Guvernul Republicii Moldova a denunțat ultimul dintre cele zece acorduri existente în domeniul energetic cu statele Comunității Statelor Independente (CSI), încheind astfel procesul de retragere din toate angajamentele care vizau cooperarea energetică în cadrul CSI.
Ultimul document denunțat se referă la utilizarea gazelor naturale comprimate drept combustibil pentru mijloacele de transport auto, semnat la Minsk în anul 1995, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor.
Cele zece acorduri vizau diferite segmente ale sectorului energetic. Șase dintre aceste documente, dedicate domeniului electroenergetic, vizau cooperarea tehnică cu CSI, funcționarea în paralel a sistemelor electroenergetice, tranzitul de energie electrică și stabilirea unor proceduri comune de operare a sistemelor.
Aceste documente și-au pierdut relevanța odată cu sincronizarea, în anul 2022, a sistemului electroenergetic național cu rețeaua continentală europeană ENTSO-E. În urma acestei sincronizări, sistemul energetic național a fost deconectat de la rețeaua unificată a CSI (UPS/IPS) și operează în conformitate cu normele și standardele europene.
Alte trei acorduri vizau sectorul gazelor naturale și al produselor petroliere, inclusiv tranzitul de gaze naturale, petrol și produse petroliere, precum și utilizarea gazului natural comprimat în transport.
Denunțarea acestor documente a fost justificată și necesară în contextul reorientării Republicii Moldova către piața energetică europeană, după eliminarea dependenței de resursele energetice rusești și trecerea la procurarea gazelor de pe bursele europene.
Unul dintre acorduri se referea și la tranzitul de petrol și produse petroliere prin conducte magistrale. Acesta a fost considerat irelevant, întrucât pe teritoriul Republicii Moldova nu există conducte de transport al produselor petroliere, iar participarea țării în cadrul acordului avea doar un caracter formal.
Până în prezent, Republica Moldova a denunțat în total 64 de acorduri semnate în cadrul Comunității Statelor Independente, care fie nu mai corespundeau realităților actuale, fie nu aduceau beneficii directe cetățenilor.
Aplicarea multor dintre aceste Acorduri a fost blocată în special de Federaţia Rusă, în special când nu corespundea intereselor sale geopolitice şi economice. De exemplu în anul 2006, anume Moscova a blocat semnarea unui Acord de import a gazelor din Kazahstan, negociat de autorităţile de la Chişinău, grupul Ascom cu companiile şi autorităţile kazahe. Până şi Gazprom fusese de acord la început.
Nu a contat faptul că Acordul cu privire la promovarea unei politici coordonate în domeniul tranzitului de gaze naturale, semnat la Moscova pe 3 noiembrie 1995, prevedea că „Părţile (semnatare) vor lua măsurile necesare pentru asigurarea tranzitului liber şi integrităţii gazelor naturale în timpul transportării acestora prin conducte prin teritoriul statelor sale”.
