Regiunea transnistreană se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimii trei decenii, care amenință să ducă la colapsul complet al administrației separatiste până la începutul toamnei. Deficitul bugetar uriaș, întârzierile la plata salariilor și prăbușirea industriei locale au transformat ce părea a fi o criză energetică temporară într-o spirală economică fără precedent pentru enclava separatistă.
Potrivit datelor oficiale, economia regiunii s-a contractat cu 43% în primele cinci luni ale anului 2025, iar comerțul exterior a scăzut cu peste 50%. Sectoarele cheie ale economiei locale au fost devastate: energia electrică cu o scădere de 51,5%, metalurgia cu 66%, iar industria chimică cu 68%. Administrația de la Tiraspol a fost nevoită să suspende finanțarea majorității programelor de stat și să reducă drastic alocațiile pentru infrastructură, în timp ce promite că va asigura plata salariilor și pensiilor prin împrumuturi externe de peste 120 de milioane de euro din surse necunoscute.
Criza actuală marchează sfârșitul modelului economic care a susținut regiunea separatistă timp de trei decenii, bazat pe gazul rusesc gratuit și vânzarea energiei electrice către Chișinău. Alexandru Slusari, membru al Consiliului de supraveghere al Energocom, avertizează că „dacă până la 1 septembrie regiunea separatistă nu obține ajutor extern, urmează colapsul financiar al acestui stat artificial”. Holdingul Șerif, principalul actor economic din regiune, a redus semnificativ importurile și refuză să mai schimbe valută forte pe ruble transnistrene, forțând locuitorii să se aprovizioneze de pe malul drept al Nistrului. Experții atenționează că această criză ar putea fi instrumentalizată de Moscova pentru a destabiliza Republica Moldova în perioada preelectorală, transformând colapsul economic într-un instrument de presiune politică.
