Aproximativ 25.000 de locuitori din regiunea transnistreană care muncesc pe malul drept al Nistrului câștigă anual circa 250 de milioane de dolari, o sumă comparabilă și chiar mai mare decât valoarea exporturilor regiunii în afara Republicii Moldova.
Potrivit datelor prezentate într-un studiu al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, situația economică din stânga Nistrului s-a deteriorat semnificativ. În 2025, economia regiunii s-a contractat cu 19,4%, iar producția industrială s-a redus cu aproape 20%.
În același timp, peste 70% din exporturile externe ale regiunii transnistrene au avut drept destinație piața Uniunii Europene.
Autorii studiului constată că există diferențe importante între situația economică de pe cele două maluri ale Nistrului în ceea ce privește salariul mediu lunar, Produsul Intern Brut, producția industrială și inflația.
Expertul economic Veaceslav Ioniță atrage atenția inclusiv asupra situației finanțelor regiunii, în condițiile unei inflații ridicate și ale unui deficit bugetar semnificativ.
„Imaginați-vă că ai o inflație de 14%, iar cheltuielile bugetare scad comparativ cu doi ani în urmă. Valoarea lor reală a scăzut cu mult mai mult. În pofida acestui fapt, au un deficit foarte mare de 2,6 miliarde”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Studiul estimează că în regiunea transnistreană locuiesc aproximativ 295.000 de persoane, iar 25.000 dintre acestea au un loc de muncă pe malul drept al Nistrului.
Salariul mediu din regiune este de aproape două ori mai mic decât cel de pe malul drept.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, veniturile obținute pe malul drept au ajuns să reprezinte o sursă importantă de bani pentru locuitorii regiunii.
„Astăzi, populația din stânga Nistrului duce anual acasă circa 250 de milioane de dolari. Ca să fie clar ce înseamnă suma aceasta de bani, este o sumă comparabilă cu exporturile lor în afara Republicii Moldova”, a explicat expertul.
Scăderea economică a fost influențată și de situația din sectorul energetic.
Expertul în energetică Victor Parlicov susține că menținerea unor prețuri foarte mici la energie poate încuraja consumul ineficient și dezvoltarea unor activități industriale care nu ar fi competitive în condiții normale de piață.
„Un preț relativ jos la energie nu face altceva decât să încurajeze risipa. Un preț jos la energie duce la faptul că industria începe să se focuseze pe lucruri care, în condiții normale, nu ar fi competitive”, a declarat Parlicov.
În acest context, expertul în politici publice Igor Munteanu consideră că regiunea trebuie să se adapteze treptat la cadrul juridic și standardele Republicii Moldova în procesul de reintegrare.
„Cea mai bună soluție pentru cetățenii din stânga Nistrului și pentru Republica Moldova este să planifice etapizat o formulă de adaptare a regiunii la legile, regulile și la standardele pe care și le dorește pentru reintegrare”, a declarat Munteanu.
La rândul său, apărătorul drepturilor omului din stânga Nistrului, Stepan Popovschi, a atras atenția asupra necesității protejării locuitorilor regiunii în cadrul acestui proces.
„Pentru mine este important ca, în procesul de reintegrare, să fie asigurată protecția cetățenilor. Ei acum sunt ostatici. Mulți spun: Aveți gaz ieftin, dar pot să vă spun că vor fi consecințe foarte mari mai apoi”, a declarat acesta.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, susține că apropierea economică dintre cele două maluri ale Nistrului ar putea genera beneficii pentru întreaga țară.
„Unind capacitățile economice ale celor două maluri ale Nistrului, am putea avea o capacitate economică mult mai bine dezvoltată decât este acum, separată artificial, dar activând în condițiile actuale”, a declarat Chiveri.
