Moldova vrea să se rupă de trecutul energetic și să intre în viitor cu o strategie până în 2050 care promite independență, modernizare și energie curată. Documentul propus de Ministerul Energiei vorbește despre un plan ambițios: renunțarea definitivă la gaz și cărbune, multiplicarea de cinci ori a capacității electrice și orientarea către resurse regenerabile – vânt și soare. În teorie, țara s-ar alinia celor mai moderne standarde europene.
Dar visul vine cu o notă de plată astronomică. Implementarea strategiei ar costa 43 de miliarde de euro – echivalentul a două PIB-uri și jumătate ale Republicii Moldova. Aceasta înseamnă că pentru fiecare pas spre „aurul verde” ar fi nevoie de resurse pe care statul pur și simplu nu le are. Autorii încearcă să tempereze cifrele uriașe explicând că, pe termen lung, costurile vor fi recuperate din economiile generate de reducerea importurilor de gaze naturale.
Planul include chiar și ideea construirii unui reactor nuclear modular de 300 de megawați, un pas uriaș pentru o țară mică, dar și modernizarea completă a transportului și clădirilor pentru a atinge obiectivul de decarbonizare. Totul sună a salt tehnologic și civilizațional, dar scepticii atrag atenția că între planșele colorate și realitate se întinde un hău financiar aproape imposibil de acoperit.
Experții spun că în loc de proiecte megalomane, Moldova ar avea nevoie de soluții pragmatice și etapizate: investiții în eficiență energetică, extinderea treptată a parcurilor eoliene și fotovoltaice și sprijin direct pentru populație în fața facturilor tot mai mari. Fără un plan clar de finanțare, strategia riscă să fie percepută ca o iluzie electorală și nu ca un proiect național viabil.
Astăzi, între viziunea ministerului și realitatea cetățeanului rămâne o prăpastie dureroasă: oamenii plătesc facturi uriașe la gaz și electricitate, în timp ce statul desenează pe hârtie o Moldovă „verde” care, fără bani reali, riscă să rămână doar un scenariu frumos pe rafturile instituțiilor.
