(Discurs INTEGRAL) Președintele Parlamentui, Igor Corman în Parlamentul României: Trebuie să construim cât mai multe PODURI PESTE PRUT, și de flori, dar și de piatră

Doamnelor şi domnilor parlamentari,.

Onorată asistenţă,

Permiteţi-mi să Vă salut cordial atît în numele meu personal, cît şi în numele întregului Parlament al Republicii Moldova. Ţin să Vă mulţumesc, domnule Preşedinte Zgonea, pentru invitaţia de a efectua această vizită la Bucureşti, pentru căldura şi ospitalitatea aleasă cu care sîntem primiţi. De asemenea, Vă mulţumesc pentru onoarea de a mă adresa Camerei Deputaţilor a Parlamentului României.

Astăzi, Republica Moldova este mai aproape ca oricînd de Uniunea Europeană. Sigur că vom avea încă multe etape de parcurs pînă cînd ne vom ocupa locul firesc în familia popoarelor europene. Avem, însă, convingerea, că opţiunea noastră de dezvoltare europeană a ţării nu are alternativă, mai mult decît atît – este ireversibilă! Avem obligaţia, dar şi şansa de a edifica un stat modern european. Şi mai avem voinţa fermă de a ne onora acest angajament şi de a face faţă şansei pe care ne-o oferă istoria.

În 2009, cetăţenii noştri au încredinţat forţelor democratice mandatul de a guverna. Coaliţia pro-europeană s-a angajat în mod plenar în realizarea proiectului său de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, proiect ce a creat speranţe pe potriva setei poporului de libertate, democraţie şi prosperitate.

În pofida provocărilor timpului, astăzi, sîntem angajaţi într-un proces amplu de modernizare şi democratizare, un proces de reforme dificil, cu mari riscuri şi, deseori, dureros, dar care are deja darul de a ne încuraja prin primenirile tot mai vizibile.

Apropiatul Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius va marca, fără îndoială, o etapă importantă în relaţia noastră cu UE. Aşteptăm să fie parafat şi, pe parcursul anului următor, semnat Acordul de Asociere, care ne va poziţiona într-o altă albie de dialog cu Uniunea Europeană. Crearea Zonei de comerţ liber ne va deschide calea spre integrarea economică în piaţa unică europeană. Am finalizat, în mare parte, implementarea angajamentelor privind liberalizarea vizelor şi avem îndreptăţita încredere că nu va întîrzia o decizie pozitivă şi în această privinţă. Asta ar însemna şi ridicarea barierei vizelor pentru cetăţenii noştri de la hotarul de pe Prut.

Sîntem, cum spuneam, mai aproape ca oricînd de Europa, inclusiv datorită sprijinului constant pe care l-am simţit şi apreciat mereu din partea dumneavoastră.

Calea pînă la acest moment, calea spre libertate şi democraţie, n-a fost deloc uşoară. Recent, la 27 august, am sărbătorit împlinirea a 22 de ani de cînd, prin voinţa poporului, am purces să construim un stat suveran şi independent. România a fost prima ţară care a recunoscut independenţa Republicii Moldova.

Am înfruntat în aceşti 22 de ani mai multe încercări. Am trecut printr-un război pe Nistru, ecoul căruia îl resimţim pînă azi. Teritoriul statului continuă să rămînă divizat. Am avut perioade de declin care au alimentat unei părţi a societăţii nostalgiile trecutului, în timp ce sute de mii de concetăţeni, obosiţi de aşteptări, de altfel ca şi prin alte părţi, au ales calea exodului, pribegind pe meleaguri străine, în căutarea unei vieţi mai bune.

Adesea am bătut pasul pe loc şi am ratat ocazii, iar clasa politică s-a lăsat antrenată în nesfîrşite polemici sterile, care au divizat societatea şi au privat-o de perspectivele unei modernizări mai rapide.

Am simţit efectele unor constrîngeri, presiuni, atît din exterior, cît şi din interior, în condiţiile unei societăţi în multe privinţe divizată şi încă în convalescenţă după vremuri de restrişte.

Am învăţat, ca oameni politici şi cetăţeni responsabili, că integrarea europeană este nu atît o opţiune geopolitică, cît, în primul rînd, o opţiune de civilizaţie, un model de dezvoltare pentru Republica Moldova.

Destinul pe care ni l-a rezervat istoria ne obligă să tratăm cu multă înţelepciune relaţiile cu vecinii noştri din est, ţinînd cont de interesele noastre economice, comerciale, energetice, dar şi de faptul că, timp de decenii, am dezvoltat cu aceste popoare relaţii interumane şi culturale valoroase. Integrarea europeană şi cooperarea cu partenerii tradiţionali din est nu trebuie să se excludă una pe alta, ci să se completeze. Antagonizarea geopolitică este o cale contraproductivă, fără sorţi de izbîndă şi nu are perspectivă pentru ţara noastră. Perspectivă are cooperarea, nu confruntarea.

Cred că o asemenea abordare este în interesul dezvoltării noastre fireşti, pregătirii terenului pentru reintegrarea ţării, consolidării statului şi societăţii noastre multiculturale. Ne dorim pace şi armonie în societate, astfel ca fiecare om, indiferent de apartenenţa etnică sau lingvistică, să fie mîndru că este cetăţean al Republicii Moldova.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,.

Relaţia moldo-română – cea oficială, nu între oameni – a cunoscut, în aceşti 22 de ani, o evoluţie sinusoidală. De multe ori, ceea ce ar fi trebuit să ne apropie, ne-a îndepărtat. Au existat destule prejudecăţi, complexe şi clişee, atît la Chişinău, cît şi la Bucureşti. Mă bucur, însă, să constat că în ultimii ani relaţia noastră se dezvoltă de o manieră firească, a devenit mai matură şi mai pragmatică, bazîndu-se azi pe valori europene şi interes comun.

În ultimii 4 ani noi am reuşit să construim un dialog consistent, marcat de vizite frecvente atît pe dimensiunea guvernamentală, cît şi parlamentară. Am dezvoltat o colaborare bilaterală temeinică, pe toate palierele, în spiritul şi logica Declaraţiei comune privind instituirea unui parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, semnată în 2010. Doar în ultimii trei ani au fost semnate peste 50 de acorduri bilaterale. Am avut voinţă politică să semnăm şi mult-prea discutatul Tratat privind regimul de frontieră, pe care noi l-am ratificat anul acesta şi aşteptăm s-o faceţi şi Dumneavoastră în Parlamentul României.

Cred că este foarte important că am reuşit să întărim componenta simbolică a relaţiei noastre cu cea pragmatică şi s-o articulăm pe două coordonate majore. Pe de o parte, pe afirmarea caracterului special al relaţiei moldo-române, conferit de comunitatea de cultură, tradiţii, istorie, limbă, iar pe de altă parte, pe dimensiunea europeană a cooperării bilaterale, avînd la bază obiectivul strategic al integrării europene a Republicii Moldova.

Am realizat împreună lucruri frumoase. Ponderea economică a României în Republica Moldova a crescut constant în aceşti ani. România a devenit a doua piaţă de desfacere pentru produsele moldoveneşti şi prima printre ţările Uniunii Europene. Sînt în creştere investiţiile româneşti în Republica Moldova.

Am deschis împreună consulate la Cahul, Bălţi, Iaşi şi Ungheni, activitatea benefică a cărora a fost resimţită de către cetăţenii noştri. Am inaugurat Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău, care are un rol important în fortificarea schimburilor noastre culturale şi integrarea artiştilor din Republica Moldova în circuitul cultural românesc şi internaţional. Au fost deschise extensiuni ale universităţilor din România la Cahul şi Bălţi. A sporit constant numărul burselor, peste 80 mii de tineri moldoveni avînd posibilitatea de a studia la liceele şi universităţile din România. Şi eu sînt unul dintre ei.

România a mărit continuu asistenţa pentru dezvoltare alocată Republicii Moldova. Ne-aţi fost alături şi în timpul inundaţiilor din vara anului 2010 pe rîul Prut, România fiind prima ţară care a acordat Republicii Moldova ajutor umanitar, tehnic, financiar, echipe de salvatori, chiar dacă în acel moment se confrunta cu aceleaşi probleme.

România este unul dintre promotorii de bază în Europa ai interesului nostru legitim de integrare europeană, fiind şi co-iniţiatorul Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova. De asemenea, aţi amplificat sprijinul concret în procesul de armonizare şi transpunere a legislaţiei, a standardelor şi practicilor europene în ţara noastră.

Evident că putem şi trebuie să facem cu mult mai mult. Este important să sprijinim dialogul politic foarte bun cu mai multe proiecte concrete, cu un impact mai mare asupra relaţiilor dintre România şi Republica Moldova.

Astfel, am redeschis împreună un pod, dar avem mai multe care îşi aşteaptă rîndul. Am lansat proiecte ambiţioase destinate conectării Republicii Moldova la spaţiul european în domeniul energetic, al transporturilor şi al mediului, dar sîntem abia la început de cale. Am în vedere Gazoductul Iaşi – Ungheni, liniile electrice de înaltă tensiune Fălciu – Goteşti şi Suceava – Bălţi, extinderea staţiei de la Bălţi şi interconectarea Republicii Moldova prin România la reţele electrice europene. Energia regenerabilă deschide ambelor state noi oportunităţi de cooperare, România devenind unul din liderii regionali în domeniul producerii energiei eoliene. Mă refer şi la construcţia liniilor de cale ferată cu ecartament european Iaşi-Chişinău care ne vor conecta la Reţeaua Transeuropeană feroviară.

Toate aceste proiecte vor consolida securitatea noastră energetică – element fundamental al securităţii naţionale şi al stabilităţii economice – şi vor contribui la integrarea Republica Moldova în Uniunea Europeană.

Stimaţi colegi,.

Cooperarea noastră interparlamentară se înscrie plenar în dinamica relaţiilor moldo-române şi reprezintă o componentă cu adevărat importantă. Mă bucur că avem cadrul legal şi instituţional necesar pentru a dezvolta şi aprofunda în continuare dimensiunea parlamentară. Mă refer la Acordul de Colaborare între Parlamentele Republicii Moldova şi României, de asemenea, la Comisia interparlamentară pentru integrare europeană. Avem un schimb destul de intens de vizite şi contacte la nivelul conducerii legislativelor, comisiilor de profil şi al grupurilor de prietenie. Şi vizita noastră este o dovadă în acest sens.

Pînă la aderarea României la Uniunea Europeană, aţi realizat un volum de muncă uriaş de armonizare a legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar, adoptînd mii de legi euro-conforme. Republica Moldova urmează acum aceeaşi cale. De aceea, vă sîntem recunoscători pentru disponibilitatea de a împărtăşi cu noi acest patrimoniu şi experienţa dvs. valoroasă. Accesarea la baza de date online de legi şi la biblioteca Parlamentului României ne-ar fi, de asemenea, de real ajutor.

Pornind de la importanţa funcţiei de control parlamentar asupra autorităţilor publice şi executării legilor, am fi interesaţi în transferul de bune practici în acest domeniu.

În statele democratice Parlamentul are un rol determinant în plan intern, este instituţia care trebuie să inspire, să orienteze, să influenţeze, să facă politica, dar are şi un rol important în plan extern.

De aceea, cred că noi, parlamentarii, trebuie să fim mai prodigioşi şi să promovăm mai energic diplomaţia parlamentară.

Am toată convingerea că o cooperare parlamentară consolidată între statele noastre va reprezenta o valoare adăugată importantă pentru ambele state.

Cu această ocazie, vreau să va îndemn şi să vă invit, stimaţi colegi parlamentari, să ne vizitaţi cît mai des, pentru a cunoaşte cît mai bine realităţile noastre, pentru a ne cunoaşte cît mai bine unii pe alţii.

În încheiere, doresc să-mi exprim încă o dată satisfacţia şi bucuria că relaţiile moldo-române sînt pe calea cea bună, aşa cum le stă bine unor buni vecini. Este în puterile noastre să facem şi mai multe. Noi putem şi trebuie să construim mai multe poduri peste Prut, şi de flori, dar şi de piatră, astfel încît în relaţiile noastre să fie şi poezie, dar şi pragmatism.

Sînt sigur că o să reuşim!

Vă mulţumesc pentru atenţie.