Opoziția consideră că președinta Maia Sandu a încălcat principiul separării puterilor în Republica Moldova și, prin urmare, insistă asupra demiterii sale de la putere. Acest lucru a fost discutat miercuri seară în cadrul programului „Noua Săptămână cu Anatolie Golea” de la TV8.
Inițiativa de punere sub acuzare a președintelui a fost înaintată de Ion Chicu, deputat din fracțiunea Alternativă și președinte al Partidului Dezvoltării și Consolidării din Moldova. Un proiect de rezoluție parlamentară pe această temă a fost semnat de toți cei 46 de deputați din cinci fracțiuni de opoziție. Documentul de aproape 50 de pagini susține că președinta Maia Sandu a încălcat principiul separării puterilor în stat prin amestecul în activitatea puterilor legislativă, executivă și, în special, judecătorească.
„Presupunem că toate ramurile Guvernului, inclusiv președintele, Parlamentul și Guvernul, vor înțelege că Constituția trebuie respectată dacă vrem să avem un stat de drept, bazat pe constituție. Adică, acesta este primul obiectiv”, a declarat Chicu.
Potrivit acestuia, președintele controlează de facto toate procesele din țară și emite ordine care contrazic autoritatea sa. Deputatul a menționat în mod specific „ingerința în sistemul judiciar”.
„Sandu a dispus demiterea procurorului general Alexandr Stoianoglo și a șefului Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. De asemenea, aceasta a refuzat să numească judecători, contrar deciziilor Consiliului Superior al Magistraturii și autorității sale în acest domeniu. Președintele a invocat, de asemenea, corupție în rândul judecătorilor și avocaților”, a enumerat Chicu.
El a menționat că proiectul de rezoluție a fost înregistrat la Secretariatul Parlamentului, după care Biroul Permanent ar trebui să stabilească o dată pentru examinarea acestuia în ședință plenară.
„Parlamentul trebuie să ia în considerare inițierea procesului oficial de demitere din funcție și apelarea la Curtea Constituțională. Doar Curtea Constituțională poate decide dacă există motive pentru demiterea președintelui”, a subliniat Chicu.
El a reamintit că, conform clarificărilor Curții Constituționale, dacă majoritatea deputaților participanți la sesiune susțin inițiativa, materialele vor fi trimise Curții Constituționale, care va stabili dacă există motive pentru demiterea președintelui. Dacă Curtea Constituțională se pronunță în favoare, proiectul de rezoluție va reveni în Parlament, unde va fi necesară o majoritate de două treimi pentru luarea unei decizii. Dacă decizia este adoptată, trebuie organizat un referendum în termen de 30 de zile. Pentru demiterea președintelui, referendumul trebuie să aibă mai mulți alegători decât Maia Sandu.
Analistul politic și avocatul Roman Mihăeș a declarat că a analizat temeinic proiectul de rezoluție și consideră că nu există motive suficiente pentru declanșarea procedurii de demitere a președintelui. Punctul slab al documentului este accentul pus pe declarațiile publice ale președintelui, care nu pot servi drept temei pentru demitere. De exemplu, se menționează că Maia Sandu a declarat că, în cazul unui referendum privind unificarea Republicii Moldova cu România, va vota pentru unificare. Autorii documentului consideră acest lucru o încălcare a jurământului depus de președinte. Însă acestea sunt doar declarații, în timp ce demiterea din funcție este prevăzută doar pentru acțiuni specifice. De asemenea, dacă există încălcări penale specifice, atunci problema ar trebui sesizată procuraturii, nu Curții Constituționale”, a subliniat Mihăeș, exprimându-și îndoielile că inițiativa va ajunge la Curtea Constituțională.
În opinia sa, „majoritatea parlamentară din partea Partidului PAS va vota împotriva documentului, iar procesul se va încheia la etapa parlamentară.”
