Ilan Șor și compania A7, pe care a fondat-o, ar avea un rol important în mecanismul prin care Rusia încearcă să ocolească sancțiunile occidentale și să cumpere din străinătate inclusiv componente necesare industriei militare. O investigație The New York Times arată că rețeaua a folosit companii-paravan și instituții financiare din mai multe țări pentru a efectua tranzacții de sute de milioane de dolari.
Potrivit publicației americane, A7 a construit o rețea de firme prin intermediul cărora companiile rusești puteau achiziționa bunuri pe care sancțiunile occidentale le făceau dificil de cumpărat direct. Un rol important în acest mecanism l-ar fi avut Kârgâzstanul, unde companii din rețeaua A7 au deschis conturi bancare și au efectuat plăți în valută.
Documentele analizate de The New York Times arată că firmele-paravan ale A7 au deschis șase conturi la bănci din Kârgâzstan, prin care au trecut peste 100 de milioane de dolari în dolari americani și yuani chinezești.
În unele cazuri ar fi fost folosite facturi modificate astfel încât livrările de bunuri sensibile destinate Rusiei să pară achiziții obișnuite pentru Kârgâzstan. Printre exemplele documentate se numără cumpărarea unor componente electronice americane avansate, necesare inclusiv pentru sisteme de război electronic.
Informațiile prezentate publicației arată că mecanismul nu s-ar fi limitat la tranzacții comerciale obișnuite. Rețeaua ar fi facilitat și achiziționarea unor componente cu utilizare militară, în condițiile în care sancțiunile occidentale urmăresc să limiteze accesul Rusiei la astfel de tehnologii.
A7 a fost creată de Ilan Șor în 2024, iar 49% din companie este deținută de Promsvyazbank, bancă rusească de stat care deservește sectorul de apărare al Federației Ruse. Compania a fost concepută pentru efectuarea plăților transfrontaliere ale firmelor rusești în contextul sancțiunilor occidentale.
Expertul Comunității Watchdog Andrei Curăraru consideră că amploarea operațiunilor indică o creștere a rolului lui Șor în mecanismele financiare folosite de Rusia.
„Volumul de bani enorm, care trece prin monedele crypto ale lui, crește și acele mecanisme de sancțiuni internaționale care au fost aplicate asupra lui anterior nu mai sunt suficiente. Vorbim despre un adevărat intermediar al banilor rusești la scară largă”, a declarat Andrei Curăraru.
La rândul său, expertul politic Mihai Isac susține că extinderea rețelei ar putea avea implicații și pentru Republica Moldova. Potrivit acestuia, măsurile adoptate până acum au limitat capacitatea rețelei lui Șor de a influența situația politică din țară, însă amploarea operațiunilor sale externe a crescut.
Investigații anterioare au arătat că A7 utilizează atât sistemul financiar tradițional, cât și criptomonede pentru efectuarea plăților transfrontaliere. Centre for Information Resilience descrie A7 drept o companie deținută majoritar de Șor și creată pentru facilitarea transferurilor internaționale ale clienților ruși în condițiile sancțiunilor.
Ilan Șor a părăsit Republica Moldova în 2019. În 2023, acesta a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare. Ulterior s-a stabilit în Rusia și a obținut cetățenia rusă. Șor, A7 și mai multe entități asociate rețelei sale au fost vizate de sancțiuni occidentale.
