Asta mă face să-i dau dreptate lui I. Dodon care suspecta Alianța și PCRM că ar face ”un joc de culise”. Îi dau dreptate și lui V. Cibotaru care declara la o dezbatere tv că …nu poți analiza și pronostica evoluția unor evenimente politice de la noi fiindcă niciodată nu știi ce e în capul politicienilor noștri – ei public spun una, dar gândesc (și fac) alta. Din acest punct de vedere meseria de analist politic în R. Moldova este ingrată…
Am urmărit declarațiile reprezentanților celor patru partide și nu puteam scăpa de senzația că sunt mințit, că se face un joc (”joc de culise”, vorba lui Dodon) pe care omul simplu nici nu-l intuește. Toți patru (Filat, Lupu, Ghimpu și Muntean) mi s-au părut prea concilianți, prea cooperanți, prea responsabili, prea optimiști și încrezători că vor putea identifica până la 12 ianuarie candidatura unui candidat la președinție. Doamne, parcă i-a deocheat cineva! (Cine oare?!). Furtunosul Iurie Muntean, ”unionistul”, cel mai zgomotos și mai radical peceremist, ieri s-a comportat ca un mielușel. Ceva nu e curat. Pe de altă parte, și orgoliosul premier a fost surprinzător de cooperant și nepretențios. Delegându-l pe Muntean la negocieri, Voronin le-a sugerat celor trei lideri ai AIE care este nivelul de discuții pe care el îl acceptă. În mod normal cu cei trei lideri urma să discute liderul PCRM, dar nu un Muntean oarecare. Cu toate acestea – ca să vezi minune! – Filat a acceptat umilința de a discuta cu Muntean, nu cu Voronin. De ce oare?
… fiindcă nu poți ști ce e în capul politicienilor noștri! De aceea, eu rămân, totuși, Toma Necredinciosul și sunt înclinat să cred că ceea ce am văzut aseară a fost un joc (de culise între PCRM și AIE), iar liniștea de pe frunțile celor patru actori înseamnă că circul politic de la Chișinău nu s-a încheiat, ci și-a inaugurat o nouă stagiune. Dar să mai vedem ce se va întâmpla astăzi…
