<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Vlad Pohilă &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/vlad-pohila/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Mon, 06 Apr 2026 15:45:36 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>Vlad Pohilă &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Alecu Reniță: Vlad Pohilă &#8211; Cărturarul luptător</title>
		<link>https://timpul.md/articol/alecu-renita-vlad-pohila-carturarul-luptator.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/alecu-renita-vlad-pohila-carturarul-luptator.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 06 Apr 2026 15:45:28 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[alecu renita]]></category>
		<category><![CDATA[In memoriam]]></category>
		<category><![CDATA[Vlad Pohilă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=535961</guid>

					<description><![CDATA[In memoriam CĂRTURARUL LUPTĂTOR Când dispar marii luptători ai Basarabiei, durerea mulţimilor derutate se numără în ore sau zile. Iar autorităţile făţarnice şi antiromâneşti de la Chişinău, ca şi în cazul lui Ion Ungureanu sau Alexandru Moşanu, vor evita să transforme ultimul drum în zi de doliu din considerentul că „naţionaliştii nesupuşi” îşi servesc poporul &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">In memoriam</p>



<p class="wp-block-paragraph">CĂRTURARUL LUPTĂTOR</p>



<p class="wp-block-paragraph">Când dispar marii luptători ai Basarabiei, durerea mulţimilor derutate se numără în ore sau zile. Iar autorităţile făţarnice şi antiromâneşti de la Chişinău, ca şi în cazul lui Ion Ungureanu sau Alexandru Moşanu, vor evita să transforme ultimul drum în zi de doliu din considerentul că „naţionaliştii nesupuşi” îşi servesc poporul şi nu pe ei. Doar batalionul sacru, în avangarda căruia s-a aflat de la începuturi Vlad Pohilă, va coborî drapelele în bernă şi va cere învoirea Celui de Sus să-l aşeze în galeria ilustră a neamului românesc şi să-i îngăduie să îngrijească şi din ceruri Grădina cu flori eterne a limbii române.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Viaţa unor oameni erudiţi ca Vlad Pohilă nu a fost una însoţită de egoism, bunăstare, titluri academice şi recunoaştere ştiinţifică. Dimpotrivă. Dacă am avea posibilitatea să privim filmul vieţii lui Vlad Pohilă, am rămâne surprinşi de eroismul şi zbaterile sale îndelungate pentru a ajunge la statutul cărturarului autentic fără a plăti bir ideologiei imperiale şi a face concesii ruşinoase. A ales viaţa de pustnic pentru a fi liber să-şi spună rugăciunile în limba română, să aibă oricând dreptul &#8211; fără învoire, cenzură şi botniţă &#8211; să-şi scrie opera în limba română , să poată iubi nestingherit Basarabia natală, neamul său şi România-Mamă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Încă în anii de studenţie (1970-1975), el căuta adevărul în afara cursurilor universitare şi manualelor oficiale. Cu o pregătire temeinică din familie, cu rude apropiate refugiate în 1944 în dreapta Prutului, tânărul student nu a înghiţit otrava teoriei staliniste că moldovenii şi românii sunt două popoare diferite şi vorbesc două limbi diferite. A înţeles destul de repede că arma cea mai puternică a unui intelectual basarabean sunt cunoştinţele profunde şi voinţa de a nu te lăsa corupt sau strivit de regimul sovietic. A făcut carte foarte serioasă şi a ales să servească neamul românesc şi să lumineze poporul. Ceea ce a şi înfăptuit de-a lungul a peste patru decenii cu o dăruire impresionantă, cu preţul vieţii personale şi a carierii ştiinţifice. Cu preţul marginalizării şi singurătăţii intelectualului onest, blamat de cohortele de colaboraţionişti şi carierişti, care în anii de ocupaţie sovietică îl acuzau de naţionalism românesc, iar după Independenţă de subminarea statalităţii moldoveneşti.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vlad Pohilă a avut mai multe visuri şi un singur Ideal. Când l-am cunoscut la Universitate în anul 1971 visa la cărţi. Diverse, frumoase şi cât mai multe în limba română. Avea un dar aparte de a te convinge să citeşti cărţi de valoare, studii sau manuscrise din alte veacuri. Ştia fiecare enciclopedie, operă sau ediţie rară în care bibliotecă din Chişinău se află. Înzestrat cu mult har, îi lipsea doar talentul să-şi ascundă dragostea faţă de frumuseţea limbii materne, faţă de marile personalităţi ale istoriei şi culturii române. Se zidea între cărţi şi trăia între ele cu evlavia peregrinului înconjurat de lucruri sfinte. După absolvire, convingându-se ce propagandă dezgustătoare, antiromânească se făcea în redacţii şi academie, s-a reprofilat şi a plecat la Moscova să lucreze ghid în turismul internaţional. Din câte îmi povestea, în acei ani a cunoscut fericirea, fiindcă ghida grupurile turistice din România şi legase zeci de prietenii cu românii de peste Prut şi din diferite ţări ale lumii. Prin ei atingea pământul Patriei-Mame, prin ei şi-a adunat o discotecă şi bibliotecă de cărţi româneşti, poate una dintre cele mai bogate din Basarabia înstrăinată.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Recunoştinţa fiind o floare lipsă sau pe cale de dispariţie la majoritatea consângenilor, ştiu că inimosul coleg de breaslă a fost un mare filantrop şi a ajutat dezinteresat foarte mulţi moldoveni, a trudit adeseori pentru alţii fără să primească un ban sau să audă cuvântul „mulţumesc”. Pe cont propriu, supravegheat şi expus pericolului de a ajunge şomer, în perioada moscovită a ajutat mulţi intelectuali basarabeni să-şi organizeze propriile biblioteci în limba română. Ani la rândul, ghidul Vlad Pohilă a jucat excelent rolul „Caprei cu trei iezi”, aducând de la Moscova la Chişinău desagii încărcaţi cu cărţi româneşti. Repet: cu riscuri enorme, în anii de ocupaţie sovietică, a ajutat generaţii de intelectuali basarabeni să-şi întemeieze o bibliotecă personală de carte românească. El permanent a avut convingerea că prin formarea unei intelectualităţi naţionale se va ajunge, inevitabil, şi la luminarea şi deşteptarea maselor largi de moldoveni. Ceea ce s-a şi produs în anii de trezire naţională 1986-1991.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Mişcarea de Eliberare Naţională i-a dezlegat aripile şi Vlad Pohilă a devenit un lider spiritual. Cunoştinţele sale enciclopedice l-au ajutat să dăruiască poporului reînviat cărţi şi articole încărcate de argumente, să convingă masele dezmorţite să-şi ceară drepturile legitime la limba română şi alfabetul latin.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Puţini cunosc, dar Vlad Pohilă a organizat în taină tipărirea primului număr al „Glasului Naţiunii” în grafie românească la prietenii săi din Lituania. Tot el aduce acasă camionul încărcat cu tirajul interzis, fiind vânat de securiştii sovietici pe o distanţă de peste două mii de km. În condiţii de teroare, cărturarul trece pe baricade împreună cu intelectualitatea românească şi cu toţii fac front comun cu poporul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Această unitate miraculoasă dintre intelectuali şi popor aduce cele mai mari victorii. Vlad Pohilă, prin mesajul său public unificator din acei ani, are o contribuţie majoră la consolidarea forţelor naţionale şi democratice. Opera sa imensă, diversificată şi împrăştiată, adună basarabenii sub Tricolorul românesc şi îi apropie de idealul vieţii lui Vlad Pohilă – Reunirea Basarabiei cu Patria-Mamă şi reîntregirea poporului român.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Nu putem rosti cuvântul adio prietenului şi fratelui românilor basarabeni, fără să privim la obrazul gros al unor instituţii pretins naţionale şi ştiinţifice. Este o ruşine pentru Academie că oameni ca Vlad Pohilă, cu dicţionare şi cărţi, cu revista „BiblioPolis” şi serialul „Calendar Naţional” în spate, a fost tratat ca un pasager, fără onorurile cuvenite din partea forului ştiinţific. Evident că Vlad Pohilă, în modestia şi cuminţenia lui proverbială, nu a avut nevoie de titlul de academician şi nici de chitia ceea de „Doctor Honoris Causa”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Plecarea subită a unui jurnalist şi cărturar de dimensiunea enciclopedică a lui Vlad Pohilă, care a dăruit poporului său o ladă de zestre doldora de bijuterii şi nestemate, a lăsat moştenire zeci de materiale ştiinţifice şi sute de articole şi emisiuni educative, nu poate să nu pună pe gânduri o populaţie tot mai lipsită de intelectuali, de luptători şi oameni de cultură. Pierderile în lanţ din ultimele două decenii, marginalizarea sau scoaterea din circuit a personalităţilor de valoare, care au constituit nucleul Mişcării de Eliberare Naţională şi au orientat Basarabia spre România şi Europa, aducerea în prim-plan a plevuştii, politicaştrilor, profitorilor şi scandalagiilor, e un semn cât se poate de clar că rămânem tot mai dezgoliţi în faţa viforniţelor siberiene, a marionetelor dodoniste şi a „naţiunii civice moldoveneşti”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Înstrăinaţi de cauza naţională, împărţiţi în partiduţe, dezbinaţi de idolii de lut, încărcaţi de ură unul împotriva altuia, suntem transformaţi treptat într-o turmă jalnică şi devenim o pradă uşoară în gheara monstrului, care revine în forţă pe pământul Basarabiei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Încă unul dintre liderii spirituali ai Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia pleacă spre ceruri cu sufletul amărât că nu a prins reîntregirea naţiunii române. A fost un mare cărturar şi luptător, a fost un Om blând, care respecta şi ţinea sincer la oameni, a fost un Om care iubea neamul românesc şi avea o inimă cât icoana României întregi. O viaţă întreagă s-a aflat în bătaia puştii cu lunetă, dar a ţinut Tricolorul sus. Astăzi ne transmite Drapelul, Idealul şi Îndemnul să-i continuăm cauza!</p>



<p class="wp-block-paragraph">Adio, drag prieten! Dumnezeu să te odihnească şi să-ţi îngăduie, pe săturate, să priveşti din ceruri Grădina Maicii Domnului &#8211; România întreagă!</p>



<p class="wp-block-paragraph">Alecu Reniță, Revista națională NATURA, mai 2020</p>

<iframe src="https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Falecu.renita%2Fposts%2Fpfbid0iU7gWuuPvftRd5n3o64NWsztcBESu8AFtAkW5u899y7hmDUCHuvyHKs5oTNJJjWul&#038;show_text=true&#038;width=500" width="500" height="750" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowfullscreen="true" allow="autoplay; clipboard-write; encrypted-media; picture-in-picture; web-share"></iframe>]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/alecu-renita-vlad-pohila-carturarul-luptator.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Omagiu verbului românesc la „Transilvania”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/omagiu-verbului-romanesc-la-transilvania-42808.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/omagiu-verbului-romanesc-la-transilvania-42808.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Nicolae Roibu]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 15 Apr 2013 08:41:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Timpul Liber]]></category>
		<category><![CDATA[lectură]]></category>
		<category><![CDATA[promotor]]></category>
		<category><![CDATA[salon]]></category>
		<category><![CDATA[Vlad Pohilă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/omagiu-verbului-romanesc-la-transilvania-42808.html/</guid>

					<description><![CDATA[Recent, &#238;n incinta Filialei &#8222;Transilvania&#8221; a Bibliotecii Municipale &#8222;B. P. Hasdeu&#8221; a avut loc o nouă ședință a Salonului de lectură &#8222;Ceaiul de la ora patru&#8221;.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>De astă dată, oaspetele acestuia a fost publicistul, lingvistul și prozatorul Vlad Pohilă,  care, pe 6 aprilie, a &icirc;mplinit 60 de ani.</p>
<p>Evenimentul s-a desfășurat cu genericul &bdquo;Un promotor neostoit al rom&acirc;nismului&rdquo;, Vlad Pohilă, consacr&acirc;ndu-și, pe bună dreptate, &icirc;ntreaga viață și activitate limbii rom&acirc;ne, apărării și cultivării ei, fiind cel, după &icirc;ndrumarul căruia &bdquo;Să citim și să scriem cu litere latine&rdquo;, au &bdquo;&icirc;nvățat pe nou&rdquo; frumoasa noastră limbă toți elevii, dar și adulții, după 1989 &icirc;ncoace.</p>
<p>&Icirc;n discursul ei, profesoara Alexandra Tănase, moderatoarea Salonului, a prezentat noua carte a lui Vlad Pohilă &bdquo;Arta de a pasiona cititorii&rdquo;, care impresionează printr-o serie de articole foarte importante pentru promovarea cărții, indic&acirc;nd locul și rolul bibliotecilor &icirc;n viața culturală a R. Moldova, dar și &icirc;n lume. R&acirc;nd pe r&acirc;nd, elevii de la Liceul Teoretic &bdquo;Gaudeamus&rdquo; au prezentat fragmente din eseistica lui Vlad Pohilă, coment&acirc;nd o parte din nuvelele lui: &bdquo;Așot, ce-ai făcut tu, Așot?&rdquo;, &bdquo;Nu, el nu voia să moară&rdquo; etc., prezentate de către elevii Alexandra Costachi, Ștefan Dubceac, Ana Gabor, Veronica Pricochi, Diana Hămuraru, Ana Ojog, Alina Scutaru, Olga Gruzin ș.a. Protagonistul evenimentului a fost evocat și prin poezia &bdquo;La Medeleni&rdquo;, scrisă de colegul său Tache Costenco &icirc;n 1973, dar și prin cea intitulată &bdquo;Magul&rdquo;, de Ionel Căpiță. De asemenea, aici și-au dat concursul elevii de la Liceul evreiesc &bdquo;Hertzli&rdquo; (Alexandru Tcacenco, Egor Eliesev ș.a.), ghidați de profesoara Valentina Curechi.</p>
<p>La ședința Salonului au venit să-l omagieze pe sexagenar foarte mulți oaspeți. Scriitoarea Claudia Partole l-a caracterizat drept o &bdquo;enciclopedie a cărții&rdquo;,  Maria Cosniceanu &ndash; &bdquo;un Domn al cărții&rdquo;, Ninela Caranfil &ndash; &bdquo;mereu &icirc;nsetat de frumos&rdquo;, prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu &ndash; &bdquo;un ambasador al rom&acirc;nismului &icirc;n lume&rdquo;. Prof. univ. dr. hab. Aurel Dănilă a depășit &icirc;ntr-un fel original aprecierile, făc&acirc;ndu-i următoarea declarație: &bdquo;Scrisul lui Vlad Pohilă are gustul p&acirc;inii scoase acum din cuptor&rdquo;.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/8pohila6.JPG" width="450" height="300" alt="" /></p>
<p>&Icirc;n fața celor prezenți au mai luat cuv&acirc;ntul conf. univ. Vasile Șoimaru, cel care i-a dedicat o expoziție fotografică omagiatului, ziaristul Constantin Tănase, deputatul Iurie Țap, directoarea Bibliotecii Municipale Lidia Kulikovski, directoarea Filialei &bdquo;Transilvania&rdquo;, Parascovia Onciu, doctorul &icirc;n istorie Gheorghe Negru, poeții Radmila Popovici-Paraschiv, Ionel Căpiță ș.a. L-au mai felicitat și i-au urat noi &icirc;mpliniri colegii de breaslă Raisa Rohac, Andrei Viziru, dna conf. univ. dr. Tatiana Dumitraș, dr. &icirc;n istorie Maria Daniloff, prof. univ. dr. Marian Petcu de la  București etc.  </p>
<p>Succesul manifestării a fost asigurat și de ambianța extraordinară creată de către Filiala &bdquo;Transilvania&rdquo; (directoare &ndash; Parascovia Onciu) a Bibliotecii Municipale &bdquo;B. P. Hasdeu&rdquo; (&icirc;n frunte cu dr. conf. univ. Lidia Kulikovski). <br />
Diploma Salonului de lectură &bdquo;Ceaiul de la ora patru&rdquo;, ediția Vlad Pohilă,  pentru fidelitate și calitate a fost conferită elevilor Alexandru Tcacenco, Sergiu Busuioc, Cristina Șendrea, Ina Gladii și Daniela Nagară. </p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/omagiu-verbului-romanesc-la-transilvania-42808.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Vlad Pohilă &#8211; sincer şi enigmatic&#8230; ca zâmbetul einsteinian</title>
		<link>https://timpul.md/articol/vlad-pohila-sincer-si-enigmatic-ca-zambetul-einsteinian-42755.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/vlad-pohila-sincer-si-enigmatic-ca-zambetul-einsteinian-42755.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 15 Apr 2013 04:02:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[filologie]]></category>
		<category><![CDATA[scris]]></category>
		<category><![CDATA[vitalie railean]]></category>
		<category><![CDATA[Vlad Pohilă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/vlad-pohila-sincer-si-enigmatic-ca-zambetul-einsteinian-42755.html/</guid>

					<description><![CDATA[Onorate colega! Dacă din pragul celor 60 de ani ai tăi &#238;ţi vei &#238;ntoarce privirile &#238;napoi, ceea ce te-ar uimi mai mult este linearitatea vieţii tale; tot ceea ce eşti, g&#226;ndeşti sau &#238;nfăptuieşti, aproape toate c&#226;te s-au &#238;nt&#226;mplat, par să fie urmărite p&#226;nă la origine &#238;n cel mai simplu şi clar spirit geometric.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Am impresia că tu mereu &icirc;ncerci o senzaţie curioasă, chiar uşor descumpănitoare, conştientiz&acirc;nd că ai &icirc;mplinit ceea ce pare a fi fost un destin. Eşti &icirc;nclinat să tăgăduieşti că iniţiativa este iluzorie, şi că ai fi putut influenţa &icirc;n cu totul alt mod evenimentele; astfel de pretenţii sunt, desigur, raţionale.</p>
<p>Muncile tale scriitoriceşti răm&acirc;n a fi secondate de o febrilă activitate gazetărească a globe-trotterului BiblioPolis. Dar vreau să-ţi afirm că ai rămas acelaşi fantasmagoric şi realist, scientist şi romantic, citadin şi agresiv, revoltat şi &icirc;ngăduitor, visător şi casant, dramatic şi ironic, liric şi dur, laconic şi dezlănţuit, ludic şi &icirc;ng&acirc;ndurat&#8230; dar reuşeşti să treci prin ultimele decenii ale culturii şi literaturii noastre contradictorii, fermecător şi &icirc;ncăpăţ&acirc;nat, plin de umor şi din ce &icirc;n ce mai plin de&#8230; tristeţe, inconfundabil şi necesar, autor al unor cărţi care &icirc;ntreabă şi se &icirc;ntreabă cu emoţie şi &icirc;ncordare răspunsul.</p>
<p>Ai fost şi ai rămas un ne&icirc;mpăcat adversar al egalităţii cu tine &icirc;nsuţi, al repetiţiei şi, prin urmare&#8230; scrisul tău este mereu acelaşi &ndash; rapid, sugestiv, bogat &icirc;n imagini şi formule academice. Este vagabondajul şi aventura spirituală printre formele mişcătoare ale caleidoscopului vieţii din afară, de la cosmogonii la firul de iarbă, dar văzută, &icirc;n acelaşi timp, şi prin ,,ochiul interior&rdquo; al unui cercetolog pedant, Odiseu neobosit prin vastitudinea spaţiului şi pe dimensiunea timpurilor filologice şi istorice. </p>
<p>Un coleg de facultate ni s-a confesat, cu ceva ani &icirc;n urmă, că &icirc;l impresionează mult intuiţia aspectului anatomic al cuv&acirc;ntului (citeşte &ndash; al scrisului!) tău, care este şi didactic, şi teribil. Practic, &icirc;nainte de a ajunge la, vorba poetului, vocală pură, cultivi popasul-&icirc;nt&acirc;rziat asupra &icirc;nnobilării cuv&acirc;ntului.</p>
<p>Am ferma convingere că aceste afirmaţii marchează &icirc;n mod deosebit trunchiul vieţii tale, contur&acirc;nd un profil personal, remarcabil, demn de a fi degajat de sub coperţile miilor de cărţi citite care mult timp te-au obnubilat.</p>
<p><strong>Vitalie Răileanu</strong><br />
&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/vlad-pohila-sincer-si-enigmatic-ca-zambetul-einsteinian-42755.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Vlad Pohilă, omagiat la Biblioteca municipală „B. P. Hasdeu”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/vlad-pohila-omagiat-la-biblioteca-municipala-b-p-hasdeu-42645.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/vlad-pohila-omagiat-la-biblioteca-municipala-b-p-hasdeu-42645.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Nicolae Roibu]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 09 Apr 2013 04:14:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[aniversare]]></category>
		<category><![CDATA[bibliotecă]]></category>
		<category><![CDATA[Vlad Pohilă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/vlad-pohila-omagiat-la-biblioteca-municipala-b-p-hasdeu-42645.html/</guid>

					<description><![CDATA[Zilele acestea, &#238;n incinta Bibliotecii municipale &#8222;B. P. Hasdeu&#8221; a avut loc omagierea scriitorului, lingvistului și ziaristului Vlad Pohilă care, pe 6 aprilie, a &#238;mplinit 60 de ani.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&Icirc;n discursul ei, moderatoarea evenimentului, directoarea instituției, dr. conf. Lidia Kulikovski a menționat faptul că Vlad Pohilă este plin de talent, capacitate și reciprocitate puternică. &bdquo;Echipa lui nu este doar redacția revistei &bdquo;BiblioPolis&rdquo;, este &icirc;ntregul colectiv al bibliotecii municipale, pentru care este mai mult dec&acirc;t un redactor-șef la revista de specialitate, este mai &icirc;nt&acirc;i un formator, un călăuzitor, un consilier, profesor de rom&acirc;nă&hellip; este omul de ne&icirc;nlocuit al bibliotecii noastre&rdquo;, a constatat Lidia Kulikovski.</p>
<p>La r&acirc;ndul său, acad. Mihai Cimpoi l-a caracterizat drept unul dintre cei mai distinși cărturari ai noștri, iar Arcadie Suceveanu &ndash; drept un om aflat zilnic &icirc;n exercițiul scrisului, suger&acirc;nd Academiei de Științe a Moldovei de a-l coopta &icirc;n r&acirc;ndurile ei.</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/vlad-pohila-omagiat-la-biblioteca-municipala-b-p-hasdeu-42645.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Bătălia pentru Soare în Letonia (II)</title>
		<link>https://timpul.md/articol/batalia-pentru-soare-in-letonia-ii-32094.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/batalia-pentru-soare-in-letonia-ii-32094.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 09 Mar 2012 17:38:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[Kremlin]]></category>
		<category><![CDATA[letonia]]></category>
		<category><![CDATA[moscova]]></category>
		<category><![CDATA[Vlad Pohilă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/batalia-pentru-soare-in-letonia-ii-32094.html/</guid>

					<description><![CDATA[(Continuare din numărul de vineri, 2 martie)]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&Icirc;n anul 2004, &icirc;n Letonia a fost iniţiată o reformă &icirc;n &icirc;nvăţăm&acirc;nt, &icirc;n temeiul căreia &icirc;n şcolile şi liceele ruseşti nu mai puţin de 40 la sută (dar p&acirc;nă la 60%) din obiecte urmau a fi predate &icirc;n limba letonă (din 1991, &icirc;n aceste instituţii ruseşti se preda &icirc;n letonă doar istoria şi geografia Letoniei). Profit&acirc;nd de nemulţumirea unor părinţi, Moscova a organizat &icirc;n grabă mare c&acirc;teva ONG-uri care au iniţiat o amplă mişcare de protest. &Icirc;nsuşi preşedintele de atunci şi, deja, de astăzi al Rusiei, Vladimir Putin, a lansat un program de atragere &icirc;n patria istorică a circa 200 mii de ruşi şi rusofoni din Letonia care, &icirc;n opinia liderului de la Kremlin, nu puteau să accepte sub nici o formă &bdquo;cruciada &icirc;mpotriva măreţei şi viguroasei limbi ruse&rdquo;&#8230; (Sintagma cu &bdquo;cruciada&rdquo;, de inspiraţie kremlinoidă, a fost utilizată cu multă savoare &icirc;n perioada referendumului de către liderii acestei iniţiative, ca şi altă &bdquo;metaforă&rdquo;, de aceeaşi inspiraţie: &bdquo;constr&acirc;ngerea [autorităţilor letone, prin referendum] la dialog&rdquo;; o inepţie similară &#8211; &bdquo;constr&acirc;ngerea la pace&rdquo; &#8211; lansase fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev &icirc;n timpul invadării Georgiei, &icirc;n august 2008&hellip;)</p>
<p>Oric&acirc;t de fierbinte sunt iubite Rusia şi limba rusă, la generosul apel al lui Putin de a lăsa naibii &bdquo;ţara <em>şprotelor </em>şi a reflexelor fascistoide&rdquo; au răspuns doar vreo 200 de familii (din 200.000 de invitaţi!), dintre care vreo 100 de familii, &icirc;n scurt timp, s-au &icirc;ntors de unde au plecat: &bdquo;&icirc;n braţele naţionaliştilor letoni&rdquo;&#8230; Mai vrea cineva alte dovezi că ruşii şi alţi rusofoni din Letonia se simt bine acolo, că nu au de ce se deda la confruntări cu băştinaşii şi că de aceste confruntări au nevoie anumite cercuri politice, de obicei, inspirate de Moscova?</p>
<p>Nu e o glumă, nici exagerare c&acirc;nd ne referim la &bdquo;m&acirc;na Moscovei&rdquo; &icirc;n frăm&acirc;ntările cu care s-a confruntat Letonia, &icirc;n timpul protestelor din 2004 şi, mai nou, &icirc;n 2011. Chiar dacă se simt destul de comod aici, pe malul Mării Baltice, se găsesc destui &bdquo;ruşi letoni&rdquo; dornici să se &icirc;nroleze &icirc;n coloana a cincea a Moscovei. Există şi o cifră, &icirc;n acest sens: peste 90 de mii de ruşi din Letonia nu au dorit să accepte cetăţenia letonă, prefer&acirc;nd să o ia pe cea a Rusiei, chiar dacă ei continuă să trăiască pe păm&acirc;ntul leton. (&Icirc;n statisticile ruseşti, aceştia sunt trecuţi la cifra &bdquo;necetăţenilor&rdquo;, pentru a arăta c&acirc;t de răi sunt letonii&#8230;) Şi cum reprezentanţi ai coloanei a cincea ruseşti din Letonia au ajuns şi deputaţi &icirc;n Consiliul Europei (vă puteţi imagina ca Rusia să aibă, &icirc;n organisme internaţionale, vreun deputat ce ar face lobby pentru Ţările Baltice sau pentru Georgia?!.), prin aceştia Moscova a &icirc;ncercat să bage rusa &icirc;n r&acirc;ndul limbilor ce beneficiază de statutul de limbă a Uniunii Europene.  Acesta a fost unul dintre scopurile &bdquo;din umbră&rdquo; majore ale referendumului din Letonia, care &icirc;nsă a fost dat peste cap, spre marea durere a Kremlinului şi a mercenarilor săi din Riga. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" width="460" height="306" alt="" src="/uploads/images/03-2012/Re-exposure%20of%2014foto2.JPG" /></p>
<p>Aici e locul să amintim &icirc;ncă un amănunt curios al mişcării pentru &bdquo;drepturile rusofonilor&rdquo; din Letonia. Cei mai aprigi militanţi, respectiv lideri ai mişcărilor filoruse de aici (dar şi din celelalte Ţări Baltice, ca şi &icirc;n R. Moldova, de altminteri), de cele mai multe ori nu au nume ruseşti: e suficient să amintim de naţional-bolşevicul V. Linderman, supranumit şi &bdquo;Lenin&rdquo; al rusofonilor din această ţară. &Icirc;n toamnă, c&acirc;nd &icirc;ncă nu era clar dacă se va desfăşura sau nu plebiscitul pro limba rusă din Letonia, acesta recurgea la ameninţări &icirc;n stil FSB-ist: dacă nu se va face referendumul, &icirc;n Letonia va fi mare vărsare de s&acirc;nge, &bdquo;Bişkekul va fi la Riga&#8230;&rdquo; (Amintiţi-vă că şi Putin prorocea &bdquo;K&icirc;rg&icirc;zstanul &icirc;n Moldova&rdquo;.) Acum, c&acirc;nd &icirc;şi linge rănile după ruşinosul eşec suferit, Linderman a trecut la alt registru de  ameninţări, invoc&acirc;nd mai rar &bdquo;lucoarea&rdquo; Kremlinului, mai des vocifer&acirc;nd că, dacă nu se va da curs poftelor sale de Napoleon al politicii de mahala rusească, atunci Letonia se va confrunta cu mari dificultăţi economice, poate ca şi Grecia&#8230; &#8211; mai mult dec&acirc;t o aluzie la omniprezenţa şi tăria finanţei evreieşti din lume, al cărei exponent se consideră, fireşte. Nimeni &icirc;nsă nu admite că cei care au votat cu Linderman &#8211; aproape 25 la sută din participanţii la referendum &#8211; ar g&acirc;ndi la fel cu el, căci nevoile Letoniei sunt şi ale lor, ale rusofonilor, ca şi ale letonilor &#8211; ale celor 75 la sută din populaţie ce au votat contra limbii ruse. E de menţionat că au fost şi ruşi/rusolingvi care au votat contra limbii ruse &#8211; spre onoarea letonilor, nu s-au găsit printre ei din cei ce şi-ar fi dat votul pentru supremaţia unei limbi străine &icirc;n patria lor. După cum am arătat, dintr-un motiv sau altul, cei mai mulţi ruşi nu doresc să plece din această ţară nordică, pe c&acirc;nd instigatorii la tot felul de proteste antiletone, dacă se simte scufundarea corăbiei, aidoma şobolanilor, o părăsesc rapid, lăs&acirc;nd naibii şi idei, şi &bdquo;dragoste de compatrioţi&rdquo; sau de libertate. </p>
<p>&Icirc;n ajunul referendumului din Letonia, la Riga s-au aflat &icirc;n vizită doi fruntaşi ai mişcării liberale şi de dreapta din Rusia: Valeria Novodvorskaia şi Konstantin Borovoi. Au făcut un apel către ruşii &bdquo;letoni&rdquo; să renunţe la ideea dementă a referendumului, pe care l-au numit &bdquo;culmea obrăzniciei&rdquo; (nevidannoe hamstvo); i-au &icirc;ncurajat pe letoni să continue lupta pentru libertate. E de reţinut o afirmaţie a Valeriei Novodvorskaia: &bdquo;Cu c&acirc;t e mai mare numărul ruşilor, al rusofonilor, &icirc;n fostele republici sovietice, cu at&acirc;t mai mari sunt problemele, de tot felul, cu care se confruntă republicile respective&rdquo;. Exemplul Letoniei, cu 1/3 şi ceva de ne-letoni, confirmă cu brio justeţea acestei constatări. </p>
<p>Dacă &icirc;nsă raportăm spusa &icirc;n cauză la situaţia din R. Moldova, unde rusofonii sau ne-băştinaşii ar fi &icirc;n proporţie de &bdquo;numai&rdquo; vreo 20 la sută, atunci se simte nevoia unor completări. Da, desigur, ar mai fi de spus &#8211; pe l&acirc;ngă argumentul numeric &#8211; şi despre spiritul de organizare, dar şi de agresivitate al alogenilor, care poate periclita oric&acirc;nd şi oriunde starea de lucruri ce nu convine lor sau patronilor lor. Şi, &icirc;n egală măsură, se cere să vorbim despre moliciunea, anemia, indiferenţa băştinaşilor&#8230; Scriu aceasta fără vreo legătură cu faptul că &icirc;n folclorul nostru limba maternă nu e asemănată cu soarele. Mă g&acirc;ndesc la bătălia de ieri şi de azi a letonilor pentru a nu permite ca soarele lor să fie &icirc;ntunecat de v&acirc;rcolaci de aiurea sau de tancuri străine. Noi nu am fost (&icirc;ncă) nevoiţi de a ne aduna sub arme, pentru a ne apăra limba rom&acirc;nească, mereu primejduită aici, de altfel. Dar c&acirc;ţi dintre liderii noştri &#8211; naţionali, democratici, prooccidentali, aşadar, şi proletoni &#8211; au avut inspiraţia de a-i felicita pe colegii de la Riga pentru că ne-au oferit o lecţie de demnitate şi de rezistenţă &icirc;n faţa cataclismelor sociale?&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/batalia-pentru-soare-in-letonia-ii-32094.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Tudor Arghezi vine la Chişinău</title>
		<link>https://timpul.md/articol/tudor-arghezi-vine-la-chisinau-11236.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/tudor-arghezi-vine-la-chisinau-11236.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Gheorghe Budeanu]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 26 May 2010 07:04:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bună Dimineața]]></category>
		<category><![CDATA[chisinau]]></category>
		<category><![CDATA[Tudor Arghezi]]></category>
		<category><![CDATA[Vlad Pohilă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/tudor-arghezi-vine-la-chisinau-11236.html/</guid>

					<description><![CDATA[Minunatul cărturar Vlad Pohilă &#238;mi spune că, vineri, Chişinăul cultural o  va avea &#238;n vizită de curtoazie pe dna Mitzura Arghezi, fiica unuia  dintre cei mai mari poeţi rom&#226;ni. Ea va aduce un impunător număr de  cărţi moştenite din biblioteca tatălui său şi le va dărui Bibliotecii de  arte din Chişinău. Tot de atunci, această bibliotecă va purta numele  celui care a scris Flori de mucegai, suger&#226;nd prin creaţia sa că  frumosul poate &#8222;creşte&#8221; şi din ur&#226;t, aşa cum florile cresc deasupra  mucegaiului.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Mitzura Arghezi este o persoană care trăieşte &icirc;ntru totul tragedia basarabenilor. O trăieşte şi pentru alţi rom&acirc;ni din dreapta Prutului. Era &icirc;n primăvara lui 1989, c&acirc;nd ea a venit să-i susţină spiritual pe scriitorii de la Chişinău care lansaseră lupta pentru grafia latină. Am mers atunci &icirc;mpreună la muzeul lui Alexe Mateevici din Zaim, Căuşeni. Deşi regimul Ceauşescu se ţinea bine şi mai era &icirc;ncă mult p&acirc;nă la &bdquo;Rom&acirc;ni, nu trageţi &icirc;n rom&acirc;ni!&rdquo;, strigat pe străzile Bucureştiului, doamna Mitzura mi-a vorbit deschis despre dorul rom&acirc;nesc &icirc;necat &icirc;n apele Prutului, dar şi despre viaţa celui care a fost Tudor Arghezi. Poetul a iubit-o mult, i-a dedicat şi o poezie &#8211; &bdquo;C&acirc;ntec de adormit Mitzura&rdquo;, care &icirc;ncepe cu &bdquo;Doamne, fă-i bordei &icirc;n soare,/ &Icirc;ntr-un colţ de ţară veche,/ Nu mai nalt dec&acirc;t o floare..&rdquo;. Cred că Tudor Arghezi o va &icirc;nsoţi numaidec&acirc;t pe fiica sa la Chişinău. Cu spiritul. De oriunde s-ar afla&hellip;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/tudor-arghezi-vine-la-chisinau-11236.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
