Republica Moldova ar putea obține în această toamnă o recoltă de aproximativ 285.000 de tone de struguri, în creștere față de cele 259.000 de tone înregistrate anul trecut. Perspectivele bune privind recolta vin însă într-un moment în care industria vitivinicolă se confruntă cu o altă problemă: consumul de vin este în scădere, inclusiv pe principala piață de desfacere – Europa.
Potrivit secretarului de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), Andrian Digolean, primele efecte se observă deja în exporturi. În primele șapte luni ale anului, cantitatea de vin exportată de Republica Moldova a scăzut cu aproximativ 25%. Până la 31 iulie, producătorii moldoveni au exportat 61 de milioane de litri de vin, în valoare de 116 milioane de dolari, transmite europalibera.org.
Pentru comparație, în întregul an 2025, Republica Moldova a exportat 117 milioane de litri de vin, în valoare de 220 de milioane de dolari, situându-se pe locul 14 în clasamentul exportatorilor mondiali de vin.
Directorul Combinatului „Cricova”, Sorin Maslo, susține că scăderea consumului este determinată, în principal, de schimbarea preferințelor generațiilor tinere, care se orientează către alte tipuri de băuturi.
„În cazul nostru, vinurile spumante sunt singurele aflate pe un trend pozitiv, în timp ce consumul de vinuri liniștite scade”, afirmă Maslo.
Tendința nu este una specifică doar Republicii Moldova. Potrivit estimărilor Organizației Internaționale a Viei și Vinului, în 2025, consumul de vin în Europa a scăzut cu aproximativ 3% față de anul precedent și cu aproape 7% în raport cu media ultimilor cinci ani.
În aceste condiții, producătorii moldoveni încearcă să găsească modalități noi de a-și vinde producția.
La „Cricova”, una dintre soluții este dezvoltarea turismului vitivinicol. Combinatul, cunoscut pentru galeriile sale subterane cu o lungime de aproximativ 120 de kilometri, prelucrează anual în jur de 7.000–8.000 de tone de struguri și produce peste șase milioane de litri de vinuri și spumante.
„În general, producem și vindem cam 10 milioane de sticle de vin, însă avem și stocuri de vinuri trecătoare din an în an, în special fiind vorba despre vinurile roșii și spumantele clasice”, explică directorul întreprinderii.
Compania controlată de stat deține o cotă de peste 70% din piața vinurilor spumante. Pentru recolta din acest an, conducerea combinatului are „așteptări optimiste”, atât în privința cantității, cât și a calității, în pofida înghețurilor timpurii care au afectat podgoriile.
Africa, o piață tot mai importantă
Europa rămâne principala destinație pentru vinurile moldovenești, concentrând aproximativ 61% din exporturi. Este urmată de piața țărilor CSI și de continentul african, căruia îi revine o cotă de aproximativ 6%. Țările asiatice reprezintă 3% din exporturi, iar continentele americane – 4%.
Pe fondul diminuării consumului pe piețele tradiționale, producătorii moldoveni își îndreaptă atenția spre state în care cererea este în creștere. Printre acestea se numără Nigeria, Ghana și Coasta de Fildeș.
„În top 10 țări în care Moldova își exportă vinurile au apărut destinații noi, precum Nigeria, care se află pe locul trei, cu importuri de 4 milioane de dolari în doar șapte luni, sau Ghana, aflată pe locul 9”, afirmă Andrian Digolean.
Și „Cricova” a început deja să livreze vin în Ghana și Nigeria.
„Vinul moldovenesc le este pe plac, iar Africa este piața cu cea mai mare tendință de creștere a consumului”, spune Sorin Maslo.
Cu toate acestea, Uniunea Europeană rămâne principala piață externă pentru companie. „Cricova” exportă în aproximativ 40 de țări și vinde peste hotare circa jumătate din producție. Cealaltă jumătate ajunge pe piața internă, unde consumul anual este estimat la aproximativ 13 milioane de sticle.
Schimbările nu se limitează la piețele de desfacere. Se modifică și tipurile de vin preferate de consumatori.
Potrivit lui Andrian Digolean, dacă anterior vinurile roșii erau printre cele mai solicitate, în prezent crește interesul pentru vinurile albe și spumante. Aproximativ 65% din producția moldovenească este reprezentată acum de vinuri albe și spumante, restul revenind vinurilor roșii și rosé.
În același timp, crește cererea pentru vinurile cu un conținut redus de alcool și pentru cele fără alcool.
Schimbarea preferințelor îi determină pe producători să-și adapteze inclusiv tehnologiile. Cei care au plantații cu soiuri de struguri roșii recurg tot mai des la „vinificarea în alb”, procedeu prin care mustul este separat rapid de boabe și pielițe înainte de fermentare, ceea ce permite obținerea vinurilor albe.
O altă direcție pe care mizează sectorul sunt soiurile locale, precum Fetească Neagră, Rară Neagră, Fetească Albă, Fetească Regală, Viorica și Floricica. Potrivit secretarului de stat, acestea reprezintă un avantaj competitiv pentru vinurile moldovenești.
Suprafața plantațiilor de viță-de-vie din Republica Moldova depășește 110.000 de hectare. Aproximativ 5.000 de hectare sunt însă cultivate cu soiuri care nu sunt acceptate pentru producerea vinurilor în Uniunea Europeană.
În Registrul Vitivinicol sunt înscriși peste 260 de producători mari și mici, iar producția anuală de vin a Republicii Moldova variază, în medie, între 120 și 180 de milioane de litri.
Sectorul vitivinicol asigură aproximativ 3% din Produsul Intern Brut, iar vinurile reprezintă circa 8% din totalul exporturilor moldovenești. Republica Moldova se află, totodată, în top 20 al producătorilor mondiali de vin.
