Chiar dacă Moldova se confruntă cu o mulţime de probleme, tinerii spun că au ales să vină aici ca să-şi simtă utilitatea. Quentin are 19 ani şi, la scurt timp după absolvirea colegiului, a devenit voluntar la Centrul comunitar pentru copii „Evrica” din Chişinău. Şi Julie este voluntară la un centru pentru copii. Franţuzoaica de 26 de ani are grijă de micuţii de la Centrul „Salvaţi copiii” – le face baie, îi pregăteşte seara pentru somn sau le organizează pe parcursul zilei diverse jocuri şi activităţi distractive. Lucas, un tânăr 24 de ani, după doi ani în care a studiat jurnalismul, a vrut să cunoască lumea, iar faptul că până atunci nici nu auzise de Moldova nu l-a împiedicat să accepte provocarea de a veni în ţara noastră. Cei trei au ajuns aici în baza proiectului Serviciul European de Voluntariat, din cadrul Programului „Tineretul în acţiune”, finanţat de Comisia Europeană pentru Cultură şi Educaţie.
O şansă de a învăţa ceva nou
Julie spune că nu îşi aminteşte prima reacţie a copiilor de la Centrul „Salvaţi copiii”, dar sigur că, la început, a comunicat cu ei mai mult prin semne, pentru că nu cunoştea limba română. De altfel, pentru voluntari, aceasta este o oportunitate unică de a învăţa româna. Totodată, Lucas subliniază: „Când eşti tânăr, îţi doreşti să descoperi lumea, mai ales călătorind, iar acest program este un mod de a călători economisind bani”. Dacă Julie, în cea mai mare parte a timpului, are grijă de micuţi, Quentin organizează activităţi pentru copiii din diferite pături sociale care vin la „Evrica” şi mai face voluntariat la Centrul „Memoria”, care oferă consiliere pentru victimele torturii. Lucas este voluntar la Centrul de Jurnalism Independent. „În Franţa am studiat jurnalismul, iar aici pun în practică ceea ce ştiu. Ei au o Şcoală de studii avansate în jurnalism, unde organizez un club de dezbateri pentru studenţi şi, câteodată, îi înlocuiesc pe profesori”, menţionează Lucas, care mai scrie şi diverse articole pentru varianta de limbă engleză a unui portal de ştiri.
Problemele tinerilor
„Mulţi gândesc că tinerii din Franţa sunt diferiţi de ceilalţi, dar, când vine vorba de a găsi un loc de muncă sau o locuinţă, toţi ne confruntăm cu aceleaşi dificultăţi. Diferenţa este că acolo tânărul este mai protejat de stat şi lesne îşi permite să studieze o perioadă mai îndelungată sau să călătorească”, spune Lucas. Julie susţine afirmaţiile lui, subliniind că în Franţa oricine poate urma o facultate, pentru că e gratis. Dacă nu ai bani, statul îţi achită studiile şi te asigură cu un trai decent pe parcursul studiilor, dar pe urmă trebuie să îţi găseşti singur de lucru”, ne spune tânăra, care a făcut Facultatea de Cinematografie, dar munceşte ca profesoară de clasele primare. „Când finisezi colegiul şi vrei să continui studiile, nu te gândeşti dacă ulterior o să găseşti un loc de muncă, ştii că părinţii vor plăti pentru tine. Diferenţa e că moldovenii sunt mai responsabili când îşi aleg profesia”, crede Julia.
Moldova – frumoasă şi ciudată
Quentin, Julie şi Lucas spun că au rămas profund impresionaţi de Moldova şi de fenomenele de aici. Bunăoară, au rămas surprinşi când au văzut bătrâni care muncesc. „A fost ciudat să vedem pe străzi, lângă marketuri, bătrâni care se ocupă cu comerţul. Nu am văzut aşa ceva în Franţa, pentru că la noi bătrânii nu lucrează, ci sunt întreţinuţi de stat”, îmi spune Lucas mirat, iar Quentin se arată impresionat de Moldova şi de localnici. „Aici poţi întâlni oameni foarte interesanţi, drăguţi”, remarcă el. Nu de aceeaşi părere este şi Julie, care spune că se simte aiurea că „pe drum, lumea se uită ostil la tine, chiar agresiv, uneori”. De asemenea, fata spune că în Moldova nu-i place atitudinea bărbaţilor faţă de femei, şi invers, dar că a rămas încântată de „rutiera moldovenească”, pe care a văzut-o în premieră aici.
Voluntarii francezi se arată fascinaţi şi de fenomenele politice de la noi. „În Franţa nu mă interesau evenimentele politice, pentru că acolo sunt, cam întotdeauna, aceiaşi oameni la conducere. Iar aici lucrurile pot să se schimbe radical în numai câteva luni”, îmi spune cu un licăr ştrengăresc în ochi Lucas. Referitor la mass-media, tânărul mărturiseşte că aici a observat un fenomen aparte: „Sunt camere de luat vederi peste tot, la fiecare eveniment – cel puţin vreo trei-patru. În Franţa vezi multe camere doar la evenimente mari”. La un ceai, tinerii francezi mi-au povestit că le place în Moldova şi că se dau în vânt după bucatele tradiţionale moldoveneşti, dar totuşi duc dorul brânzeturilor şi al cărnii franceze. Ei mai spun că produsele din marketurile noastre sunt mai sănătoase decât în ţara lor. „Mă simt mai bine aici. La Crăciun am fost acasă şi m-am îmbolnăvit, de când am revenit la Chişinău însă, mă simt chiar foarte bine. Produsele de aici sunt mai sănătoase şi mai ieftine decât în Franţa, mai ales cele autohtone”, a remarcat Quentin în timpul discuţiei.
