne pregătesc pentru lumea mare, lumea descoperirilor și a miracolelor, este bine s-o păstrăm &icirc;n suflet, dar și mai bine este să n-o părăsim nicic&acirc;nd. Or, după cum spune &icirc;nțeleptul sculptor Constantin Br&acirc;ncuși, &bdquo;c&acirc;nd nu mai ești copil, ai murit demult&rdquo;&hellip; </p>
<p>Cu aceste g&acirc;nduri, am cules mărturii și am răscolit amintirile celor care mișcă Moldova &icirc;nainte, fiecare cu talentul său, fie cu vocea, fie cu pensula, fie cu legea.</p>
</p>
<h1>Vasile Bumacov, ambasadorul Republicii Moldova &icirc;n Japonia<strong><br />
<img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/Vasile%20Bumacov.jpg" width="650" height="459" alt="" /><br />
</strong></h1>
<p>&Icirc;n fotografie sunt 3 generații, &icirc;ncep&acirc;nd cu anul 1889. De la st&acirc;nga la dreapta: fratele mai mic Alexandru, mama Daria, bunica Anastasia G&acirc;lcă &#8211; mama mamei, tata Mihail și eu. Cred că era prin 1968-69, și ne-am fotografiat &icirc;n fața casei construită de părinți, prin 1959-61. Frații mai mari Grigore și Gheorghe deja &icirc;nvățau la colegiul de construcții din Chișinău. Alți bunei nu mai erau &icirc;n viață. Bunica se &icirc;mbrăca tot timpul &icirc;n negru, deoarece a avut 3 băieți, care au murit &icirc;n timpul războiului. Cel mai mare, Pintilie &#8211; &icirc;n Polonia. &Icirc;nsă 4 fete au supraviețuit &icirc;n timpul foamei din 1946-47, datorită faptului că au avut o vacă &icirc;n gospodărie. Vara rar aveam timp să ne adunăm &icirc;mpreună și să discutăm, fiindcă toți munceau. Mama &#8211; pe deal, la colhoz, tata, tot din noapte p&acirc;nă &icirc;n noapte, &#8211; la c&acirc;rmuire fiind toată viața contabil, iar noi, care cu vacile, care pe tractor, care la prășit cu mama. C&acirc;nd ne prindeau citind cărți, ni se reproșa că pierdem timpul, deoarece sunt pline de minciuni. După cum a și fost o parte. Ziceau: &bdquo;Școala la rom&acirc;ni a fost școală&rdquo;. Recunoșteau chiar și bolșevicii de pe atunci, că cei cu patru clase rom&acirc;nești erau cu un cap mai sus dec&acirc;t cei cu 10 clase sovietice. De aceea mama, dar mai ales bunica, avea mari dubii că ne va fi de folos acea școală și considera mult mai util să ne &icirc;nvețe a munci. </p>
<p>Iarna, &icirc;nsă, ne adunam toți &icirc;n casă, unde se făcea m&acirc;ncare la plită (sigur cu biomasă) și se lucra. Ori se țesea la stative, ori se alegea un covor la război, ori se păpușeau frunze uscate de tutun sau alte munci tradiționale vremurilor celea. Noi ne făceam lecțiile pe cuptor, dar trăgeam cu urechea la discuțiile din casă. Dacă eram tare curioși, imediat eram puși la muncă. Și toți blestemau sistemul sovietic. Activiștii de atunci erau numiți pe scurt: cei veniți &#8211; porci și cei locali &#8211; r&acirc;suri. Și iată, bunica lămurea că nu poate o țară mult să existe, c&acirc;nd este condusă de r&acirc;suri, de cei care n-au putut să-și conducă măcar propria gospodărie, p&acirc;nă nu au venit porcii și i-au făcut nacialinici. Așa că pentru noi nu era un mare secret că URSS se va prăbuși. Tata tot timpul ajusta radiola la undele Europei Libere și Vocii Americii. Uneori veneau și vecinii să asculte. </p>
<p>Pe tata activiștii &icirc;l chinuiau să intre &icirc;n partid, dar el s-a opus categoric și sigur nu mai putea fi promovat &icirc;n funcții de conducere. Dar era contabil recunoscut și responsabil de contabilitatea colhozului format din trei sate: Mereșeuca, Lencăuți și Verejeni. Și eu am avut mari probleme la școală din cauza că unii activiști observau că nu prea am respect față de regim și chiar uneori vorbeam deschis. Dar pentru faptul că &icirc;nvățam foarte bine nu-mi puteau face nimic. Ceva asemănător am avut și la facultate, ba chiar și c&acirc;nd eram ministru. </p>
<p>&Icirc;n luna mai, nu aveam răbdare să ieșim mai repede &icirc;n vacanță. Dar, prin august, așa ne săturam de munca &icirc;n c&acirc;mp și mai ales de responsabilitatea de a aduce seara vaca sătulă și nevătămată de pe imaș, &icirc;nc&acirc;t așteptam 1 septembrie cu mare nerăbdare. &Icirc;mi amintesc cu c&acirc;tă dorință alergam la școală, pe la &icirc;nceput de august, ca să primim cărțile pentru noul an de &icirc;nvățăm&acirc;nt. P&acirc;nă &icirc;n septembrie, cărțile de matematică, fizică, chimie, geografie erau citite. Am avut mare noroc de frații mai mari. Ei &icirc;mi povesteau și explicau multe lucruri. C&acirc;nd deja mergeam la școală, știam aproape totul. Eram doi &icirc;n clasă care obișnuiam să venim la lecții fără cărți. Eu, căci deja știam multe, și un coleg care &icirc;nvăța numai pe 2 și oricum cărțile nu-l ajutau. </p>
<p>C&acirc;nd eram prin clasa a patra sau a cincea, directorul școlii m-a dus &icirc;n fața clasei a opta și i-am răspuns &icirc;n fața elevilor care sunt capitalele tuturor țărilor lumii. Părinții se m&acirc;ndreau mult că toți patru frați &icirc;nvățam foarte bine, dar cumva &icirc;și făceau griji. Se temeau că ne vom &icirc;ncadra &icirc;n regimul de atunci, iar c&acirc;nd se va prăbuși, să nu fim trași la răspundere și ur&acirc;ți de tot satul. </p>
<p>Mulți, astăzi, habar nu au cum munceau mamele noastre pe atunci! Doamne, astăzi sună incredibil. C&acirc;nd noi ne sculam pe la ora 7 dimineața, mama deja reușise să hrănească vaca, porcii, păsările, să mulgă vaca, să ne pregătească micul dejun și m&acirc;ncare la școală ori la c&acirc;mp, iar tata să meargă la c&acirc;rmuire tocmai la Lencăuți, bine &icirc;mbrăcat și cu hainele călcate. Apoi mergea să muncească la colhoz. Sigur, era practic pe degeaba, dar erau obligați.&nbsp;Așa că unica plăcere era să mai discute &icirc;ntre ele femeile. Iar c&acirc;nd revenea de la c&acirc;mp obosită, punea mana pe sapă  și prășea &icirc;n grădină, unde era cu adevărat folos și de unde de fapt ne și hrăneam. Apoi trebuia să spele hainele la 5 bărbați, singură cu m&acirc;inile &icirc;n apă rece la izvor și să gătească cina! Aici noi aveam grijă să fie lemne tăiate sau să punem  bețe de răsărită pe foc. După masă noi mergeam să ne facem lecțiile iar părinții aveau &icirc;ncă multe de făcut. </p>
<p>C&acirc;t am fost copil o vedeam pe mama odihnindu-se o data &icirc;n an. C&acirc;nd toată noaptea pregătea masa de Paști, mergea pe jos să sfințească pasca la Vălcineț, sat de ucraineni, deoarece la noi biserica era &icirc;nchisă.  Se &icirc;ntorcea pe la orele șase dimineața, iar noi puneam toporul culcat pe prag ca să-l pășească. Apoi toți ne spălam pe față cu ou roșu și bănuți. M&acirc;ncam cu toată familia ce a fost sfințit la biserică și numai după aceasta mama se odihnea puțin. Iar restul, de la 5 dimineața p&acirc;nă după miezul nopții, tot muncă și muncă era!</p>
<p>&Icirc;nsă mama reușea totul datorită spiritului extraordinar de organizare și disciplină. Și astăzi mă g&acirc;ndesc, cum niște femei simple de la țară puteau să aibă așa abilitați?! </p>
<p>Fiind acuma &icirc;n Japonia, apreciez foarte mult acest spirit la japonezi. Păcat că pe la noi se cam pierde! La prima vedere japonezii sunt oameni ca toți oamenii din lume. &Icirc;nsa datorită spiritului lor de organizare colectivă, disciplină, punctualitate au reușit să facă din c&acirc;teva insule muntoase o țară minune. Nu cred că există &icirc;n lume o economie mai competitivă, chiar daca nu au bogății naturale. Sunt o societate at&acirc;t de bine organizată, care progresează și se dezvoltă armonios &icirc;ntr-un sistem adevărat democratic!</p>
<p>Numai că ei nu &icirc;nțeleg democrația așa cum o vor unii să o &icirc;nțeleagă la noi. Ei respectă legile și regulile cu sfințenie și fără demagogie.</p>
<h1>Diana Lazăr, vicedirector al Proiectului de Competitivitate al USAID<br />
<strong><br />
<img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/diana%20lazar1.jpg" width="350" height="444" alt="" /><br />
</strong></h1>
<p>Verile &icirc;n anii &lsquo;90 erau cumva altfel&#8230; Cireșele se coceau la timp, ploițele erau mai rapizi și șugubețe la &icirc;nceput de vacanță, mai ciobănești pe la mijlocul verii și mai alintate, la sf&acirc;rșit de vacanță. Amintirile din acea copilărie sunt senzații de spațiu și av&acirc;nt, furnicături la tălpi, &icirc;nțepături &icirc;n genunchi și văpaie de energie. Mai dificil e să le &icirc;mbrac &icirc;n povestioare și istorii, or at&acirc;tea &icirc;mprejurări epice și portrete hazlii ale camarazilor de joacă răm&acirc;n pe dinafară. Și totuși, unele &icirc;nt&acirc;mplări răsar mai viu și pot fi &icirc;ndesate &icirc;n cuvinte, pentru a readuce gustul acelor trăiri.</p>
<p><strong>Pofte timpurii</strong></p>
<p>Pe la mijloc de vară, după ce ne ghiftuisem de cireșe, caise, vișine și zmeură, căldura lui cuptor ne făcea o poftă de harbuji, care &icirc;nsă se lăsau așteptați. Frumoși, rotunzi și mărișori cam c&acirc;t mingea ce-o băteam cu băieții &icirc;n drumul de l&acirc;ngă biserică, harbujeii luceau presărați prin grădină, ne aț&acirc;țau gusturile și păreau numai buni pentru a-i &icirc;nfuleca lăs&acirc;ndu-le sucul să se scurgă &icirc;n voie pe obraji, coate și chiar pe burticile bronzate. Dar de unde, era mijloc de iulie, și pe c&acirc;t de frumoși pe dinafară, tot at&acirc;t de verzi erau &icirc;năuntru. &Icirc;ntrebați zi de zi dacă-s gata harbujii, părinții ne spuneau să avem răbdare, p&acirc;nă-n august, c&acirc;nd ne vom putea &icirc;nfrupta din ei. Dar răbdarea și ascultarea erau prea vagi și serioase chestiuni pentru noi, care intuiam că ar fi o cale de mijloc. <br />
Să fi avut vreo 6-7 ani atunci și cum agronomia nu era punctul meu forte, am cerut sfatul unui văr mai mare, care se pricepea la tot. D&acirc;nsul m-a instruit că, verzi la suprafață, harbujii pot fi, deja, roșii pe dinăuntru! După asta, ideile au curs g&acirc;rlă! <br />
&#8211;	Să &icirc;i ciocnim și de sună plin &ndash; sunt copți!<br />
Ciocnind-i r&acirc;nd pe r&acirc;nd cu sf&acirc;rla, așa cum o făceam &icirc;n jocurile de mahala, sunau toți la fel. <br />
&#8211;	Să-i &icirc;nț&acirc;ncoșăm (n.red.: a face o gaură pentru a vedea miezul fructului) și vom vedea ce culoare au &icirc;năuntru! Așa vom ști pe care &icirc;l putem m&acirc;nca!<br />
Vărul era mai mare, deci utilizarea cuțitului a luat-o pe răspunderea sa. Unul c&acirc;te unul, cei c&acirc;țiva zeci de harbuji de la c&acirc;țiva curpeni sădiți &icirc;n vadul r&acirc;ndurilor de vie din grădină au fost ciuruiți&#8230; Și toți ne arătau culoarea galbenă, de parcă ar fi spus &bdquo;Mai așteaptă!&rdquo;. Am gustat c&acirc;teva bucăți care ne-au potolit interesul și ne-am căutat de treabă.<br />
Toate bune, doar că taică-meu, pentru care inspecțiile grădiniii sunt adevărate promenade pline de satisfacție gospodărească, a depistat &icirc;n scurt timp fosilele pe care le adulmecau bucuroase albinele din stupii mamei.<br />
&#8211;	Dianaaaa!!!! <br />
De parcă pusesem semnătura de autor pe bieții harbuji!<br />
Vărul a sărit gardul din fugă și dus a fost pe hudiță &icirc;n vale. Eu am explicat că am vrut doar să văd dacă s-au copt harbujii. <br />
Harbuji am m&acirc;ncat &icirc;n c&acirc;teva săptăm&acirc;ni după aceasta. Mari de nu-i puteam ridica nici toate trei surori odată. &Icirc;nsă toți erau cumpărați de la piață.</p>
<h1>Ion Paladi, interpret&nbsp;<strong></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/ion_paladi.jpg" width="650" height="454" alt="" /><br />
</strong></h1>
<p>Acum &icirc;mi dau seama că am avut o copilărie diferită dec&acirc;t o are acum fiul meu Lucian. Eu nu am avut at&acirc;tea lucruri pe care el le are.&nbsp;<br />
Țin minte foarte bine duminicile pe care le petreceam &icirc;n s&acirc;nul familiei, cu părinții noștri acasă.<br />
&Icirc;mpreună cu copiii din mahala organizam concursuri similare cu a celui de la cinci la zece, ne &icirc;ntreceam cine c&acirc;ntă mai frumos. Toți știam că &icirc;n casa lui Gheorghe Palade se c&acirc;ntă și veneau toți copiii să c&acirc;nte.&nbsp;<br />
leptul sculptor Constantin Br&acirc;ncuși, &bdquo;c&acirc;nd nu mai ești copil, ai murit demult&rdquo;&hellip;&nbsp;<br />
Cu aceste g&acirc;nduri, am cules mărturii și am răscolit amintirile celor care mișcă Moldova &icirc;nainte, fiecare cu talentul său, fie cu vocea, fie cu pensula, fie cu legea.&nbsp;</p>
<h1>Petru Had&acirc;rcă, directorul Teatrului Național &bdquo;Mihai Eminescu&rdquo;<strong></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/petru_hadarca.jpg" width="650" height="573" alt="" /></strong></h1>
<p>
De copilărie mă leagă, &icirc;n primul r&acirc;nd, sărbătorile care erau organizate de părinți, revelionul, Sf&acirc;ntul Vasile, c&acirc;nd umblam pe ascuns pe la rude și bunici. Pregăteam plugușorul și eram așteptat, dar nu aveam voie la ceilalți, că eram urmăriți, știți cum era &icirc;n perioada sovietică. &Icirc;n cazurile c&acirc;nd am fost prinși, ne-au scos la careu &icirc;n fața școlii și arătau cu degetul spre noi față de toată școala. Era o rușine mare. </p>
<p>Dar cele mai frumoase momente legate de copilărie sunt zilele de duminică, c&acirc;nd părinții ne duceau la bunici. O duminică era dedicată pentru părinții mamei, alta &#8211; pentru vizita la bunicii din partea tatălui meu. Eram așteptați și pentru noi era o sărbătoare, atunci c&acirc;nd &icirc;mbrăcam cămășile albe și mergeam frumos cu haine de sărbătoare. Duminică era o sărbătoare de familie. Am transmis această tradiție copiilor, at&acirc;t timp c&acirc;t erau cu noi. Acum sunt plecați peste hotare, am rămas numai cu dorul de ei.</p>
<p>Multe lucruri frumoase, eram pe toate drumurile, jucam fotbal și nucul care &icirc;l aveam la poarta casei și mult timp m-a așteptat. Ne jucam și ne ascundeam cu toți copiii din mahala de-a prinsa.<br />
Iarna, c&acirc;nd era zăpadă și dacă nu erau lucrări de c&acirc;mp, mama &icirc;ntindea războiul &icirc;n casa mare și veneau la șezătoare fete tinere și flăcăi. Atunci tata scotea un ulcior de vin, mama punea un cuptor de plăcinte și eu mă ascundeam după război &icirc;ntre ghemurile acelea colorate, să nu mă trimită la culcare. Ascultam c&acirc;ntece, pătăranii, povestiri de la șezători frumoase și chiar mă luam la &icirc;ntrecere la țesut, mă puneau fetele să țes covor și chiar am țesut.</p>
<p>S&acirc;mbetele, c&acirc;nd părinții se duceau la nunți, mă lăsau pe mine cu surorile mai mici acasă. &Icirc;ntr-o noapte, am simțit eu că va fi vreme de pescuit, mi-am luat prietenul din copilărie, Vitalie Nagacevschi, și ne-am dus pe noapte la pescuit. &Icirc;n noaptea aceea, am prins foarte mult pește. Surorile mele s-au trezit noaptea speriate, că au rămas singure &icirc;n casă și au așteptat pe prispa casei p&acirc;nă au venit părinții de la nuntă. Dar eu c&acirc;nd am venit la amiază cu peștele, părinții nu erau acasă, erau duși la bunici, că era duminică. La stadion era fotbal și am vrut să ajung și acolo. Am pus pe prispa casei &icirc;ntr-un lighean mare tot peștele pe care l-am prins și am lăsat descoperit ca să sară &icirc;n ochi c&acirc;nd vor veni tata cu mama de la bunici, să mă laude pe mine. C&acirc;nd au venit ei, motanii din toată mahala, au &icirc;ntins peștele &icirc;n toată curtea, de la casă p&acirc;nă la poartă. Am m&acirc;ncat și o bătaie atunci, eram clasa a cincea.</p>
<h1><strong> </strong>Ghenadie Popescu, artist plastic</h1>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/popescu.JPG" width="350" height="528" alt="" /></p>
<p>Cineva  venise  dimineața  cu  buzunarul  plin cu mazăre verde.  Știut lucru,  buzunarul  unuia din &bdquo;grupa mică&rdquo;, de unde era tipul, nu este &icirc;ncăpător. 10 -12  păstăi de mazăre, cam at&acirc;tea au fost, s-au dus ca pe gura lupului. <br />
&Icirc;ntre timp informația se răsp&acirc;ndise &icirc;n toată grădinița. S-a copt mazărea!</p>
<p>Doritori de a se pospăi cu mazăre s-au găsit mulți. Imediat s-a &icirc;njghebat un plan de acțiune. Unanim s-a hotăr&acirc;t să &icirc;ncepem cu parcela de după stadionul școlii, care era cea mai aproape. Grupul era constituit &icirc;n mare parte  din &bdquo;grupa mijlocie&rdquo;, din care făceam parte și eu, doi tipi iuți de picior din &bdquo;grupa mică&rdquo; și unul din &bdquo;grupa mare&rdquo;, mai experimentat, de 6 ani. </p>
<p>Grădinița am părăsit-o &icirc;n grupuri mici, prin găuri  &icirc;n gard, știute doar de noi. Masivul verde de mazăre părea că ne așteaptă. La ale noastre patru șchioape &icirc;nălțime culegeam păstăile st&acirc;nd &icirc;n picioare. Boabe așa de rotunde și dulci nu mai văzusem p&acirc;nă atunci.  De la &icirc;nceput  &icirc;nfulecam &icirc;n tăcere, apoi s-au pornit comentariile, &icirc;mproșcarea cu boabe, păstăi, bulgări de noroi. Care pl&acirc;ngea, care smulgea ramuri de mazăre&hellip; Tărăboiul a durat p&acirc;nă c&acirc;nd am fost atacați din două părți. De un grup de g&acirc;ște cu un g&acirc;nsac ur&acirc;cios &icirc;n frunte, care pesemne a fost  provocat de cineva din ai noștri, și din altă parte de un bătr&acirc;nel &icirc;narmat cu o c&acirc;rjă și o căldare. Ne-am &icirc;mprăștiat care pe unde. M-am trezit &icirc;n livada școlii  cu cei doi din &bdquo;grupa mica&rdquo; și unul din colegii mei.  Cel din &bdquo;grupa mare&rdquo;, singurul care știa drumul &icirc;napoi la grădiniță din orice punct al satului, nu era cu noi. Așa că ne-am apucat să cercetăm livada. Un pom cu cireșe mărunte dar foarte gustoase, ne-a făcut să uităm de necazuri. Acolo a și dat de noi bucătăreasa de la grădiniță. Ne-a găsit destul de gălăgioși. Unul din cei mici se pișase pe el și noi toți r&acirc;deam. &Icirc;n drum spre grădiniță, cuget&acirc;nd asupra celor &icirc;nt&acirc;mplate, am tras și eu un pișoi. Cum a fost pedepsit cel din &bdquo;grupa mare&rdquo; nu am aflat nici p&acirc;nă azi. Pe mine &icirc;nsă m-au pus la intrarea &icirc;n dormitor, gol-goluț, ca să fiu văzut de colegii mei, care la ora dată mergeau la culcare (cea mai teribilă activitate  din acea perioadă). Educatoarea comenta situația, repeta mereu  aceleași cuvinte, obrăznicătură, rușine, tre&rsquo; de luat măsuri&hellip; </p>
<p>Copiii treceau pe l&acirc;ngă, se uitau cu invidie la norocosul de mine, care nu trebuia să meargă la culcare. Cel mai bun prieten, pe atunci aveam doar unul, a reușit să se strecoare după educatoare  și mi-a propus tricoul său ca să-l las să stea cu mine. Am acceptat, dar nu s-a &icirc;nt&acirc;mplat. A fost imediat trimis la culcare. Așa am rămas singur, gol și cu o abia sesizabilă satisfacție că sunt pedepsit.</p>
<h1>Arcadie Suceveanu, scriitor</h1>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/Arcadie%20Suceveanu.jpg" width="650" height="509" alt="" /></p>
<p>Sunt născut &icirc;n Bucovina, pe valea Siretului, &icirc;ntr-un sat rom&acirc;nesc sută la sută. Din pragul casei mele se vede silueta Munților Carpați, lanțul lor &icirc;mpădurit &icirc;n trecere ușoară spre Putna lui Ștefan cel Mare. Păstrez multe amintiri frumoase din copilărie, secvențe mirifice, de neuitat. Sosirea verii se asocia pentru mine cu scăldatul &icirc;n Siret, cu hălăduirea prin pădurile de fagi și de brazi, cu jocurile simple dar ingenioase pe care le inventam noi, copiii. Eram mezinul familiei și am păscut vaca p&acirc;nă am mers la universitate. Dimineața mă porneam pe miriște desculț, prin rouă, sau spre lunca Siretului, unde se derulau toate minunile copilăriei. De cele mai multe ori, nu uitam să iau cu mine și c&acirc;te o carte &icirc;mprumutată de la biblioteca sătească. De mic &icirc;mi plăcea să citesc. Citeam mai tot timpul, iar c&acirc;nd nu citeam, mă jucam. </p>
<p>&Icirc;mpreună cu fratele Grigore ne-am construit un mic cărucior cu care aduceam lemne uscate din pădure și uneori &icirc;ntrețineam focul toată iarna cu lemne aduse de noi.  Vara, bucuria cea mare era să mergem după ciuperci. Treceam Siretul și intram ad&acirc;nc &icirc;n pădure, lăs&acirc;nd semne pe copaci ca să nu ne rătăcim. Nu departe de zona frontierei cu Rom&acirc;nia, &icirc;ntr-un loc numit de noi Perinea, găseam niște hribi albi cu cozi groase și pălării cafenii, cum nu am prea văzut &icirc;n altă parte. Mergeam și după fragi, sau frăguțe, cum le ziceam noi, după zmeură. Odată, țin minte, am mers &icirc;n pădure &icirc;mpreună cu unchiul Nicuță și am adus o desagă de lemne uscate. C&acirc;nd unchiul a lăsat sarcina cu lemne jos, &icirc;n curtea casei, din ea a ieșit un șarpe mare, cred că mai lung de un metru. M-a impresionat mult s&acirc;s&acirc;itul lui &icirc;nspăim&acirc;ntător. Iarna, mergeam adesea cu tata sau cu fratele &icirc;n pădure și aduceam brăduți de Crăciun. Uneori tata pleca la Cernăuți cu brăduți de v&acirc;nzare. Toate aceste amintiri sunt foarte vii &icirc;n memoria mea, iar unele &icirc;nt&acirc;mplări transpar &icirc;n cărțile mele de poezii destinate copiilor și copilăriei.</p>
<h1>Valeriu Ghilețchi, deputat</h1>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/Valeriu%20Ghiletchi.jpg" width="350" height="452" alt="" /></p>
<p>Amintirile din copilărie sunt din cele mai frumoase. Au fost multe peripeții amuzante. &Icirc;mi amintesc cu drag despre șederea la bunei, cum mergeam pe ascuns la scăldat și la pescuit. </p>
<p>Fiindcă suntem &icirc;n perioada c&acirc;nd se coc cireșele, mi-am amintit despre un caz c&acirc;nd am mers cu c&acirc;țiva băieți &icirc;n livada colhozului. Cineva ne-a spus că s-au copt cireșele și el știe cum să ajungem acolo fără ca să ne vadă paznicul. Ne-am pornit cu toții bucuroși. Am intrat &icirc;ncet &icirc;n livadă din partea satului vecin, dar nu am reușit să ne urcăm bine &icirc;n copac, că am și auzit pe cineva strig&acirc;nd. Era paznicul. Toți au luat-o la fugă, iar eu, de frică, am rămas &icirc;n copac. </p>
<p>C&acirc;nd mi s-a părut că totul a trecut, am cobor&acirc;t &icirc;ncet, dar m-am pomenit cu paznicul la c&acirc;țiva pași de mine. C&acirc;teva clipe am stat &icirc;ncremenit de spaimă, dar apoi am rupt-o la fugă c&acirc;t mă țineau călc&acirc;iele. Am rămas cu impresia că a fost cea mai puternică fugă din toată copilăria. Nu am mai &icirc;ndrăznit după aceea &icirc;n modul ăsta &bdquo;să culeg&rdquo; cireșe &icirc;n livada colhozului.</p>
<h1>Victoria Cozmolici, artistă plastică<strong><br />
<img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/victoria%20cozmolici.jpg" width="650" height="389" alt="" /><br />
</strong></h1>
<p>M-am oprit la această fotografie, deoarece sunt cu sora mea aici. Mi-este dor de ea fiindcă trăiește &icirc;n altă țară. &Icirc;n fotografie, eu am 11 ani, timidă, rușinoasă, cuminte. Nu eram copil-problemă, iar amintirile plăcute din copilărie sunt cele petrecute cu familia. C&acirc;nd eram mici, eu nu găseam limbă comună cu sora, poate din cauza diferenței de 4 ani&hellip; Aveam alte interese &icirc;n toate, &icirc;ncep&acirc;nd de la  muzică. Ea era fană &icirc;nrăită a lui Elvis Presley. Să ascult de zece ori aceeași piesă, era o teroare pentru mine! Eram aparte și cu gusturi diferite, dar acum mi-e dor de ea.<br />
Nu am fost o aventurieră, mai mult eram cu capul &icirc;n nori, foarte des pierdeam lucruri. Eram mică, slabă și cuminte, dar aveam prioritate la grădiniță, deoarece tata &icirc;i aducea educatoarei harbuji și eu eram pe l&acirc;ngă educatoare, mergeam cu ea după ziare, m&acirc;ncam dulciuri. Pe scurt, eram alintată. Colegii de grupă erau un pic invidioși, dar harbujii aruncați peste gard de tata &icirc;și făceau efectul și ne &icirc;mpăca pe toți. </p>
<h1>Zinaida Bolboceanu, interpretă de muzică populară</h1>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/zinaida%20bolboceanu.jpg" width="350" height="622" alt="" /></p>
<p>La 11 ani, am plecat de acasă ca să studiez la Școala Republicană de Arte Plastice. A fost grea despărțirea de părinți, de surori. Atunci nu erau telefoane și comunicam prin scrisori. C&acirc;nd scriam cu cerneală, lăsam special să curgă lacrimile pe cuvintele scrise ca să vadă mama că eu pl&acirc;ng, că &icirc;mi era dor de ea. Această despărțire de părinți m-a marcat. Văd că astăzi părinții pleacă peste hotare și lasă copiii. Se g&acirc;ndesc, probabil, că astfel le vor asigura o viață &icirc;ndestulată, dar despărțirea este o experiență foarte grea pentru un copil. Răm&acirc;ne o gaură sufletească pe care nu mai poți să o acoperi<br />
.  <br />
P&acirc;nă la 11 ani, am fost un copil răsfățat, eram a patra fată &icirc;n familie, c&acirc;ntam, &icirc;i semănam tatei. Dacă nu-mi făcea mama pe plac, eu numaidec&acirc;t puneam m&acirc;na pe foarfece și-mi tăiam părul din față. Una din sarcinile mele era să pasc bobocii pe imaș. C&acirc;t stăteam cu ei, mă jucam cu păpușile sau citeam. &Icirc;mi plăceau foarte mult cărțile. &Icirc;mi amintesc că, odată, am plecat de acasă și am lăsat bobocii singuri. Au venit cioroii și au m&acirc;ncat c&acirc;țiva din ei. C&acirc;nd m-am &icirc;ntors pe imaș și am văzut scena asta, am pl&acirc;ns foarte mult. Eram groaznic de atașată de bobocii mei. Aveam un iorgănaș pentru copii și, ca ei să nu meargă pe jos, &icirc;i puneam &icirc;n iorganul acela și-i duceam &icirc;n brațe, p&acirc;nă la imaș. C&acirc;nd venea timpul și mama trebuia să taie prima g&acirc;scă, eu mă ascundeam &icirc;n casă și pl&acirc;ngeam și mă uitam pe geam &#8211; taie mama g&acirc;sca, ori nu o taie. </p>
<p>Erau foarte mulți copii &icirc;n mahala. Ne jucam de-a furatul harbujilor: fiecare avea grădina ei de harbuji, iar harbujii erau niște movilițe de colb &icirc;n drum. Și noi umblam la furat harbuji una la alta. Dacă reușeai să calci cu piciorul și să strici movila, atunci c&acirc;știgai.<br />
Mergeam la p&acirc;r&acirc;u, opream apa și ne scăldam, apa era curată, acum nu te poți apropia că e plină de gunoi. Atunci femeile spălau ștergare la p&acirc;r&acirc;u și le așterneau pe iarbă, era o frumusețe și o curățenie grozavă. </p>
<p>Mai făceam și altceva. Tăiam calea omului care venea pe drum. Adică trebuia să trecem repede de pe o parte a drumului pe cealaltă c&acirc;nd se apropia cineva cu bicicleta, motocicleta sau cu căruța. Odată am vrut să tai calea unui băiat care venea pe bicicletă. El a vrut să se ferească, dar s-a răsturnat cu bicicleta peste mine și mi-a rupt m&acirc;na. Taman era după ploaie, m-am murdărit de glod, și am intrat &icirc;n ogradă url&acirc;nd. Mama, c&acirc;nd a dat să-mi schimbe hainele, eu am leșinat de durere, abia atunci mama și-a dat seama că eram cu m&acirc;na fracturată.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/amintiri-din-copilaria-lui-vasile-bumacov-diana-lazar-ion-paladi-petru-hadarca-zinaida-bolboceanu-93607.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Bumacov: Agricultorii din R. Moldova sunt cei care doresc cel mai mult integrarea în UE</title>
		<link>https://timpul.md/articol/bumacov-agricultorii-din-r-moldova-sunt-cei-care-doresc-cel-mai-mult-integrarea-in-ue-57533.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/bumacov-agricultorii-din-r-moldova-sunt-cei-care-doresc-cel-mai-mult-integrarea-in-ue-57533.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 03 Apr 2014 16:36:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[agricultura]]></category>
		<category><![CDATA[CONFERINȚĂ]]></category>
		<category><![CDATA[declarație]]></category>
		<category><![CDATA[mediafax]]></category>
		<category><![CDATA[UE]]></category>
		<category><![CDATA[Vasile Bumacov]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/bumacov-agricultorii-din-r-moldova-sunt-cei-care-doresc-cel-mai-mult-integrarea-in-ue-57533.html/</guid>

					<description><![CDATA[Ministrul Agriculturii din Republica Moldova, Vasile Bumacov, a declarat, la conferinţa &#8222;Mediafax Talks about Agriculture&#8221;, că agricultorii din R. Moldova sunt cei care doresc cel mai mult integrarea europeană a ţării şi că Rom&#226;nia este o putere agricolă europeană.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Bumacov a spus că agricultura este foarte importantă pentru economia Republicii Moldova şi este necesar să fie competitivă, dar nevoie de susţinere financiară.</p>
<p>Oficialul a declarat că decizia UE de a liberaliza piaţa europeană pentru vinurile moldoveneşti a &icirc;nsemnat o susţinere morală colosală pentru Republica Moldova. Bumacov a mai arătat că vine la Bucureşti să &icirc;nveţe din experienţa Rom&acirc;niei privind integrarea europeană şi că Republica Moldova doreşte să vină &icirc;n UE, nu ca un concurent, ci complementar.</p>
<p>&quot;Vecinătatea şi experienţa dumneavoastră ne ajută foarte mult. Agricultorii din Republica Moldova sunt cei care doresc cel mai mult integrarea europeană&quot;, a mai subliniat Bumacov.&nbsp;</p>
<p><strong>SURSA: <a href="http://www.mediafax.ro/economic/conferinta-mediafax-vasile-bumacov-agricultorii-din-republica-moldova-sunt-cei-care-doresc-cel-mai-mult-integrarea-europeana-12395885?utm_source=feedburner&amp;utm_medium=feed&amp;utm_campaign=Feed%3A+mediafax%2FQddx+%28Mediafax_ALL%29">MEDIAFAX.RO</a></strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/bumacov-agricultorii-din-r-moldova-sunt-cei-care-doresc-cel-mai-mult-integrarea-in-ue-57533.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Vasile Bumacov a DISCUTAT la Moscova despre crearea sistemului de control al calităţii şi siguranţa produselor ALCOOLICE</title>
		<link>https://timpul.md/articol/vasile-bumacov-a-discutat-la-moscova-despre-crearea-sistemului-de-control-al-calitatii-si-siguranta-produselor-alcoolice-50016.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/vasile-bumacov-a-discutat-la-moscova-despre-crearea-sistemului-de-control-al-calitatii-si-siguranta-produselor-alcoolice-50016.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 19 Oct 2013 08:06:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[moscova]]></category>
		<category><![CDATA[produse alcooice]]></category>
		<category><![CDATA[Vasile Bumacov]]></category>
		<category><![CDATA[vizită]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/vasile-bumacov-a-discutat-la-moscova-despre-crearea-sistemului-de-control-al-calitatii-si-siguranta-produselor-alcoolice-50016.html/</guid>

					<description><![CDATA[Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a declarat că &#238;n cadrul vizitei sale la Moscova a discutat despre rezultatele prezentate de experţii care au vizitat Republica Moldova. &#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>La fel &icirc;n cadrul &icirc;ntrevederii s-a discutat despre crearea sistemului de control al calităţii şi siguranţa produselor alcoolice livrate &icirc;n Federaţia Rusă, informează IPN.</p>
<p>Ministrul s-a &icirc;nt&acirc;lnit vineri, 18 octombrie, cu şeful serviciului sanitar rus, Ghenadi Onişcenco, &icirc;mpreună cu  ambasadorul Republicii Moldova &icirc;n Federaţia Rusă, Andrei Galbur. &bdquo;Acum este important să continuăm comunicarea şi am convenit asupra acţiunilor de viitor privind reluarea livrărilor de vinuri moldoveneşti pe piaţa rusă&rdquo;, a spus ministrul.</p>
<p>Vasile Bumacov a evitat să spună c&acirc;nd va avea loc o ulterioară &icirc;nt&acirc;lnire şi dacă experţii ruşi, dar şi din Moldova, vor mai &icirc;ntreprinde vizite.</p>
<p>Pe 10 septembrie, Federaţia Rusă a impus embargo vinurilor moldoveneşti exportate &icirc;n Rusia.&nbsp;</p>
<p><strong>TIMPUL.MD via <a href="http://ipn.md/ro/politica/57649">IPN.MD</a></strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/vasile-bumacov-a-discutat-la-moscova-despre-crearea-sistemului-de-control-al-calitatii-si-siguranta-produselor-alcoolice-50016.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Gustați vin, dar cu MĂSURĂ</title>
		<link>https://timpul.md/articol/gustati-vin-dar-cu-masura-49401.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/gustati-vin-dar-cu-masura-49401.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 05 Oct 2013 11:26:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[degustații]]></category>
		<category><![CDATA[Iurie Leanca]]></category>
		<category><![CDATA[măsură]]></category>
		<category><![CDATA[Vasile Bumacov]]></category>
		<category><![CDATA[Ziua Vinului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/gustati-vin-dar-cu-masura-49401.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;ntreprinderi vite-vinicole, meşteri populari şi ansambluri folclorice s-au adunat la cea de-a 12-a ediţie a Zilei Naţionale a Vinului, care s-a desfăşurat &#238;n acest an &#238;n Piaţa Marii Adunări Naţionale.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Festivitatea a fost deschisă de către conducerea ţării şi oaspeţii de onoare, preşedintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, şi ministrul afacerilor externe al Georgiei, Maia Panjikidze. Festivitatea va dura două zile, timp &icirc;n care vor oaspeţii vor avea ocazia să viziteze standurile expoziţionale, vor putea degusta şi cumpăra vinuri, scrie IPN.</p>
<p>Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a declarat pe post de gazdă, &icirc;n deschiderea sărbătorii, că prepararea vinurilor şi cultivarea strugurilor este o &icirc;ndeletnicire seculară a poporului moldovenesc. &bdquo;Astăzi vinul nostru este cel mai competitiv produs agroalimentar. Vinul nostru este cel mai exportat produs. Este produsul care face Republica Moldova cunocută &icirc;n toată lumea şi pe toate continentele&rdquo;, a remarcat ministrul.</p>
<p>Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a spus că Republica Moldova este cunoscută &icirc;n toată lumea ca o ţară a vinurilor bune şi calitative. &bdquo;Sunt sigur că noi o să continuăm să dezvoltăm această ramură a economiei naţionale pentru ca să ajungem la cel mai &icirc;nalt nivel de calitate. Sunt sigur că nicio interdicţie şi niciun embargo nu ne va opri să producem vinuri de calitate&rdquo;, a spus preşedintele.</p>
<p>Prim-ministrul Iurie Leancă a &icirc;ndemnat oaspeţii să guste din bogăţia cea mai importantă a Republicii Moldova, care este vinul. &bdquo;Anul pe care &icirc;l avem este deloc simplu, este un an complicat, inclusiv pentru industria vite-vinicolă, dar Guvernul a făcut tot posibilul ca să reuşim să consolidăm imaginea de ţară producătoare de vinuri de o calitate superioară&rdquo;, a spus premierul, &icirc;ndemn&acirc;nd invitaţii la sărbătoare să guste din vinul moldovenesc, dar cu măsură.</p>
<p>Preşedintele Estoniei a remarcat că această tradiţie, de a cultiva cu grijă strugurii şi de a aştepta ca aceştia să se facă vin defineşte valorile şi cultura europeană. &bdquo;Iată de ce atunci c&acirc;nd vin la Chişinău mă simt ca acasă&rdquo;, a spus Toomas Hendrik Ilves.</p>
<p>Programul Sărbătorii Zilei Naţionale a Vinului se va &icirc;ncheia duminică, 6 octombrie, zi &icirc;n care oaspeţii vor avea ocazia să participe la concursuri, să viziteze expoziţii a meşterilor populari şi să participe la degustări de vin.</p>
<p><strong>TIMPUL.MD via <a href="http://www.ipn.md/ro/societate/57371">IPN.MD</a></strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/gustati-vin-dar-cu-masura-49401.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Bumacov se întâlnește cu Onişenko</title>
		<link>https://timpul.md/articol/bumacov-se-intalneste-cu-onisenko-48609.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/bumacov-se-intalneste-cu-onisenko-48609.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 20 Sep 2013 06:44:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[Ghenadie Oniscenko]]></category>
		<category><![CDATA[întâlnire]]></category>
		<category><![CDATA[Rospotrebnadzor]]></category>
		<category><![CDATA[Vasile Bumacov]]></category>
		<category><![CDATA[vin]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/bumacov-se-intalneste-cu-onisenko-48609.html/</guid>

					<description><![CDATA[Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, are planificată o &#238;ntrevedere cu preşedintele Serviciului sanitar al Federaţiei Ruse, Ghenadii Onişenko, la Moscova vineri, 20 septembrie. Informaţia a fost confirmată de către consilierul comunicare al ministrului, Constantin Rotaru. &#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&Icirc;n cadrul &icirc;ntrevederii se va discuta despre asigurarea calităţii şi inofensivităţii producţiei alcoolice din Moldova pentru a putea relua livrarea acesteia pe piaţa rusă. </p>
<p>Rusia a impus embargou pentru vinurile şi divinurile din Republica Moldova, acum 10 zile, spun&acirc;nd că acestea sunt de calitate proastă şi pot afecta sănătatea celor care le consumă.</p>
<p>Tv7.md<br />
&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/bumacov-se-intalneste-cu-onisenko-48609.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>EMBARGOUL rusesc impus vinurilor din RM va fi discutată la Moscova</title>
		<link>https://timpul.md/articol/embargoul-rusesc-impus-vinurilor-din-rm-va-fi-discutata-la-moscova-48360.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/embargoul-rusesc-impus-vinurilor-din-rm-va-fi-discutata-la-moscova-48360.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 16 Sep 2013 07:11:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[embargouri]]></category>
		<category><![CDATA[moscova]]></category>
		<category><![CDATA[Vasile Bumacov]]></category>
		<category><![CDATA[vinuri]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/embargoul-rusesc-impus-vinurilor-din-rm-va-fi-discutata-la-moscova-48360.html/</guid>

					<description><![CDATA[Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, urmează să plece la Moscova pentru negocieri privind elaborarea mecanismelor economice bilaterale care ar permite evitarea pe viitor a tensionării relaţii &#238;n domeniul exportului de mărfuri agricole moldoveneşti pe piaţa rusă. Despre aceasta au comunicat ministrul agriculturii, dar şi cel al economiei, Valeriu Lazăr, &#238;n cadrul unei dezbateri publice. &#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Vasile Bumacov a spus că loturile de vin şi de divin care au fost declarate necalitative &icirc;n Rusia au fost verificate la Chişinău, dar problema cea mai mare constă &icirc;n faptul că, &icirc;n relaţiile bilaterale, nu există un act normativ care ar prevedea &icirc;n mod univoc concentraţiile maxime ale diferitor substanţe chimice admise &icirc;n băuturile alcoolice. Ministrul agriculturii a comunicat ulterior pentru IPN că a transmis o scrisoare oficială la Moscova &icirc;n care propune demararea consultărilor pentru rezolvarea problemelor respective şi solicită ca partenerii ruşi să stabilească o dată c&acirc;nd să se &icirc;nt&acirc;lnească. </p>
<p>Ministrul economiei, Valeriu Lazăr, a spus că potrivit regulamentelor Organizaţiei Mondiale a Comerţului nu trebuie să existe liste de companii care au voie să exporte produse, iar ţara exportatoare se obligă să asigure calitatea acestora, pe c&acirc;nd Rusia face liste şi verifică vinurile moldoveneşti frontal. </p>
<p>Valeriu Lazăr s-a referit la declaraţiile şefului Serviciului sanitar rus, Ghenadi Onişenko, şi a spus că acestea sunt contradictorii. &bdquo;El spune că nu vrea să fie dădacă pentru economia noastră, dar verifică frontal toate loturile de vin. Producătorii moldoveni spun că nu are rost să fie verificaţi &icirc;n Moldova pentru că &icirc;n Rusia sunt verificaţi a doua oară din nou contra-cost. P&acirc;nă la urmă, aceste cheltuieli suplimentare tot consumatorul le plăteşte şi de aceasta nu se ţine cont&rdquo;, a comunicat ministrul. </p>
<p>Oficialul spune neconcordanţe de acest fel sunt mai multe, de aceea se va propune partenerilor ruşi să fie elaborate &icirc;n comun şi implementate gradual mecanisme care ar evita pe viitor apariţia situaţiilor tensionate de felul celor care marchează relaţiile economice bilaterale pe moment.</p>
<p><strong>Timpul.md&nbsp;</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/embargoul-rusesc-impus-vinurilor-din-rm-va-fi-discutata-la-moscova-48360.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Dezbateri: Acţiunile Rusiei sunt un test pentru Moldova, care trebuie să reacţioneze calm</title>
		<link>https://timpul.md/articol/dezbateri-actiunile-rusiei-sunt-un-test-pentru-moldova-care-trebuie-sa-reactioneze-calm-48261.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/dezbateri-actiunile-rusiei-sunt-un-test-pentru-moldova-care-trebuie-sa-reactioneze-calm-48261.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 13 Sep 2013 11:52:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[derbateri]]></category>
		<category><![CDATA[lazar]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<category><![CDATA[UE]]></category>
		<category><![CDATA[Vasile Bumacov]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/dezbateri-actiunile-rusiei-sunt-un-test-pentru-moldova-care-trebuie-sa-reactioneze-calm-48261.html/</guid>

					<description><![CDATA[Declaraţiile oficialilor din Rusia şi acţiunile din ultima perioadă la adresa Republicii Moldova sunt un test pentru politicieni şi societatea moldovenească, dar aceştia trebuie să dea dovadă de &#238;nţelepciune şi calm, fără să reacţioneze impulsiv.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>De această părere sunt politicienii, reprezentanţi ai Guvernului şi Parlamentului, care au participat la dezbaterea publică &bdquo;Post-scriptum: Ce ar trebui să ştie şi să facă societatea moldovenească &icirc;n cazul declaraţiilor catalogate drept &bdquo;deranjante&rdquo;, făcute de către oficiali străini la adresa Republicii Moldova?&rdquo; organizată de Agenţia de presă IPN. Pe de altă parte, reprezentanţii mass-media şi a experţilor susţin că politicienii trebuie să comunice mai mult cu societatea.</p>
<p>Valeriu Vasilică, directorul Agenţiei IPN, moderatorul dezbaterii, a precizat că la categoria declaraţiilor deranjante o parte din societate le-a trecut pe cele făcute de vicepremierul Rusiei, Dmitri Rogozin, care a spus &icirc;n cadrul ultimei sale vizite la Chişinău că Moldova ar putea pierde unele &bdquo;vagoane&rdquo; &icirc;n drumul său spre UE, că &bdquo;ar putea &icirc;ngheţa la iarnă&rdquo;,  dar şi cele ulterioare ale şefului Serviciului sanitar rusesc, Ghenadi Onişenko.</p>
<p>Vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, a apreciat că Republica Moldova mai are multe de dezvoltat la capitolul cultură politică. &bdquo;Rogozin face parte din tagma politicienilor activi şi un politician activ c&acirc;nd este &icirc;n scenă are de jucat un rol. Trebuie să &icirc;nţelegem că avem de parcurs un test&rdquo;, a spus Valeriu Lazăr. El a precizat că discuţiile fără presă cu Dmitri Rogozin au avut o altă tonalitate şi a fost o discuţie bună, că ruşii declară că sunt prieteni cu moldovenii, că ei &icirc;nţeleg calea aleasă de Moldova, dar că trebuie să fie atentă, deoarece nu-i va fi uşor. Ministrul a specificat că i-a mulţumit oficialului rus pentru sfaturi, dar a menţionat că Moldova are experienţă şi poate lua decizii singură.</p>
<p>Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a subliniat că &icirc;n funcţia sa a făcut tot posibilul să nu intervină politicul &icirc;n relaţia economică dintre cele două state. &bdquo;Ca cetăţean spun că aceste presiuni politice nu ar fi aşa dacă am fi o societate mai unită. Rusia are interesele sale pe care le propagă cum poate, dacă şi societatea noastră ar fi unită, aceste declaraţii ar fi mai temperate. De multe ori am spus la Moscova că noi, politicienii venim şi ne ducem, dar n-ar trebui să permitem să apară vrajba &icirc;ntre popoare. Noi reacţionăm la orice observaţii, &icirc;ntreprindem măsuri. Este regretabil că apar astfel de acţiuni&rdquo;, a spus Vasile Bumacov.</p>
<p>Vicepreşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a remarcat că politicienii moldoveni  observă declaraţiile venite de la partenerii externi. &bdquo;Nu o singură dată am spus că, odată cu apropierea de Summit-ul de la Vilnius, vor apărea diferite presiuni. Am discutat şi &icirc;n cadrul coaliţiei de guvernăm&acirc;nt , şi la Parlament, şi cu societatea. Trebuie să luăm &icirc;n considerare contextul şi tot ceea ce se &icirc;nt&acirc;mplă la nivel regional şi global. Rusia are interesele sale, va depune eforturi pentru a păstra Moldova &icirc;n sfera influenţelor sale. Mai multe studii arată că Republica Moldova este la răscrucea intereselor dintre est şi vest, aici sunt şi avantaje, şi dezavantaje. Trebuie să avem o cultură ca să putem noi să creăm astfel de mesaje &icirc;nc&acirc;t să construim, dar nu să distrugem. Rusia este un partener important. Trebuie să avem mesaje calme, tolerante şi &icirc;nţelepte&rdquo;, a spus politicianul.</p>
<p>Preşedintele fracţiunii liberalilor, Ion Had&acirc;rcă, nu vede o anumită cultură politică din est, iar Rusia are un comportament similar &icirc;n raport cu toţi vecinii săi. &bdquo;Vreau să remarc că nouă nu ne stă prea bine, arătăm crispaţi, depunem eforturi maxime, dar arătăm ca umiliţi. Prietenii noştri lituanieni ne-au pre&icirc;nt&acirc;mpinat că se vor &icirc;ngreuna relaţiile cu cei din est. Este necesară multă luciditate. Este important să se păstreze unitatea clasei politice şi a societăţii. Simt că acum &icirc;n Republica Moldova se aude scr&acirc;şnind roata istoriei, scr&acirc;şneşte greu, dar duce acolo unde ne este locul &ndash; Uniunea Europeană&rdquo;, a menţionat parlamentarul.</p>
<p>Directoarea publicaţiei Ziarul de Gardă, Alina Radu, a spus că vine de la o instituţie media care a rezistat la mai multe &bdquo;embargouri&rdquo; de la care a tras nişte lecţii. Jurnalista s-a referit la reacţia mai multor tineri pe reţelele de socializare, care s-au unit &icirc;ntr-un efort comun să promoveze vinurile moldoveneşti at&acirc;t pe piaţa locală, c&acirc;t şi pe cea internaţională. &bdquo;Ceea ce s-a &icirc;nt&acirc;mplat &icirc;n presă şi pe reţelele de socializare a fost ceva minunat. Resursele mass-media de peste hotare nu scriu despre Moldova &icirc;n fiecare zi. Acum Rusia ne-a făcut o favoare, ne-a criticat, pe alocuri corect, iar noi am beneficiat de reacţia lăudăroasă a oficialilor internaţionali, care ne-au adresat mesaje de susţinere. E ca un fel de cadou pentru ţară şi coaliţia de guvernare. Aceasta &icirc;nsă nu &icirc;nseamnă că trebuie să ne victimizăm&rdquo;, a remarcat Alina Radu.</p>
<p>Expertul proiectului IPN, Igor Boţan, consideră că ceea ce astăzi &icirc;n Moldova sunt văzute ca deranjuri &icirc;n realitate e un lucru normal. &bdquo;&Icirc;n politică e ceva normal &ndash; se bate şaua ca să &icirc;nţeleagă calul. &Icirc;n privinţa culturii politice nu am văzut nimic ieşit din comun. Politicienii au avut o reacţie adecvată. Atitudinea este pozitivă, calmă, am văzut o reacţie internaţională foarte bună pentru Republica Moldova. Astfel de situaţii sunt ca un şoc. Un cunoscut din Rusia mi-a spus că dacă noi nu putem să ne asigurăm propriul consumator, care se otrăveşte la un restaurant şi peste o săptăm&acirc;nă se otrăveşte tot acolo şi moare, nu putem să garantăm că ceea ce exportăm e de calitate foarte bună&rdquo;, a specificat Igor Boţan.</p>
<p>Dezbaterile publice cu tema: &bdquo;Post-scriptum: Ce ar trebui să ştie şi să facă societatea moldovenească &icirc;n cazul declaraţiilor catalogate drept &bdquo;deranjante&rdquo;, făcute de către oficiali străini la adresa Republicii Moldova?&rdquo;, este ediţia a XXI-a din ciclul &bdquo;Dezvoltarea culturii politice &icirc;n dezbateri publice&rdquo;. Proiectul este susţinut de Fundaţia germană &bdquo;Hanns Seidel&rdquo;.</p>
<p><strong>TIMPUL.MD via <a href="http://ipn.md/ro/special/56877">IPN</a></strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/dezbateri-actiunile-rusiei-sunt-un-test-pentru-moldova-care-trebuie-sa-reactioneze-calm-48261.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
