Cercetătorii anunță o premieră istorică: reconstituirea ADN-ului lui Adolf Hitler pe baza unor probe prelevate de pe canapeaua pe care dictatorul s-a sinucis în 1945. Analiza, realizată cu tehnologii moderne de secvențiere pe material biologic vechi de aproape 80 de ani, arată indicii genetice care contrazic teorii propagate de-a lungul decadelor. Printre concluzii se numără diagnosticul probabil al sindromului Kallmann, o afecțiune genetică rară caracterizată prin întârzierea pubertății, hipogonadism și dificultăți hormonale severe. Această condiție medicală ar explica unele fragilități fizice atribuite lui Hitler în lucrările istorice, însă nu are nicio legătură cu comportamentele sau deciziile sale politice.
Totodată, analiza infirmă categoric ipoteza originii evreiești, o teorie speculativă folosită în mod repetat în propaganda din secolul XX. Profilul genetic nu evidențiază nicio descendență care să susțină aceste afirmații, iar cercetătorii subliniază că astfel de mituri au fost alimentate în timp fără bază științifică. Noua secvențiere confirmă că speculațiile privind „identitatea ascunsă” a dictatorului au fost nefondate.
Raportul genetic scoate la iveală și predispoziții pentru tulburări neurologice și afectări ale funcțiilor executive, însă specialiștii atrag atenția că genomul nu poate explica natura ideologică, comportamentală sau criminală a liderului nazist. Astfel de caracteristici depind de contextul istoric, social, personal și politic, nu de mutații genetice. Oamenii de știință insistă că analiza ADN-ului nu trebuie folosită pentru a crea false explicații biologice ale răului.
Reconstituirea a fost posibilă datorită conservării surprinzător de bune a urmelor de sânge și țesut, prelevate de anchetatorii sovietici în 1945. Folosind tehnologii de ultimă generație pentru ADN degradat, echipa de cercetători a reușit să extragă fragmente suficient de clare pentru o analiză parțială a genomului. Descoperirea marchează unul dintre cele mai spectaculoase rezultate ale geneticii istorice și oferă, pentru prima dată, date biologice verificabile despre una dintre cele mai controversate figuri ale secolului XX.
Deși rezultatele rescriu anumite detalii istorice, experții subliniază că această descoperire nu schimbă interpretarea regimului nazist și a crimelor comise. Analiza genetică nu substituie responsabilitatea morală și politică și nu explică ideologia genocidară care a dus la Holocaust. Ceea ce oferă însă este o clarificare științifică într-o zonă unde zvonurile și miturile au dominat discursul public zeci de ani.
