Consiliul Concurenței pune la îndoială datele privind stocurile de zahăr şi avertizează asupra riscurilor de monopolizare a pieţei şi creşterea preţurilor

Proiectul de hotărâre cu privire la introducerea unei măsuri provizorii de apărare comercială a pieței interne pentru 200 de zile la importul de zahăr din Serbia, promovat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), nu a fost bine elaborat și documentat, susține Consiliul Concurenței într-un aviz.

Potrivit Consiliului Concurenței, aplicarea măsurii nu este „suficient argumentată pe informații oficiale privind volumul importurilor din Serbia, inclusiv ale producătorilor autohtoni de zahăr pentru anii inclusiv de până la 2024, și cotele de piață, prețurile efective de import la vamă, confirmate de autoritățile competente, prețurile de import din alte țări și nivelul real al costurilor de producție interne, verificat prin evaluări obiective și surse independente, care să ateste veridicitatea acestor informații”.

Datele privind stocurile şi importul de zahăr nu au fost verificate

Autoritatea constată că analiza expusă în nota de fundamentare se bazează pe date și informații furnizate de cei doi producători locali Sudzucker Moldova și Moldova Zahăr, „fără ca acestea să fie verificate sau validate printr-o analiză economică independentă a autorităților publice competente”.

Conform datelor oficiale de la Serviciul Vamal, în anul 2024, producătorii autohtoni de zahăr au importat o cotă semnificativă din totalul de zahăr, inclusiv din Serbia, care au continuat să importe și în perioada ianuarie – august 2025, inclusiv din Serbia.

Totodată Consiliul Concurenţei susţine că documentul (aprobat şi publicat deja de Guvern) „nu conține o analiză a efectului măsurii asupra consumatorilor și industriilor dependente de zahăr (panificație, patiserie, procesatori alimentari)”.

Va creşte preţul la zahăr?

„Aplicarea unei taxe vamale în regim MFN (Most Favored Nation n.r.), în cuantum de 75% din valoarea în vamă a mărfii pentru volumele care depășesc cota propusă de 1.000 tone, ar putea duce la majorarea prețului intern al zahărului, ceea ce poate afecta bunăstarea consumatorilor și competitivitatea lanțurilor alimentare”, avertizează autoritatea responsabilă de protecţia concurenţei.

Advertisement

De asemenea Consiliul Concurenţei susţine că limitarea importurilor prin bariere tarifare poate conduce la consolidarea excesivă a puterii celor doi producători locali – Sudzucker Moldova și Moldova-Zahăr și crearea premiselor pentru realizarea unor comportamente anticoncurențiale (majorări nejustificate de preț, restrângerea producției, împărțirea pieței).

În plus spune că documentul nu conține prevederi „care ar asigura monitorizarea și prevenirea unor asemenea efecte asupra piețelor ce ar putea fi afectate, și faptul că această interacțiune directă pe piață nu va afecta bunăstarea consumatorilor sau va asigura consumatorilor o parte echitabilă din beneficiul obținut de către producătorii de zahăr din Republica Moldova”.

Cât despre argumentele MDED precum că, în cadrul procesului de evaluare a situației de piață și a impactului negativ generat asupra industriei producătoare de zahăr, „nu au fost identificate opțiuni alternative viabile care să asigure un răspuns rapid, eficient și proporțional la dezechilibrul grav creat de volumul importurilor și nivelul prețurilor practicate”, Consiliul Concurenţei precizează că nu este prezentată o analiză comparativă a altor instrumente, precum scheme de sprijin temporare pentru producători, măsuri de eficientizare sau intervenții fiscale punctuale.

„În lipsa unei astfel de evaluări, proporționalitatea măsurii propuse rămâne neclară și discutabilă pentru evaluarea impactului asupra mediului concurențial, inclusiv a sectoarelor economice conexe, risc care nu este analizat în Nota de fundamentare”, concluzionează Consiliul Concurenţei.

MDED: Industria locală trebuie protejată

Amintim că la iniţiativa MDED, Guvernul a Guvernul a aprobat pe 8 octombrie, o măsură provizorie de protecție comercială a pieței interne în baza Acordului Central European de Comerț Liber (CEFTA), care constă în suspendarea temporară a exceptării de taxe vamale la importul în Moldova a zahărului alb din sfeclă de zahăr, originar din Serbia, la depășirea cotei de 1000 de tone. Măsura va fi aplicată pe o perioadă de 200 de zile.

„Această măsură este necesară pentru a susține competitivitatea industriei naționale a zahărului, care sprijină peste 3.000 de locuri de muncă în zonele rurale și generează venituri de aproximativ 1.200 de euro pe hectar pentru fermieri”, argumenta MDED.

Totodată MDED susţine că acesta este un răspuns la dezechilibrul provocat în 2025 de importurile de zahăr la prețuri mai mici decât costurile interne de producție, precizând că dacă până în 2024, Republica Moldova nu importa zahăr din Serbia, într-un singur an, această țară a ajuns să dețină aproape 47% din piața importurilor.

Potrivit Ministerului Economiei, companiile naționale estimează un volum total de 78.000 de tone de zahăr (producția din 2025 plus stocurile existente) până la sfârșitul acestui an, cantitate suficientă pentru a acoperi consumul intern în perioada 2025–2026, în condițiile în care consumul intern de zahăr este estimat la 63.000 – 67.000 tone anual.

„Fără această măsură de protecție, producția autohtonă riscă să fie complet înlocuită de zahărul de import, punând în pericol lanțul valoric agricol-industrial construit în ultimele două decenii, investițiile de 130 milioane de euro și stabilitatea comunităților ruraleŢ, a declarat viceprim-ministra, Doina Nistor.

Introducerea măsurii de protecție a pieței interne a fost cerută guvernului de Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova, care a spus că zahărul sârbesc ieftin a căpătat o cotă de piață tot mai mare, începând cu 2024 şi ameninţă industria locală. Totodată UPZM susţine că în țară este suficient zahăr, iar o economie nu se poate dezvolta fără producție locală, locuri de muncă și investiții în Republica Moldova.

În schimb Adrian Lipcan, administratorul şi proprietarul Sugar Bridgesusţine că introducerea unor astfel de măsuri ar contravine atât legislaţiei Republicii Moldova, cât şi normelor OMC şi CEFTA la care ţara noastră este parte, iar iniţiativa MDED s-ar baza pe un şir de informaţii eronate.

El avertizează că măsura va duce monopolizarea pieţei şi la crelşterea preţurilor la zahăr, iar „fiecare consumator din țară, inclusiv procesatorii locali vor plati cu 3-4 lei pentru un kilogram mai mult”.

De notat că, la moment, preturile de raft în Republica Moldova deja sunt cele mai mari în regiune și constituie 0,92 euro/kg, în timp ce în România – 0,75 euro/kg, iar în Ucraina – 0,56 euro/kg.

În ultimii doi ani, graţie noului jucător, concurenţa pe piaţa zahărului din Republica Modova a devenit mai bună, fapt ce este vizibil mai ales printr-un veritabil război al preţurilor pe rafturile magazinelor.