Una dintre reprezentantele cele mai de seamă a promoţiei e Carolina Vozian, care descrie în povestirile ei tensiunile pe care le trăiesc adolescentele, care, nu de puţine ori, se nasc din confruntarea cu lumea violentă a maturilor. Cu toate că Ecaterina Bargan este cunoscută în special ca poetă, iar cel mai nou volum al ei, Cântece de la şase, e chiar unul foarte bun, sunt foarte interesante şi prozele sale, care se nasc din jurnal ca Afrodita din spuma mării. Nu sunt, însă, nişte memorii deghizate. Ecaterina nu le schimbă oamenilor numele şi nu îngroaşă culorile. Cele mai bune povestiri ale ei debutează ca o filă de jurnal şi, pe nesimţite, se transformă într-o proză minimalistă foarte fină. Personajul-narator din povestirile Nataliei Graur se uită la lume cu o privire de hippy şi asta nu poate să nu placă. Cristi Mariuţă se diferenţiază de Natalia Graur prin predilecţia sa pentru descrierea violenţei lumii în care trăim şi a impactului acesteia asupra tinerei generaţii. Nu pot să nu amintesc în acest sens de proza sa despre un circar care se mutilează în faţa publicului. Totuşi, dacă ar fi să răspundem la întrebarea cine e liderul acestui grup, atunci, sigur, îl voi numi pe Ion Buzu. El nu numai că este un tânăr rebel, dar mai e, în acelaşi timp, şi un mare admirator al prozatorilor americani din ultimele valuri.
Una peste alta, în literatura română e pe cale să se afirme o nouă promoţie literară basarabeană. Cred că aceasta o să ne furnizeze foarte multe surprize.
