Vladimir Putin nu mai așteaptă. Rusia ar putea ataca NATO în următoarele luni: Se comportă irațional
Blocat într-un război de uzură cu Ucraina, confruntat cu pierderi uriașe și cu o nemulțumire internă tot mai mare, Kremlinul pare să își schimbe strategia. Dacă până de curând serviciile de informații europene estimau că Vladimir Putin ar putea ataca o țară NATO spre sfârșitul deceniului, noile analize arată că lucrurile ar putea lua amploare chiar în următoarele 12 luni.
Impasul din Ucraina mută presiunea spre Țările Baltice
Pe frontul din Ucraina, Moscova stagnează. Armata rusă nu a mai înregistrat progrese semnificative din februarie, notează The Moscow Times.
Superioară în războiul cu drone, Ucraina a reușit să distrugă liniile de aprovizionare rusești și să lovească direct infrastructura critică din interiorul Rusiei.
Conform analizelor, Rusia pierde lunar până la 35.000 de soldați, o cifră mai mare decât numărul de recruți pe care reușește să îi atragă prin contract. În spatele ușilor închise, oficialii de la Kremlin se tem că au ajuns într-un punct mort.
Pentru populația rusă, realitatea se traduce prin taxe mai mari, internet restricționat și un sentiment profund de insecuritate. Rezultatul? Cota de popularitate a lui Vladimir Putin a înregistrat cea mai abruptă scădere din ultimii opt ani.
„Rusia nu își poate permite să continue războiul pe cursul actual, deoarece resursele sale se epuizează”, explică Oleksandr Danylyuk, fost oficial ucrainean în domeniul apărării. Din acest motiv, Putin ar putea încerca o „escaladare orizontală”, adică extinderea geografică a conflictului pentru a forța înghețarea războiului în condiții favorabile lui.
Cum pregătește Moscova pretextul unui atac
Istoria recentă arată că Vladimir Putin nu acționează fără o acoperire legislativă formală. Parlamentul rus a adoptat deja o lege care îi permite președintelui să folosească armata în străinătate sub pretextul de a „proteja cetățenii ruși”.
În prezent, propaganda rusă a început să acuze intens statele baltice că ajută Ucraina să atace Rusia, amenințându-le direct. Recent, guvernul Lituaniei a fost forțat să se refugieze în adăposturi antiaeriene după o alarmă cauzată de drone venite din Belarus, stat care a efectuat și exerciții cu arme nucleare.
Planul Rusiei: Testarea unității NATO fără a declanșa un război total
Oficialii militari spun că, în următoarele luni, este puțin probabil să vedem o invazie clasică cu tancuri la granițele NATO. În schimb, nucleul unei operațiuni ar putea fi format din atacuri hibride, cibernetice, cu drone și rachete.
Scopul strategic al Moscovei este de a provoca o breșă în Alianța Nord-Atlantică. O operațiune transfrontalieră de scară mică în țările baltice, justificată prin „protejarea minorității ruse”, ar avea rolul de a testa dacă NATO chiar va activa Articolul 5 privind apărarea colectivă, mai ales în contextul incertitudinii politice de la Washington sub administrația Trump.
Reacția Europei: „Să nu ne facem iluzii”
Oficialii europeni avertizează că miza actuală depășește granițele Ucrainei, vizând direct stabilitatea întregului continent.
Michael McGrath, comisarul european pentru democrație, justiție și statul de drept, a declarat că scopul final al Kremlinului este distrugerea Uniunii Europene, iar Occidentul nu ar trebui să își facă iluzii, deoarece Rusia se teme de un bloc democratic puternic și unit la granițele sale.
În aceeași notă, Benjamin Haddad, ministrul francez al Afacerilor Europene, a insistat că Europa este obligată să dea dovadă de o vigilență extremă, singurele soluții pentru a descuraja ambițiile Moscovei fiind continuarea reînarmării și sprijinul necondiționat acordat Ucrainei.
„În ciuda îndoielilor mele, trebuie să luăm în considerare și faptul că Putin se comportă irațional și este gata să escaladeze situația”, a declarat Norbert Röttgen, fostul președinte al Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul Germaniei.
