Alexandru Tănase, despre ascensiunea populismului în SUA, România și R. Moldova: „Există o diferență fundamentală între a câștiga alegerile și a recâștiga încrederea societății”

O eventuală înfrângere a lui Donald Trump la alegerile americane de la jumătatea mandatului nu va rezolva cauzele profunde care au generat „trumpismul”, avertizează Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova (CCM). Într-o analiză care trasează paralele directe între scena politică din Statele Unite și evoluțiile din România și Republica Moldova, juristul subliniază că partidele tradiționale riscă să eșueze dacă își construiesc identitatea exclusiv pe mobilizarea fricii față de adversar, în lipsa unei viziuni proprii pentru viitor.
Capcana alegerilor din 2026 și diviziunea democraților americani
Potrivit lui Alexandru Tănase, deși democrații americani se pregătesc pentru o posibilă victorie la scrutinul parlamentar din acest an — pe fondul scăderii popularității lui Donald Trump, al controverselor politice și al nemulțumirilor legate de costul vieții —, erodarea adversarului nu echivalează cu recâștigarea încrederii alegătorilor.
Fostul președinte al CCM remarcă faptul că Partidul Democrat rămâne profund scindat între aripa progresistă, care vrea o transformare radicală a sistemului, și cea moderată, orientată spre reformă. Cele două tabere sunt unite mai degrabă de opoziția față de Trump decât de răspunsuri convingătoare la întrebările fundamentale privind modelul economic al SUA, rolul global al Americii sau restabilirea încrederii în instituțiile democratice.
„Trump poate pierde popularitatea, dar problemele care au făcut posibilă ascensiunea sa politică rămân. Nemulțumirea față de elite, insecuritatea economică, neîncrederea în instituții și sentimentul pierderii identității naționale nu sunt invențiile lui Trump. El a știut să le transforme într-un instrument politic extrem de eficient”, punctează Alexandru Tănase, adăugând că o victorie în 2026 interpretată greșit drept o validare a propriilor opțiuni riscă să ducă la repetarea eșecului din 2024.
Paralela cu România și Republica Moldova: „Fenomenul Călin Georgescu” și cauzele ignorate
Analiza extinde această paradigmă asupra spațiului românesc și moldovenesc, făcând referire la fenomenul Călin Georgescu din România și la ascensiunea curentelor populiste din Republica Moldova. Tănase atrage atenția că frustrările sociale pe care partidele tradiționale nu au reușit să le înțeleagă sau să le reprezinte nu dispar odată cu scoaterea unui candidat din cursa electorală.
„Poți elimina un politician din competiția electorală, dar nu poți elimina prin aceasta cauzele sociale și politice care i-au adus susținători. Iar ignorarea acestor cauze nu face decât să lase deschis spațiul pentru apariția altor lideri care să le exploateze”, avertizează fostul șef al Curții Constituționale de la Chișinău.
Lozincile anticorupție nu țin loc de proiect politic în era inteligenței artificiale
O altă vulnerabilitate majoră a democrațiilor moderne identificată în declarație este incapacitatea politicienilor tradiționali de a se adapta la o lume schimbată radical de rețelele sociale și de inteligența artificială. În timp ce clasa politică acționează după regulile unei lumi apuse, societatea funcționează astăzi într-o realitate în care „emoția concurează cu argumentul, percepția poate cântări mai mult decât faptele, iar adevărul devine tot mai greu de separat de manipulare”.
În acest context, Alexandru Tănase critică tendința partidelor din Republica Moldova și România de a confunda lozincile precum „Jos corupția!”, „Jos mafia!” sau „Să nu lăsăm corupții să revină la putere!” cu un proiect politic veritabil. Raportarea exclusivă la adversar și exploatarea indignării publice nu oferă răspunsuri despre ceea ce urmează să fie construit.
„Experiența politică a Republicii Moldova și a României demonstrează cât se poate de clar că a fi împotriva cuiva nu înseamnă automat a avea o viziune despre viitor. Or, o democrație nu poate funcționa la nesfârșit doar prin mobilizarea fricii față de adversar. Trebuie să înțelegem că există o diferență fundamentală între a câștiga alegerile și a recâștiga încrederea societății. Prima îți oferă puterea. Doar a doua îți poate asigura legitimitatea politică durabilă”, conchide Alexandru Tănase.