Deputatul în Primul Parlament, Alecu Reniță, semnatar al Declarației de Independență, afirmă că în 1940 s-a produs o fractură uriașă prin anexarea forțată a Basarabiei.
Potrivit lui Alecu Reniță, anexarea din 1940 a zguduit din temelii societatea basarabeană și i-a schimbat ireversibil destinul. Alecu Reniță a descris momentul anexării din 1940 drept unul de ruptură totală, care a zguduit structura comunităților locale. Editorialistul a subliniat amploarea atrocităților comise de regimul sovietic.
„În 1940 s-a produs o fractură uriașă prin anexarea forțată, în baza unui ultimatum. A fost o anexare care a bulversat societatea crime în masă, gropile comune, exterminarea elitelor. Au adus o ideologie nouă, o ideologie care trebuia să formeze omul nou, fără Dumnezeu. Pentru societatea moldovenească a fost un șoc uriaș când s-au închis bisericile, preoții erau împușcați. Dar și atunci când cei care erau fruntea satului, cei din primărie, școală, biserică, sunt arestați și fie exterminați, fie duși în Siberia”, a spus Alecu Reniță.
El a vorbit despre consecințele psihologice și sociale ale ocupației, insistând că trauma colectivă a fost dublată de impunerea unei tăceri totale asupra suferinței.
„A fost o anexare cumplită pentru mentalul colectiv. Toate aceste lucruri au răbufnit cu o întârziere de jumătate de secol. Abia după 1985 oamenii puteau spune câte ceva. Pe lângă toate trăirile pe care le-a avut societatea basarabeană, oamenii au fost reduși la tăcere. Au fost băgați în spaimă totală ca să nu poată vorbi, ca să nu poată transmite copiilor și societății nenorocirile pe care le-au trăit în 1940-1941 și după 23 august 1944”, a mai spus Alecu Reniță.
Editorialistul a subliniat că lucrările istoricilor, cărțile și mărturiile publicate ulterior sunt esențiale pentru a reconstrui adevărul istoric despre perioada ocupației sovietice și pentru a-l transmite noilor generații.
„Acest tablou al societății trebuie pus în circuit, prin cărțile care au apărut ulterior, prin lucrările istoricilor. E necesar ca societatea să înțeleagă coșmarul și infernul prin care a trecut Basarabia începând cu 28 iunie 1940 și după 23 august 1944”, a punctat editorialistul.
