<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>vieru &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/vieru/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Fri, 16 Jun 2023 06:20:14 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>vieru &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>16 iunie 1991: Al doilea Pod de Flori. G. Vieru: S-au întâlnit toți la mijlocul Prutului și au încins acolo, în apă, o horă (VIDEO)</title>
		<link>https://timpul.md/articol/16-iunie-1991-al-doilea-pod-de-flori-g-vieru-s-au-intalnit-toti-la-mijlocul-prutului-si-au-incins-acolo-in-apa-o-hora-video-165019.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/16-iunie-1991-al-doilea-pod-de-flori-g-vieru-s-au-intalnit-toti-la-mijlocul-prutului-si-au-incins-acolo-in-apa-o-hora-video-165019.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 16 Jun 2023 06:20:06 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[16 iunie]]></category>
		<category><![CDATA[1991]]></category>
		<category><![CDATA[horă]]></category>
		<category><![CDATA[pod de flori]]></category>
		<category><![CDATA[video]]></category>
		<category><![CDATA[vieru]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/16-iunie-1991-al-doilea-pod-de-flori-g-vieru-s-au-intalnit-toti-la-mijlocul-prutului-si-au-incins-acolo-in-apa-o-hora-video-165019.html/</guid>

					<description><![CDATA[La data de 16 iunie 1991 a avut loc Al doilea Pod de Flori. De această dată, românii din Moldova de peste Prut au putut să treacă fără acte pe teritoriul Moldovei de dincoace de Prut, pentru a se întâlni cu rudele rămase aici. &#160; „Era o tensiune emoțională de nedescris. Oamenii se strigau pe &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>La data de 16 iunie 1991 a avut loc Al doilea Pod de Flori. De această dată, românii din Moldova de peste Prut au putut să treacă fără acte pe teritoriul Moldovei de dincoace de Prut, pentru a se întâlni cu rudele rămase aici.<br />
<iframe width="560" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/GKq-asbrpGI" title="YouTube video player" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen=""></iframe>&nbsp;</p>
<div>
„Era o tensiune emoțională de nedescris. Oamenii se strigau pe nume unii pe alții și se regăseau după ani și ani. La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă și a început să vină spre basarabenii de dincoace. Ai mei din Pererâta stăteau încremeniți. Aveau mari emoții și nu îndrăzneau să facă nici o mișcare până s-a aruncat un pererâtean în apă. După el au pornit și ceilalți. S-au întâlnit toți la mijlocul Prutului și au încins acolo, în apă, o horă, lucru nemaivăzut și nemaiauzit nicăieri în altă parte a lumii. De aceea spun că par caraghioși astăzi cei care ironizează Podul de Flori. Nu poate fi ironizată lacrima bucuriei.”</p>
<p>—Grigore Vieru, într-un interviu difuzat în mai 2008 de Stela Popa și portalul Unimedia</p>
<p>Primul Pod de Flori a avut loc la data de 6 mai 1990. Atunci a fost prima deschidere a frontierelor dintre România și Republica Moldova, car se numea, încă, Republica Sovietică Socialistă Moldova. În acea zi de duminică, cetățenilor din România li s-a permis ca, între orele 13:00 și 19:00, să treacă Prutul în Moldova încă sovietică fără pașaport și fără viză.</p>
<p>Evenimentul a fost exprimat și în mod artistic, în filmul Podul de flori de Thomas Ciulei. Subiectul filmului este existența de zi cu zi a familiei Arhir din satul Acui, Republica Moldova, cu tatăl care rămâne acasă să lucreze pământul și mama plecată în străinătate la lucru, totul în perioada când a avut loc evenimentul Podul de flori.</p>
<p><iframe loading="lazy" width="560" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/2XsZzSTVN7w" title="YouTube video player" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen=""></iframe> &nbsp;</p>
</div>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/16-iunie-1991-al-doilea-pod-de-flori-g-vieru-s-au-intalnit-toti-la-mijlocul-prutului-si-au-incins-acolo-in-apa-o-hora-video-165019.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Peste 100 de persoane au luat parte la concursul de eseuri dedicat creaţiei lui Grigore Vieru</title>
		<link>https://timpul.md/articol/peste-100-de-persoane-au-luat-parte-la-concursul-de-eseuri-dedicat-creatiei-lui-grigore-vieru-105068.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/peste-100-de-persoane-au-luat-parte-la-concursul-de-eseuri-dedicat-creatiei-lui-grigore-vieru-105068.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 19 Feb 2017 10:29:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură]]></category>
		<category><![CDATA[concurs]]></category>
		<category><![CDATA[eseu]]></category>
		<category><![CDATA[grigore]]></category>
		<category><![CDATA[poezie]]></category>
		<category><![CDATA[vieru]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/peste-100-de-persoane-au-luat-parte-la-concursul-de-eseuri-dedicat-creatiei-lui-grigore-vieru-105068.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#160;La concursul de eseuri dedicat poetului Grigore Vieru şi-au testat cunoştinţele şi măiestria de a scrie at&#226;t elevii şi studenţii, c&#226;t şi persoanele adulte. Doritorii de a participa trebuiau să cunoască operele scriitorului şi să fie c&#226;t mai originali. Genericul concursului este &#8222;Grigore Vieru - poetul care ne uneşte&#8221;.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Participanţii au avut la dispoziţie o oră şi jumătate pentru a-şi &icirc;ncerca puterile. Ei au fost &icirc;ndemnaţi să aleagă una din cele patru teme propuse.</p>
<p>&bdquo;Oscilez &icirc;ntre varianta unu: &bdquo;Dacă nu ar fi iubirea m-aş teme de viaţă&rdquo; şi desigur varianta trei: &bdquo;Omul are un singur prieten &ndash; mama şi un singur duşman &ndash; moartea&rdquo;, &bdquo;Este poetul care ne reuneşte pe toţi &icirc;ntr-un unison desăv&acirc;rşit, abordează &icirc;n poezia sa toate temele de care poporul nostru este &icirc;ndrăgostit&rdquo;, &bdquo;Pentru că-mi place să-l citesc pe Vieru, pentru că este al nostru şi merită citit.&rdquo;, au spus c&acirc;țiva dintre participanți.  </p>
<p>La eveniment au participat şi copii, care au ţinut să recite versurile poetului &icirc;nainte de a scrie eseul. &bdquo;&Icirc;mi plac foarte mult operele lui Grigore Vieru. Este un poet al neamului nostru&rdquo;, a spus o copilă.</p>
<p>&bdquo;Pentru categoria de v&acirc;rstă de la zece la 16 ani am formulat o temă pornind de la un text poetic. Pentru categoria de v&acirc;rstă de la 17 ani &icirc;n sus am propus c&acirc;teva variante de aforisme&rdquo;, a menționat lectorul universitar din cadrul Universității de Stat din Moldova (USM), Marcela Adam.</p>
<p>Lucrările vor fi evaluate &icirc;n două etape, mai &icirc;nt&acirc;i vor fi triate de profesorii universitari, iar ulterior de către un juriu, din care fac parte scriitorii, compozitori, interpreţi şi critici de teatru.</p>
<p>&bdquo;Am invitat toţi doritorii să-l cinstească altfel pe Grigore Vieru, scriind un eseu &icirc;n baza creaţiei poetului. Astfel, noi vom realiza obiectivul acestui concurs, de a promova, de a populariza opera lui Vieru. Este un scriitor pe măsura tuturor, nu cred că există vreo persoană matur sau copil care nu se identifică, care nu se regăseşte &icirc;n textul vierean&rdquo;, a spus decanul Facultății de Litere din cadrul USM, Adriana Cazacu.</p>
<p>Concursul a avut la USM. Rezultatele vor fi anunţate pe &icirc;nt&acirc;i martie. C&acirc;ştigătorii vor primi premii băneşti, cărţi şi dicţionare.</p>
<p>Sursa: <a href="http://trm.md/ro/social/peste-100-de-persoane-au-luat-parte-la-concursul-de-eseuri-dedicat-crea-tiei-lui-grigore-vieru/">trm.md </a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/peste-100-de-persoane-au-luat-parte-la-concursul-de-eseuri-dedicat-creatiei-lui-grigore-vieru-105068.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>[ANCHETĂ] Statul sacrifică fondul genetic pentru interese obscure</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ancheta-statul-sacrifica-fondul-genetic-pentru-interese-obscure-96353.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ancheta-statul-sacrifica-fondul-genetic-pentru-interese-obscure-96353.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 19 Aug 2016 05:41:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[codru]]></category>
		<category><![CDATA[Constantin Dadu]]></category>
		<category><![CDATA[corupție]]></category>
		<category><![CDATA[Eduard Grama]]></category>
		<category><![CDATA[experimente]]></category>
		<category><![CDATA[finanțare]]></category>
		<category><![CDATA[fondul genetic pomicol]]></category>
		<category><![CDATA[Institutul de Horticultură]]></category>
		<category><![CDATA[Mihai Rapcea]]></category>
		<category><![CDATA[ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare]]></category>
		<category><![CDATA[stare de alertă]]></category>
		<category><![CDATA[Stațiuni Științifico-Experimentale]]></category>
		<category><![CDATA[Victor Bucarciuc]]></category>
		<category><![CDATA[vieru]]></category>
		<category><![CDATA[viticol]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/ancheta-statul-sacrifica-fondul-genetic-pentru-interese-obscure-96353.html/</guid>

					<description><![CDATA[Fondul genetic viticol și pomicol al țării a ajuns &#238;ntr-o stare deplorabilă. Mărul discordiei &#238;ntre cercetători și reprezentanții statului este terenul agricol care se află &#238;n preajma Chișinăului - valoarea acestuia este estimată de specialiști la zeci de milioane de dolari. Mii de soiuri și specii de pomi fructiferi și viță-de-vie, aduse din toată lumea, riscă să fie pierdute ireversibil.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&Icirc;n ultimii 7 ani, se duce un adevărat război &icirc;ntre Institutul Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare (IȘPHTA) și autorități. Ambele părți pretind că acționează &icirc;n folosul statului și au drept scop protejarea fondului genetic, dar, &icirc;ntre timp, sute de hectare de livezi experimentale și plantații viticole au fost lăsate de izbeliște. Savanții nu au unde-și efectua cercetările, iar proiectele științifice din sfera respectivă au fost stopate.</p>
<p>Totul a &icirc;nceput &icirc;n anul 2008. Conform unei Hotăr&acirc;ri de Guvern din 24 iunie 2008, cu scopul de a optimiza infrastructura sferei științei și inovării din sectorul agroalimentar, s-a decis contopirea &icirc;ntreprinderilor de stat: Institutul de Pomicultură, Institutul de Viticultură şi Vinificaţie, Centrul pentru Culturi Nucifere, Institutul de Tehnologii Alimentare şi subdiviziunile pentru Culturi legumicole şi cartof, ale Institutului de Fitotehnie &bdquo;Porumbeni&rdquo;. Astfel s-a format Institutul Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/_DSC0271.jpg" width="650" height="434" alt="" /><br />
<span style="font-size: smaller"><em>&Icirc;n plantațiile fondului genetic pomicol<br />
</em></span><br />
Organizația urma să efectueze cercetări &icirc;n domeniile: pomicol, viticol, vinicol, legumicol și al tehnologiilor alimentare. P&acirc;nă atunci, fiecare &icirc;ntreprindere avea &icirc;n posesia sa terenuri agricole și era &icirc;n autogestiune, &icirc;nsă Ministerul Agriculturii a fondat două stațiuni de stat: Stațiunea Științifico-Experimentală &bdquo;Codru&rdquo; și Stațiunea Științifico-Experimentală &bdquo;Vieru&rdquo;. Prima a primit &icirc;n gestiune terenurile din fondul genetic pomicol, iar cea de-a doua, terenurile fondului genetic viticol. Potrivit specialiștilor din domeniu, anume &icirc;n acel moment lucrurile au luat o &icirc;ntorsătură greșită.</p>
<h1>&bdquo;Doar &bdquo;au muls&rdquo; banii din viile și livezile pe care le-au primit&rdquo;</h1>
<p>P&acirc;nă &icirc;n anul 2008, fondul genetic al R. Moldova era unul dintre cele mai bogate din lume la capitolul specii și soiuri de plante. Mihail Rapcea, vicedirectorul Institutului Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare, susține că cele cinci &icirc;ntreprinderi de stat au fost comasate la inițiativa președintelui de atunci, Vladimir Voronin. &bdquo;Pe dracu, niciun fel de optimizare nu a fost. El a vrut să ia c&acirc;teva hectare de păm&acirc;nt pentru ficior-său, ca să construiască un cartier locativ. Am primit și o scrisoare de la minister, unde scria că trebuia să dăm unei firme de construcții 15 hectare de teren l&acirc;ngă oraș, &icirc;n schimbul a 20 de hectare din preajma localității Tohatin. Eu le-am propus să adăugăm și terenurile pe care le-am oferit colaboratorilor institutului ca grădini și era să semnez orice document de modificare a legii, dar ei n-au acceptat și au decis să ne ia toate terenurile&rdquo;, a declarat vicedirectorul IȘPHTA.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/Mihail%20Rapcea%2C%20vicedirectorul%20Institutului%20de%20Horticultur%C4%83.jpg" width="650" height="434" alt="" /><br />
<span style="font-size: smaller"><em>Mihail Rapcea, vicedirectorul Institutului de Horticultură</em></span></p>
<p>Atunci Mihail Rapcea era directorul Institutului de Pomicultură și susține că avea &icirc;n gestiune 751 de hectare de teren agricol. După comasare &icirc;nsă a rămas fără nimic. El &icirc;și amintește că &bdquo;păm&acirc;nturile le-au fost date stațiunilor, iar din 2008 p&acirc;nă &icirc;n prezent, acestea practic n-au făcut nimic. Doar au muls bani din viile și livezile pe care le-au primit. P&acirc;nă atunci, terenurile agricole erau &icirc;ngrijite și erau respectate tehnologiile de creștere a fructelor. Aveam o pepinieră modernă și produceam material săditor devirozat. La &icirc;nceputul anilor 2000, am creat plantația-mamă de ramuri altoi pe o suprafață de 12 hectare, unde sunt amplasate cele mai performante soiuri din lume. Asta-i colecția țării, nu e doar a institutului, dar noi o pierdem&rdquo;.</p>
<h1>&bdquo;Au venit &bdquo;să pască&rdquo; aici, deja cei care au preluat conducerea&rdquo;</h1>
<p>&Icirc;n 2-3 ani, c&acirc;nd cele două stațiuni au fost create, ele au falimentat. &bdquo;Ei aveau doar un singur scop: să pună m&acirc;na pe terenuri. Institutul de Horticultură este &icirc;nconjurat de păm&acirc;nt, care se află chiar &icirc;n coasta orașului. După ce comuniștii au plecat de la putere, au venit &bdquo;să pască&rdquo; aici deja cei care au preluat conducerea. Culmea e că Ministerul Agriculturii a alocat bani stațiunii pentru &icirc;ngrijirea genofondului, &icirc;n timp ce acesta deja era &icirc;n insolvabilitate. Ei n-au avut dreptul să facă acest lucru. O &icirc;ntreprindere falită nu trebuie să primească bani de la stat pentru ca să falimenteze mai departe. Nu știu ce au făcut cu banii, cert este că lucrări de &icirc;ntreținere n-au fost efectuate, iar genofondul pomicol și viticol a ajuns de izbeliște. Din 2008, savanții nu au acces la plantațiile lor. Asta &icirc;nseamnă că circa 2500 de soiuri de pomi și viță-de-vie din toată lumea, plantate la noi de-a lungul timpului, riscă să fie pierdute ireversibil. Livezile se transformă treptat &icirc;n păduri&rdquo;, constată Rapcea. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/_DSC0251.jpg" width="650" height="434" alt="" /><br />
<span style="font-size: smaller"><em>Peste 100 ha de livezi, din fondul genetic, sunt &icirc;n paragină de c&acirc;țiva ani</em></span></p>
<p>Vicedirectorul IȘPHTA este convins că dacă terenurile nu vor fi re&icirc;ntoarse institutului &icirc;n următorii 2-3 ani, atunci se va pierde tot genofondul țării.</p>
<h1>&bdquo;Din 2009 nu s-au făcut tăieri și nu s-a prelucrat solul&rdquo;</h1>
<p>Așa-numitele păduri, se află chiar peste drum de clădirea fostului Institut de Pomicultură, pe strada Costiujeni din Capitală. Excursia printre copaci s-a oferit să ne-o facă Victor Bucarciuc, cercetătorul principal &icirc;n Laboratorul Genofond și Ameliorarea Plantelor Pomicole și doctor habilitat &icirc;n agricultură. Faptul că acolo este fondul genetic pomicol al statului &icirc;l confirmă doar variația mare de soiuri de copaci, care poate fi observată cu ochiul liber. Sortimentul enumeră peste 3500 de soiuri din 17 specii de pomi și circa 100 de hectare de teren. Majoritatea plantelor sunt &icirc;ntr-o stare critică. Dacă 10 ani &icirc;n urmă suprafața respectivă era &icirc;ngrădită și păzită, acum poți intra pe teritoriu fără probleme.</p>
<p>&bdquo;Din anul 2009, nu s-au mai făcut tăieri și nici nu s-a prelucrat solul &icirc;n fondul genetic. Statul trebuie să aibă grijă de acest patrimoniu național. Pe acest teren agricol sunt cireși, vișini, meri, peri, gutui, caiși, pruni, piersici. Nu toate soiurile sunt adaptate la condițiile noastre climaterice, iar dacă nu sunt &icirc;ngrijite corespunzător, acestea pur și simplu mor. Eu cred că se merge &icirc;mpotriva institutului. C&acirc;nd acesta nu mai are fond genetic, nu mai trebuie nimănui. Ca să ne vedem rodul muncii și să includem rezultatele &icirc;n catalog, noi, savanții, venim aici pe furiș. Nu avem nici măcar permisiunea să facem cercetări. Starea copacilor e dramatică. De c&acirc;țiva ani nimeni nu-i mai stropește, iar bolile și dăunătorii fac legea&rdquo;, se arată dezamăgit &icirc;nsoțitorul meu.</p>
<p><span style="font-size: smaller"><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/Victor%20Bucarciuc%2C%20%C8%99ef%20de%20laborator%20%C3%AEn%20cadrul%20I%C8%98PHTA.jpg" width="650" height="434" alt="" /><br />
<em>Victor Bucarciuc, șef de laborator &icirc;n cadrul IȘPHTA</em></span></p>
<p>Chiar și &icirc;n aceste condiții dificile, o parte dintre pomi rodesc. Recoltările nu sunt efectuate de către cineva organizat. Profesorul Bucarciuc povestește că fructele sunt culese de către cei care locuiesc &icirc;n preajmă. &bdquo;Dacă o să veniți aici spre seară, o să vedeți cum toată lumea iese cu torbele pline. E groaznic să vezi &icirc;n ce hal fără de hal a ajuns fondul nostru genetic&rdquo;, susține specialistul. <br />
Pe finalul excursiei, printre buruieni și scai, Victor Bucarciuc a recunoscut că pentru ca fondul genetic să fie salvat măcar parțial, sunt necesare investiții enorme din partea statului.</p>
<h1>Incendiul ar fi fost provocat intenționat</h1>
<p>O situație similară am găsit-o și &icirc;n fondul genetic vitivinicol. Plantațiile de viță-de-vie se află pe strada Vieru, la ieșirea din Chișinău, spre orașul Ialoveni. Aici, la fel, n-au fost efectuate lucrări de &icirc;ntreținere &icirc;n ultimii c&acirc;țiva ani, iar multe soiuri &icirc;și dau ultima suflare. Pe l&acirc;ngă faptul că plantația trebuie să facă față buruienilor sau bolilor și dăunătorilor, zilele trecute, mai mult de jumătate de plantație a ars, cu roadă, cu tot.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/_DSC0300.jpg" width="650" height="434" alt="" /><br />
<span style="font-size: smaller"><em>Plantațiile fondului genetic viticol, după incendiu</em></span></p>
<p>Totul s-a &icirc;nt&acirc;mplat &icirc;n seara zilei de s&acirc;mbătă, 6 august. Genofondul viticol a luat foc &icirc;n patru locuri simultan. Potrivit unui martor ocular, focul &icirc;nainta foarte repede, iar &icirc;n cinci ore, c&acirc;t a durat stingerea, acestea au mistuit aproape 8 hectare de diferite soiuri de viță-de-vie, dintr-un total de 14 hectare. </p>
<p>&bdquo;Butașii, care au ars, nu mai pot fi salvați. Să fi fost &icirc;ngrijită, via nu era să ardă, dar acolo era multă iarbă uscată și din cauza ei incendiul a provocat asemenea pagube. Poliția investighează cazul, iar pompierii urmează să stabilească &icirc;n ce condiții a luat foc plantația. Eu cred că este imposibil să se aprindă focul &icirc;n patru părți diferite &icirc;n același timp. Este evident că acest lucru a fost făcut intenționat cu scopul de a distruge ceea ce a mai rămas și de a ne crea nouă probleme&rdquo;, a menționat Tudor Cazac, șef de laborator &icirc;n cadrul IȘPHTA.</p>
<p>Gheorghe Savin, cercetător științific &icirc;n cadrul aceleiași instituții, a estimat pierderile provocate de incendiu și a ajuns la concluzia că prejudiciul se ridică la aproape 30 de milioane de lei, asta din motiv că soiurile de viță-de-vie făceau parte din resursele genetice ale țării și nu vor mai putea fi recuperate. </p>
<h1>&bdquo;Au comandă de la cineva să lichideze Institutul de Horticultură&rdquo;</h1>
<p>Potrivit lui Constantin Dadu, directorul Institutului de Horticultură, din 2008, instituția pe care o conduce este supusă unei adevărate terori &ndash; nu se termină o judecată și &icirc;ncepe alta, iar incendiul nu este nimic altceva, dec&acirc;t o nouă avertizare. El susține că nici măcar terenul pe care este amplasată clădirea fostului Institut de Viticultură și Vinificație și unde-și are biroul, nu-i mai aparține. &Icirc;n ultimii 7 ani, șeful IȘPHTA a fost amenințat, forțat să-și dea demisia și chiar i-au fost deschise c&acirc;teva dosare penale. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/Constantin%20Dadu%2C%20directorului%20Institutului%20de%20Horticultur%C4%83.jpg" width="650" height="434" alt="" /><br />
<span style="font-size: smaller"><em>Constantin Dadu, directorul Institutului de Horticultură</em></span></p>
<p>Directorul susține că &icirc;n ultimul timp au fost admise mai multe &icirc;ncălcări &#8211; &bdquo;una dintre ele este decizia Curții de Apel, care a emis o hotăr&acirc;re prin care permite uneia dintre stațiuni să dea &icirc;n arendă 15 hectare de teren, pe un termen de 30 de ani, cu dreptul de construcție și v&acirc;nzare. Acest lucru nu a fost aprobat de cei de la MAIA, chiar dacă ei sunt fondatori. &Icirc;n caz contrar, contractul nu poate fi valabil. &Icirc;nsă, hotăr&acirc;rea Curții de Apel obligă Cadastrul să &icirc;nregistreze contractul de arendă. C&acirc;nd juristul nostru s-a dus la Centrul Național Anticorupție (CNA) și le-a vorbit despre acest lucru, acolo i-au spus că toți care au admis asemenea &icirc;ncălcări vor fi arestați. Iată &icirc;nsă că au trecut trei luni și nu s-a schimbat nimic. Am &icirc;nțeles că acolo s-au implicat persoane influente din Guvern. Ministerul Agriculturii acum &icirc;i apără pe cei de la stațiune, dar eu consider că ei au comandă de la cineva ca să lichideze Institutul de Horticultură. Așa persoanele cointeresate vor pune mai ușor m&acirc;na pe terenuri. Ministerul a alocat bani enormi &icirc;n ultimii ani pentru dezvoltarea genofondului țării, dar banii au fost furați și nu s-a făcut nimic.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/_DSC0249.jpg" width="650" height="434" alt="" /><br />
<span style="font-size: smaller"><em>Copacii din fondul genetic pomicol au ajuns &icirc;ntr-o stare deplorabilă</em></span></p>
<p>Contactată de TIMPUL, Angela Cibotaru Starinschi, ofițer de presă al CNA, a declarat că dosarul ce ține de darea &icirc;n arendă a celor 15 hectare de teren, este relativ nou, iar &icirc;n prezent se află la etapa de investigații. </p>
<p>Juristul Institutului de Horticultură, Moisei Lepădatu, a declarat că terenurile pot fi mai simplu &icirc;nstrăinate dacă &icirc;ntreprinderea este insolvabilă. &Icirc;n cazul dat hotărăște doar administratorul insolvabilității și judecătorul care are &icirc;n procedură dosarul. &bdquo;Legea prevede că &icirc;n asemenea situație statul este &icirc;nlăturat. Falimentarea a fost făcută artificial, iar ministerul a fost implicat&rdquo;, a punctat juristul.</p>
<h1>Atac raider asupra Stațiunii &bdquo;Codru&rdquo;</h1>
<p>Atunci, la c&acirc;rma ministerului era Vasile Bumacov, actualul ambasador al R. Moldova &icirc;n Japonia. Cu ceva timp &icirc;nainte să fie &icirc;nlocuit, fostul ministru a prezentat publicului o informație curioasă, prin care exclude implicarea instituției pe care o conducea &icirc;n procesul de falimentare a stațiunii. &Icirc;n documentul din data de 12.11.2014, semnat de Bumacov, se menționează că &bdquo;Stațiunea Tehnologico-Experimentală &bdquo;Codru&rdquo; nu mai este &icirc;n subordinea Ministerului Agriculturii. &Icirc;n urma unui atac raider, &icirc;ntreprinderea a fost acaparată de un grup de persoane, iar instanța de judecată a numit un administrator care nu este &icirc;n subordinea MAIA. Mai mult dec&acirc;t at&acirc;t, instanța a interzis orice intervenție a ministerului &icirc;n activitatea administratorului stațiunii&rdquo;. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/_DSC0224.jpg" width="465" height="697" alt="" /><br />
<span style="font-size: smaller"><em>Excursie prin fondul genetic pomicol</em></span></p>
<p>Pe finalul discuției, Constantin Dadu s-a arătat convins că &icirc;n ultimii ani asistăm la un joc pus la cale de oameni influenți și a recunoscut că &icirc;i este frică de viața sa. &bdquo;&Icirc;mi pun mașina sub fereastră, s-o am mereu &icirc;n vizor. Mă tem că or pune o bombă și m-or arunca &icirc;n aer. Ei nu au frică de nimeni&hellip; nici de Dumnezeu. Interesele sunt prea mari. E vorba din persoane din partidele de la putere. Terenurile astea le-ar putea aduce venituri de milioane de euro&rdquo;, a conchis directorul IȘPHTA.</p>
<h1>Ministerul Agriculturii are doar rolul de observator</h1>
<p>De c&acirc;nd au apărut toate aceste ne&icirc;nțelegeri, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare nu a avut mereu o poziție clară. Iată, spre exemplu, din luna mai 2015, p&acirc;nă &icirc;n februarie 2016, Nicolae Olaru, viceministrul Agriculturii, a prezentat patru decizii prin care informa Guvernul despre cine are dreptul să dețină terenurile unde se află genofondul țării. &Icirc;n două dintre ele, el scria că Stațiunea &bdquo;Codru&rdquo; nu are nici un drept asupra terenurilor sus-menționate și că acestea aparțin Institutului de Horticultură, iar &icirc;n altele două, oficialul prezenta o poziție diametral opusă. </p>
<p>Curtea Supremă de Justiție &icirc;nsă a stabilit că deciziile prezentate de Nicolae Olaru nu au nicio valoare juridică, deoarece un viceministru nu poate cunoaște cu exactitate cui aparțin terenurile. </p>
<p>La r&acirc;ndul său, actualul ministru al Agriculturii, Eduard Grama, susține că Stațiunea &bdquo;Codru&rdquo;, care gestionează majoritatea terenurilor agricole, este &icirc;n insolvabilitate de c&acirc;țiva ani, iar MAIA are doar rolul de observator, deoarece conform Legii insolvabilității, Ministerul este dat &icirc;ntr-o parte ca fondator. &bdquo;Terenurile aparțin statului și nu unei persoane sau institutului. Există probabilitatea ca terenul să fie re&icirc;ntors. Și nu probabil, dar va fi, &icirc;nsă poate fi doar o parte din suprafață. Nu cred că este nevoie ca institutul să dețină 1500 ha. Ei au nevoie doar de c&acirc;teva sute de hectare pentru a face experimente științifice&rdquo;, consideră ministrul.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/grama2.jpg" width="650" height="433" alt="" /><br />
<em><span style="font-size: smaller">Eduard Grama, Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare</span></em></p>
<p>Oficialul a mai menționat că soluționarea problemei cu terenurile nu vine de la ministru sau de la minister. Aceasta este o istorie mai lungă &icirc;n care este implicat nemijlocit și managementul institutului, care are o vină foarte mare &icirc;n ceea ce s-a &icirc;nt&acirc;mplat. Eduard Grama este convins că rezolvarea ne&icirc;nțelegerilor respective se va face &icirc;n sala de judecată.<br />
<strong><em><br />
&Icirc;n luna martie, curent, Curtea Supremă de Justiție a hotăr&acirc;t că terenurile agricole care sunt &icirc;n gestiunea stațiunilor trebuie retrocedate Institutului de Horticultură. Potrivit conducerii &icirc;ntreprinderii, p&acirc;nă acum nu a fost &icirc;ntreprinsă nicio măsură &icirc;n acest sens. </em></strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ancheta-statul-sacrifica-fondul-genetic-pentru-interese-obscure-96353.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Poetul Grigore Vieru, comemorat de către tinerii de la ODIP</title>
		<link>https://timpul.md/articol/poetul-grigore-vieru-comemorat-de-catre-tinerii-de-la-odip-86374.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/poetul-grigore-vieru-comemorat-de-catre-tinerii-de-la-odip-86374.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 18 Jan 2016 14:49:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[7 ani]]></category>
		<category><![CDATA[moarte]]></category>
		<category><![CDATA[vieru]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/poetul-grigore-vieru-comemorat-de-catre-tinerii-de-la-odip-86374.html/</guid>

					<description><![CDATA[Tinerii activişti de la Asociaţia Obştească &#8222;Onoare, Demnitate şi Patrie&#8221; au organizat luni, 18 ianuarie, o acţiune de comemorare a poetului Grigore Vieru. Tinerii s-au adunat la bustul scriitorului, unde au depus flori, au recitat poeziile maestrului şi interpretat piese renumite de pe versurile lui Grigore Vieru.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Acţiunea a fost organizată la şapte ani de la trecerea &icirc;n nefiinţă a poetului, transmite IPN.</p>
<p>&bdquo;De 7 ani suntem mai săraci, de 7 ani suntem fără Grigore Vieru. Acest mare poet al neamului rom&acirc;nesc, prin modestia şi simplitatea sa, a promovat cele mai frumoase valori ale neamului nostru &ndash; iubirea faţă de mamă, faţă de limba rom&acirc;nă şi neamul rom&acirc;nesc&rdquo;, a declarat Vlad Bileţchi, preşedintele Asociaţiei.</p>
<p>&bdquo;Dacă visul unora a fost să ajungă &icirc;n cosmos, el toată viaţa a visat să treacă Prutul. De aceea, este foarte important ca &icirc;n fiecare an să venim aici, să-l cinstim pe Grigore Vieru. &Icirc;n fiecare an să găsim loc, timp şi dorinţă pentru cultură pentru ceea ce ne defineşte ca popor, ceea ce ne ţine aprinsă flacăra rom&acirc;nităţii şi este apartenenţa la limba rom&acirc;nă&rdquo;, a mai spus t&acirc;nărul.</p>
<p>Poetul Grigore Vieru s-a stins din viaţă &icirc;n noaptea spre 18 ianuarie 2009, la spital, &icirc;n urma unui accident rutier produs la 16 ianuarie.</p>
<p>IPN</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/poetul-grigore-vieru-comemorat-de-catre-tinerii-de-la-odip-86374.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Personalitățile române vorbesc despre Unire</title>
		<link>https://timpul.md/articol/personalitatile-romane-vorbesc-despre-unire-72075.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/personalitatile-romane-vorbesc-despre-unire-72075.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 26 Mar 2015 09:32:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[djuvara]]></category>
		<category><![CDATA[doga]]></category>
		<category><![CDATA[personalități]]></category>
		<category><![CDATA[piersic]]></category>
		<category><![CDATA[puric]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<category><![CDATA[unire]]></category>
		<category><![CDATA[vieru]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/personalitatile-romane-vorbesc-despre-unire-72075.html/</guid>

					<description><![CDATA[<strong>Dan Puric</strong>&#160;consideră că unirea Rom&#226;niei cu Republica Moldova este ,,vitală pentru poporul rom&#226;n&#8221;. &#206;n Republica Moldova, acesta a descoperit ,,oameni frumoși, cu multă demnitate și resurse de rom&#226;nism&#8221;, &#238;n ciuda moștenirii suferințelor istorice.<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Eugen Doga</strong> este de părere că s-a tăcut cu privire la unirea celor două state rom&acirc;nești timp de două decenii și ceva: Aș dori  ca să fie mai repede să ajungem la scopul la care visăm.&rdquo;. Despre Unire, maestrul Doga a spus că nici măcar nu i-ar spune Unire ci Revenire, care este firească și se va &icirc;nt&acirc;mpla: &bdquo;Revenire pentru că situația actuală este o abatere provocată de forță și a venit timpul rațiunii&rdquo;.</p>
<p><strong>Grigore Vieru</strong>, 6 mai 2008: Pe la &icirc;nceputul anilor &lsquo;90 m-a &icirc;ntrebat un ziarist: &bdquo;Cine ar putea face reunirea Basarabiei cu Rom&acirc;nia?&rdquo;. Şi i-am răspuns &icirc;n felul următor: Reunirea o vor face doi viitori preşedinţi: sărăcia, care se va abate peste Basarabia şi &icirc;nflorirea economică a Ţării Rom&acirc;neşti. Ei bine, primul preşedinte &icirc;l avem, la noi, al doilea, eu cred că vine, după aderarea Rom&acirc;niei la Uniunea Europeană. Cine are ochi să vadă vede că răsar primele semne ale prosperării economiei Ţării Rom&acirc;neşti.<br />
<strong><br />
Neagu Djuvara</strong>: &bdquo;Speranța mea este să nu mor &icirc;nainte de a vedea Republica Moldova reunită cu Rom&acirc;nia. Sunt convins că acest lucru se va realiza. E ilogic ca Basarabia să nu se unească cu Rom&acirc;nia, cum s-a &icirc;nt&acirc;mplat cu cele două Germanii. Eu, dacă aș fi fost destul de t&acirc;năr să pot fi președintele Rom&acirc;niei, aș juca 100% cartea Basarabiei. Am păstrat o impresie foarte vie a patriotismului rom&acirc;nesc al tinerilor basarabeni. Din această impresie păstrez convingerea că, mai cur&acirc;nd sau mai t&acirc;rziu, această anomalie &#8211; care este tăierea unei provincii &icirc;n care sunt peste 70% rom&acirc;ni &#8211; va fi &icirc;nlăturată. Ne aflăm &icirc;ntr-o situaţie nefirească, similară cu aceea a Germaniei de Răsărit şi nu văd de ce am fi &icirc;mpiedicaţi să realizăm din nou unirea&quot;.</p>
<p><strong>Florin Piersic</strong>: M-a impresionat mereu căldura cu care m-au primit oamenii din Republica Moldova. Sunt formidabili. Am decis &icirc;n urmă cu un an să solicit cetăţenia pentru că-i simţeam pe oamenii aceia ca făc&acirc;nd parte din sufletul meu. &bdquo;Eu sunt de două ori rom&acirc;n: rom&acirc;n &icirc;n Rom&acirc;nia şi rom&acirc;n &icirc;n Republica Moldova&rdquo;.</p>
<p><strong>Regele Mihai I </strong>al Rom&acirc;niei: Nu trebuie niciodată uitaţi rom&acirc;nii şi păm&acirc;nturile rom&acirc;neşti care ne-au fost luate, ca urmare a &icirc;mpărţirilor Europei &icirc;n sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască &icirc;n ţara noastră sau dacă vor să răm&acirc;nă separaţi.<br />
Europa de astăzi este un continent &icirc;n care popoarele şi păm&acirc;nturile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurăm&acirc;ntul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi rom&acirc;nii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor răm&acirc;ne totdeauna.</p>
<p>Tenismenul <strong>Ilie Năstase</strong>, la marșul pentru Unire din 2014 la București: &bdquo;Bunicul meu a murit &icirc;n Siberia. A degerat și i-au tăiat ambele m&acirc;ini. Era basarabean! Pentru el și pentru toți cei care au luptat pentru acest păm&acirc;nt, noi și frații noștri trebuie să &icirc;ncercam să ne reunim!&rdquo;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/personalitatile-romane-vorbesc-despre-unire-72075.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un bust al poetului Grigore Vieru va fi instalat în orașul Călăraşi</title>
		<link>https://timpul.md/articol/un-bust-al-poetului-grigore-vieru-va-fi-instalat-in-orasul-calarasi-71310.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/un-bust-al-poetului-grigore-vieru-va-fi-instalat-in-orasul-calarasi-71310.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 11 Mar 2015 14:46:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură]]></category>
		<category><![CDATA[bust]]></category>
		<category><![CDATA[Călărași]]></category>
		<category><![CDATA[vieru]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/un-bust-al-poetului-grigore-vieru-va-fi-instalat-in-orasul-calarasi-71310.html/</guid>

					<description><![CDATA[Un bust al marelui poet Grigore Vieru va fi instalat &#238;n oraşul Călăraşi. Cheltuielile pentru executarea şi instalarea bustului, dar şi pentru amenajarea terenului aferent, vor fi asigurate din mijloace financiare provenite din donaţii şi din contribuţiile consilierilor locali.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Bustul va fi amplasat pe strada Mihai Eminescu, &icirc;n faţa Bibliotecii publice din Călăraşi.</p>
<p>Reamintim că, Grigore Vieru s-a născut pe 14 decembrie 1935 &icirc;n satul Perer&acirc;ta, raionul Briceni.&nbsp;La 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav accident de circulaţie fiind internat la Spitalul de Urgenţă din capitală. Acesta s-a stins din viaţă la două zile după accident, ca urmare a unui stop cardiac.</p>
<p>Poetul a fost &icirc;nmorm&acirc;ntat pe 20 ianuarie 2009, &icirc;n Cimitirul Central din Chişinău.</p>
<p>sursa: jurnal.md</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/un-bust-al-poetului-grigore-vieru-va-fi-instalat-in-orasul-calarasi-71310.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>A fost inaugurată o expoziţie consacrată lui Grigore Vieru</title>
		<link>https://timpul.md/articol/a-fost-inaugurata-o-expozitie-consacrata-lui-grigore-vieru-69941.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/a-fost-inaugurata-o-expozitie-consacrata-lui-grigore-vieru-69941.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 14 Feb 2015 07:52:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură]]></category>
		<category><![CDATA[cultură]]></category>
		<category><![CDATA[expozitie]]></category>
		<category><![CDATA[Grigore Vieru]]></category>
		<category><![CDATA[vieru]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/a-fost-inaugurata-o-expozitie-consacrata-lui-grigore-vieru-69941.html/</guid>

					<description><![CDATA[La Uniunea Scriitorilor din Moldova a fost inaugurată astăzi expoziţia &#8222;Grigore Vieru şi generaţia 60&#8221;.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Expoziţia cuprinde peste 250 de exponate: cărţi, manuscrise, fotografii şi portrete din colecţia Muzeului Naţional de Literatură &bdquo;M. Kogălniceanu&rdquo;.&nbsp;Preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova  Arcadie  Suceveanu a afirmat că generaţia anilor &rsquo;60, din care face parte poetul Grigore Vieru, a schimbat faţa literaturii noastre.</p>
<p>&bdquo;Este o generaţie care a scos literatura noastră din &icirc;nchistarea proletcultistă. Aceşti scriitori au venit &icirc;ntr-un context social propice, pe unda dezgheţului hruşciovist. Această generaţie s-a constituit &icirc;n jurul unor cărţi de referinţă: &bdquo;Povara bunătăţii noastre&rdquo; de Ion Druţă, &bdquo;Povestea cu cocoşul roşu&rdquo; de Vasile Vasilache, &quot;Numele tău&rdquo; de Grigore Vieru , &bdquo;Săgeţi&rdquo; de Petru Cărare ş.a. &quot;Grigore Vieru a readus &icirc;n literatura noastră temele sacre: mama, patria, izvorul, graiul, elemente ale sensibilităţii şi ale conştiinţei noastre&rdquo;, a remarcat  Arcadie Suceveanu.</p>
<p>Potrivit scriitorului Vladimir Beşleagă, Grigore Vieru a fost un fenomen rar, neaşteptat &icirc;n literatura noastră. Generaţia sa redescoperă literatura ca literatură şi se sincronizează cu generaţia luptei cu inerţia din Rom&acirc;nia: Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Marin Sorescu, Adrian Păunescu, Ana Blandiana ş.a.&rdquo;,  a menţionat Vladimir Beşleagă.</p>
<p>După inaugurarea expoziţiei, &icirc;n Sala cu Cămin a Uniunii Scriitorilor din Moldova şi-a desfăşurat lucrările simpozionul ştiinţific &bdquo;Grigore Vieru şi generaţia sa: Liviu Damian, Petru Cărare, Serafim Saka, Arhip Cibotaru ş.a.&rdquo;.</p>
<p>Manifestările consacrate lui Grigore Vieru vor continua m&icirc;ine, 14 februarie, c&icirc;nd poetul ar fi &icirc;mplinit 80 de ani. &Icirc;n dimineaţa zilei, la bustul poetului de pe Aleea Clasicilor Literaturii Rom&acirc;ne vor avea loc depuneri de flori, după care va urma momentul aniversar &bdquo;Grigore Vieru &ndash; 80&rdquo;. La ora 15.00, la Teatrul Naţional &bdquo;M. Eminescu&rdquo; va avea loc o seară literar-muzicală. &Icirc;n aceeaşi zi, la 18.00 &icirc;n Sala Mare a Filarmonicii Naţionale va fi prezentat spectacolul de muzică şi poezie &bdquo;Testamentul&rdquo; (protagonist &ndash; interpretul Fuego).</p>
<p>Moldpres</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/a-fost-inaugurata-o-expozitie-consacrata-lui-grigore-vieru-69941.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Venii târziu… Replică nu știu cui</title>
		<link>https://timpul.md/articol/venii-tarziu-replica-nu-stiu-cui-69906.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/venii-tarziu-replica-nu-stiu-cui-69906.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 13 Feb 2015 08:27:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[venii târziu]]></category>
		<category><![CDATA[vieru]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/venii-tarziu-replica-nu-stiu-cui-69906.html/</guid>

					<description><![CDATA[Anul acesta, adică 2015, poetul Grigore Vieru ar fi &#238;mplinit 80 de ani. Dar s-a ridicat la ceruri atunci c&#226;nd a vrut Dumnezeu. De acolo, de sus, Poetul ne veghează: să nu greșim drumul ales, să nu uităm cine suntem, ce limbă vorbim, cum o vorbim, să nu ne uităm strămoșii, să trăim cu demnitate.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Anul 2015 a fost anunțat ca &bdquo;Anul Grigore Vieru&rdquo;. Totul e &icirc;n ordine, am putea spune. </p>
<p>Ceva nu e &icirc;n ordine totuși: Poezia lui Grigore Vieru n-a &icirc;ncăput &icirc;n Palatul Național &bdquo;N.Sulac&rdquo; &icirc;n ziua de 14 februarie 2015. A fost &bdquo;str&acirc;mtorat&rdquo;  de un oarecare Sf&acirc;ntul Valentin. De unde s-o fi luat acesta? Poporul nostru ni l-a dat pe Grigore Vieru, anume pe 14 februarie, iar noi sărbătorim ceva străin, care, de fapt, nu e dec&acirc;t &bdquo;comerț&rdquo;! Am pus niște &icirc;ntrebări &icirc;n acest sens și mi s-a răspuns: &bdquo;Grigore Vieru nu se vinde&rdquo;. Simplu răspuns. Doamna Raisa Vieru, soția poetului a menționat că s-a adresat administrației Palatului Național &bdquo;N.Sulac&rdquo; cu rugămintea de a organiza un eveniment, &icirc;nsă i s-a răspuns: ați &icirc;nt&acirc;rziat&hellip;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/venii-tarziu-replica-nu-stiu-cui-69906.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Azi, la Chișinău, Festivalul internațional de poezie „Grigore Vieru”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/azi-la-chisinau-festivalul-international-de-poezie-grigore-vieru-59236.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/azi-la-chisinau-festivalul-international-de-poezie-grigore-vieru-59236.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 20 May 2014 08:56:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[festival]]></category>
		<category><![CDATA[icr]]></category>
		<category><![CDATA[poezie]]></category>
		<category><![CDATA[vieru]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/azi-la-chisinau-festivalul-international-de-poezie-grigore-vieru-59236.html/</guid>

					<description><![CDATA[La Chișinău, s-a deschis Festivalul internațional de poezie &#8222;Grigore Vieru&#8221;.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Evenimentul a avut loc &icirc;n Aleea Clasicilor, la bustului poetului. Manifestarea a fost deschisă de poetul Valeriu Matei, președintele ICR &bdquo;M. Eminescu&rdquo; din Chișinău. &Icirc;n cadrul manifestării au luat cuv&acirc;ntul poetul N. Dabija, ambasadorul Rom&acirc;niei la Chișinău, M. Lazurca, președintele ICR din Rom&acirc;nia Lilian Zamfiroiu <strong>(foto, centru)</strong> ș.a. </p>
<p>Festivalul  va continua azi la Chișinău, iar pe 22 și 23 mai, la Iași. </p>
<p>Tot astăzi, la ora 18.00, Teatrul național &bdquo;Mihai Eminescu&rdquo; va găzdui Gala premiilor Festivalului internațional de poezie &bdquo;Gr. Vieru&rdquo;, ediția a VI-a. </p>
<p><strong>Timpul.md</strong><br />
&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/azi-la-chisinau-festivalul-international-de-poezie-grigore-vieru-59236.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Autorităţile îi vor încuraja pe etnicii minoritari să înveţe „limba lui Donici şi Vieru”, promite Leancă</title>
		<link>https://timpul.md/articol/autoritatile-ii-vor-incuraja-pe-etnicii-minoritari-sa-invete-limba-lui-donici-si-vieru-promite-leanca-57618.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/autoritatile-ii-vor-incuraja-pe-etnicii-minoritari-sa-invete-limba-lui-donici-si-vieru-promite-leanca-57618.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 07 Apr 2014 07:25:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Donici]]></category>
		<category><![CDATA[etnicii minoritari]]></category>
		<category><![CDATA[Leancă]]></category>
		<category><![CDATA[vieru]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/autoritatile-ii-vor-incuraja-pe-etnicii-minoritari-sa-invete-limba-lui-donici-si-vieru-promite-leanca-57618.html/</guid>

					<description><![CDATA[Nimeni nu &#238;i va &#238;ntreba pe cetăţenii moldoveni reprezentanţi ai căror etnii sunt. Ceea ce va conta este paşaportul biometric al Republicii Moldova.&#160;Aşa se va &#238;nt&#226;mpla c&#226;nd, din 28 aprilie, moldovenii nu vor mai avea nevoie de viză pentru călătoriile de scurtă şedere &#238;n Uniunea Europeană, susține prim-ministrul Iurie Leancă.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Oficialul a menţionat că &icirc;n Republica Moldova minorităţile naţionale &icirc;ntotdeauna au convieţuit &icirc;n pace şi armonie cu populaţia majoritară, care manifestă un grad &icirc;nalt de toleranţă faţă de acestea. Minorităţilor le este garantat dreptul de a studia &icirc;n limba maternă, de a-şi promova tradiţiile, de a participa &icirc;n viaţa social-politică a ţării, şi asta pentru că sunt cetăţeni cu drepturi depline ai ţării.</p>
<p>Premierul nu crede că situaţia din Moldova poate fi comparată cu cea din Ucraina. &bdquo;Ceea ce s-a &icirc;nt&acirc;mplat &icirc;n ţara vecină a fost urmarea directă a politicii oscilante promovată de fostul executiv de la Kiev şi de fostul preşedinte, Viktor Ianukovici, care &icirc;n ultimul moment s-a răzg&acirc;ndit să semneze Acordul de Asociere cu UE. Această deviere i-a dezamăgit enorm pe ucraineni, care aveau aşteptări &icirc;nalte şi foarte justificate, de altfel, &icirc;n ceea ce priveşte apropierea ţării lor de Uniunea Europeană&rdquo;, a remarcat premierul. La Chişinău, dimpotrivă, politica Guvernului a fost şi continuă să fie consecventă &icirc;n acest sens. &bdquo;Nu am ezitat nici măcar pentru o clipă &icirc;n ceea ce priveşte opţiunea noastră europeană şi promovarea reformelor&rdquo;, a subliniat oficialul.</p>
<p>Totodată, autorităţile &icirc;i vor &icirc;ncuraja pe etnicii minoritari să &icirc;nveţe &bdquo;limba lui Donici şi Vieru&rdquo;. Premierul spune că doar prin educaţie bilingvă poate fi edificat acel stat european &icirc;n care să fie apreciaţi şi rom&acirc;nul Eminescu, şi ucraineanul Şevcenko, şi rusul Puşkin. &bdquo;Unitate &icirc;n diversitate&rdquo; este sloganul Europei unite, subliniază Iurie Leancă, fiind convins că diversitatea &icirc;i poate face pe toţi cetăţenii Republicii Moldova mai uniţi şi mai puternici.</p>
<p><strong>sursa: ipn.md</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/autoritatile-ii-vor-incuraja-pe-etnicii-minoritari-sa-invete-limba-lui-donici-si-vieru-promite-leanca-57618.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
