Întrebat în ce condiţii FMI ar fi disponibil să semneze un nou acord cu guvernul, Dumitru Ursu a spus că „este cunoscută acea foaie de parcurs pe care au înmânat-o reprezentanţii ambasadelor străine şi ai instituţiilor financiare internaţionale după investirea guvernului Gaburici. Sunt vreo 86 de pagini, peste o sută de propuneri în toate domeniile, inclusiv şi financiar. Nu sunt careva cerinţe noi, sunt cunoscute, arhicunoscute. Unele dintre ele s-au tărăgănat în timp, la alte nu am avut, probabil, voinţa politică necesară.”
Dumitru Ursu crede că va fi „foarte dificil de semnat acordul cu FMI în timp foarte apropiat, deoarece bugetul probabil va ajunge mâine-poimâine în Parlament, va fi o discuţie în Parlament, trebuie să fie adoptat în două lecturi. Numai după ce vom avea acest buget putem reveni la întrebarea de a avea un acord cu Fondul Monetar Internaţional. Să venim cu temele de acasă făcute. Vorbesc nu numai de buget, dar şi alte chestiuni cu referinţă la sectorul bancar, inclusiv cu acele trei bănci, ce vom face cu ele, cine va achita datoriile respective, vor fi trecute la bugetul de stat sau nu. Multe lucruri care trebuie să le clarificăm şi apoi să batem la uşa Fondului Monetar.”
Vechiul program economic cu Republica Moldova pe termen de trei ani a fost aprobat de consiliul de directori executivi ai FMI pe 29 ianuarie 2010 şi prevedea o susţinere financiară în sumă de circa 570 milioane de dolari SUA, dintre care au fost alocate 490 milioane de dolari. După misiunea Fondului din noiembrie 2012 programul a fost extins încă pe trei luni. Însă din cauza că nu au fost onorate unele obligaţiuni pe fondul crizei politice ce s-a declanşat la început de an şi au fost adoptate unele legi care contravin înţelegerilor cu FMI, Moldova a ratat ultima tranşă în valoare de 76 milioane de dolari.
Eventualele negocieri care nu vor începe mai devreme de luna mai, după ce Moldova va fi vizitată de o misiune de evaluare post-program vor fi foarte dificile, în condiţiile experţii se arată îngrijoraţi de „problemele grave de guvernare corporativă în sistemul bancar care constituie în continuare un risc pentru stabilitatea financiară” şi deficitul mare al bugetului, precum şi alte probleme.
sursa: abcnews.md
