Cetățeni ai Republicii Moldova se regăsesc printre persoanele suspectate că au fost recrutate de serviciile secrete ruse pentru a desfășura acțiuni de sabotaj și destabilizare în mai multe țări europene. Doi moldoveni au fost reținuți recent în România, în dosare investigate de autoritățile din Franța și Lituania, iar un al treilea este acuzat în Republica Moldova că ar fi organizat o rețea pentru comiterea unor asasinate în Ucraina.
Cazurile fac parte dintr-un fenomen mai amplu, în care Rusia ar utiliza persoane fără legături oficiale cu serviciile sale de informații pentru incendieri, acte de vandalism, intimidare și alte operațiuni clandestine. Potrivit investigației, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, cercetătorii au documentat aproximativ 180 de incidente de acest tip în Europa.
Persoanele recrutate sunt descrise de experți drept „agenți de unică folosință”, deoarece sunt folosite pentru executarea unor sarcini punctuale, deseori în schimbul unor recompense financiare.
Moldovean acuzat că a coordonat acte de vandalism la Paris
Unul dintre cazurile prezentate este cel al lui Iurie Manic, în vârstă de 51 de ani, reținut în România la sfârșitul lunii septembrie 2026.
Autoritățile franceze îl acuză că ar fi coordonat, la comanda Rusiei, mai multe acțiuni de vandalism la Paris, inclusiv inscripționarea unor mesaje împotriva Ucrainei pe clădiri publice și sedii ale instituțiilor media.
În vara anului 2024, Manic ar fi recrutat și coordonat mai mulți cetățeni moldoveni pentru a desena graffiti reprezentând sicrie, însoțite de mesaje precum „Soldat francez în Ucraina”.
Printre clădirile vizate s-au numărat sediul Adunării Naționale a Franței și cel al publicației Le Figaro.
Potrivit unei ordonanțe judiciare franceze, Manic ar fi organizat deplasarea la Paris a doi moldoveni, care au ajuns în capitala franceză în iunie 2024, cu avionul, prin Istanbul.
Unul dintre cei recrutați le-a declarat anchetatorilor că i-ar fi fost promiși 500 de euro pentru două zile de muncă. Anterior, acesta participase la un eveniment organizat de Partidul Șor în localitatea Belek din Turcia.
În telefoanele persoanelor reținute, anchetatorii au descoperit fotografii ale șabloanelor folosite pentru inscripții, redactate în mai multe limbi, inclusiv engleză, italiană și rusă.
Potrivit investigației, coordonatorul principal al operațiunii ar fi fost Alexandr Grigorenco, un bărbat implicat anterior în acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova organizate de Partidul Șor. Acesta este dat în căutare.
Iurie Manic, căutat de autoritățile franceze de aproape un an, riscă până la cinci ani de închisoare. Totuși, după reținerea sa în România, acesta a fost eliberat, întrucât Curtea de Apel Iași a respins solicitarea autorităților franceze de prelungire a termenului în care urma să fie preluat.
Într-un alt dosar, în aprilie 2026, șapte cetățeni moldoveni au fost sancționați în Franța cu amenzi cuprinse între 1.000 și 10.000 de euro, pentru realizarea unor graffiti la Paris.
Un alt moldovean, suspectat de implicare în incendierea unor colete
Un al doilea caz îl vizează pe Sergiu Gurschi, în vârstă de 66 de ani, originar din raionul Ialoveni, reținut în România la sfârșitul lunii septembrie.
Acesta este suspectat de autoritățile lituaniene de comiterea a două infracțiuni de terorism, într-un dosar privind expedierea unor colete incendiare către mai multe state europene.
Potrivit presei române, care citează mandatul de arestare emis de autoritățile lituaniene, Gurschi ar fi devenit membru al unei grupări teroriste la mijlocul anului 2024 și ar fi participat la incendierea bunurilor unor companii internaționale de curierat.
În iulie 2024, patru colete care conțineau dispozitive incendiare au fost expediate din Lituania.
Unul dintre acestea a luat foc la 20 iulie, într-un centru de marfă DHL de pe aeroportul Leipzig/Halle din Germania, înainte de a fi încărcat într-un avion cu destinația Marea Britanie.
Un al doilea colet a provocat un incendiu, două zile mai târziu, într-un depozit DHL din Birmingham, iar un al treilea a luat foc într-o remorcă de camion din Polonia. Cel de-al patrulea a fost confiscat înainte de activarea dispozitivului.
Procurorii lituanieni susțin că operațiunile au fost coordonate de cetățeni ruși care aveau legături cu serviciile de informații militare ale Federației Ruse.
Pentru executarea sarcinilor ar fi fost recrutați cetățeni din Lituania, Rusia, Letonia, Estonia, Ucraina și Republica Moldova.
Potrivit anchetatorilor, persoanele implicate erau contactate prin intermediul cunoștințelor și al aplicației Telegram, iar recompensele erau achitate inclusiv în criptomonede.
Ancheta internațională, desfășurată cu participarea autorităților din Germania, Lituania, Polonia, Olanda și Marea Britanie, a identificat 22 de suspecți în Lituania și Polonia.
Cinci persoane sunt date în căutare internațională, printre acestea numărându-se și Alexander Casian, care deține cetățenia Republicii Moldova și a Federației Ruse.
Potrivit jurnaliștilor, Sergiu Gurschi a fost condamnat anterior în Republica Moldova la patru ani de închisoare cu suspendare, pentru omor neintenționat, într-un dosar în care și-a recunoscut vina.
Un moldovean, acuzat că pregătea asasinate în Ucraina
Un alt caz investigat de autoritățile moldovenești îl vizează pe Nicolae Șerpeli, suspectat că ar fi creat și coordonat o rețea de asasini care urma să acționeze în Ucraina.
Potrivit acuzațiilor, acesta ar fi acționat la indicațiile serviciilor secrete ruse, care l-ar fi recrutat din penitenciarele Federației Ruse.
Sumele promise pentru executarea unor asemenea operațiuni ar fi ajuns până la 400.000 de dolari, iar plățile urmau să fie efectuate în criptomonede.
Cum sunt recrutați „agenții de unică folosință”
Kacper Rekawek, cercetător principal și șef de program la Centrul Internațional pentru Combaterea Terorismului (ICCT) din Haga, explică faptul că persoanele recrutate pentru asemenea operațiuni nu sunt, de regulă, agenți profesioniști.
Potrivit expertului, printre cei implicați se numără persoane obișnuite, dar și foști infractori, membri ai unor grupări extremiste sau huligani.
Recrutarea are loc frecvent prin intermediul platformelor online, al aplicației Telegram sau al relațiilor personale. Uneori, persoanele recrutate sunt însărcinate să găsească, la rândul lor, alți participanți.
Un studiu realizat de ICCT, care a analizat 172 de persoane implicate în asemenea incidente, arată că 95% dintre acestea nu aveau legături oficiale cu serviciile ruse de securitate.
Motivația principală este câștigul financiar, deși în unele cazuri există și simpatii proruse.
Recompensele diferă în funcție de complexitatea și riscurile operațiunii. Pentru lipirea unor afișe sau realizarea unor graffiti pot fi oferite sume mici, în timp ce incendiile și sabotajele pot fi remunerate cu mii de euro.
Într-un dosar din Serbia, care viza acțiuni împotriva comunităților evreiești și musulmane din Franța și Germania, participanților le-ar fi fost promise între 500 și 1.500 de euro pentru fiecare sarcină, pe lângă acoperirea cheltuielilor de transport și cazare.
Aproximativ 180 de incidente documentate în Europa
Potrivit cercetărilor, Rusia și-a intensificat operațiunile clandestine în Europa după invazia pe scară largă a Ucrainei.
Un studiu publicat în aprilie 2026 de Universitatea din Leiden arată că asemenea acțiuni ar avea drept scop slăbirea sprijinului european pentru Ucraina.
Cercetătorii GLOBSEC au documentat peste 150 de incidente asociate Rusiei între februarie 2022 și începutul anului 2026, iar estimările ulterioare indică aproximativ 180 de cazuri.
Cele mai multe incidente au fost înregistrate în Polonia, urmată de Franța, Lituania, Germania și Regatul Unit.
Aproximativ o treime dintre incidente au implicat incendieri intenționate.
Printre cazurile investigate se numără incendierea, în 2024, a unui depozit din Londra în care era păstrat ajutor destinat Ucrainei.
Procurorii britanici au atribuit organizarea atacului Grupului Wagner. Dylan Earl, un cetățean britanic care contactase gruparea prin Telegram, ar fi recrutat alte persoane pentru executarea operațiunii.
Cei implicați au fost condamnați la pedepse care însumează 29 de ani de închisoare, iar pagubele au fost estimate la aproape un milion de lire sterline.
Incendii atribuite serviciilor ruse de informații au fost investigate și în Polonia.
Potrivit ministrului ceh de externe, Jan Lipavský, numai în 2024 au fost înregistrate peste 100 de incidente suspecte atribuite Rusiei.
În Germania, autoritățile au raportat 320 de tentative de potențial sabotaj în 2025, însă stabilirea responsabilității rămâne dificilă în multe dintre aceste cazuri.
Federația Rusă respinge în mod repetat acuzațiile că ar recruta persoane pentru organizarea unor acțiuni de sabotaj în Europa.
De ce ar folosi Rusia persoane fără pregătire specială
Experții explică schimbarea metodelor prin reducerea prezenței agenților ruși de informații în Europa.
Potrivit unui studiu realizat de GLOBSEC și ICCT, aproximativ 600 de agenți ruși au fost expulzați din statele europene începând cu 2018.
În aceste condiții, recrutarea unor persoane fără legături oficiale cu serviciile de informații ar permite desfășurarea unor operațiuni cu costuri reduse și cu un risc mai mic de expunere directă a structurilor care le coordonează.
Spre deosebire de actele de vandalism și sabotaj, spionajul necesită competențe mai avansate, motiv pentru care experții îl tratează ca pe o categorie distinctă.
Kacper Rekawek avertizează că eliminarea completă a unor asemenea rețele este dificilă, însă autoritățile pot limita amploarea operațiunilor prin identificarea canalelor de recrutare și întreruperea comunicațiilor dintre organizatori și executanți.
Într-un raport comun, GLOBSEC și ICCT recomandă guvernelor europene să consolideze capacitățile instituționale de prevenire a recrutării, să reducă stimulentele financiare pentru implicarea grupărilor criminale și să îmbunătățească mecanismele de protecție împotriva amenințărilor hibride.
Potrivit experților, obiectivul acestor operațiuni ar fi intimidarea statelor europene și diminuarea sprijinului acordat Ucrainei.
