Alexei Solovei, participant la războiul de pe Nistru din 1992, a vorbit despre primele confruntări armate, implicarea grupurilor de cazaci veniți din Rusia și condițiile în care polițiștii moldoveni au fost mobilizați pentru apărarea localităților din regiune. În cadrul unei emisiuni, acesta a povestit despre experiențele trăite pe front și a subliniat importanța cunoașterii adevărului istoric de către generațiile tinere.
Solovei își amintește că tensiunile din regiunea transnistreană au început să se intensifice înainte de izbucnirea războiului, într-o perioadă marcată de mișcarea de eliberare națională și de destrămarea Uniunii Sovietice, transmite moldova1.md.
Potrivit acestuia, evenimentele din Țările Baltice și manifestațiile organizate la Chișinău, la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, au alimentat aspirațiile populației către libertate și independență.
„Noțiunea de libertate nu era confundată cu nimic. Se dorea libertate: la exprimare, la opinie, fără nicio apreciere din partea unor organe publice, fără comentarii, fără nicio constrângere”, a relatat Solovei.
Fostul combatant susține că situația din regiune s-a agravat treptat, odată cu apariția grupurilor înarmate și intensificarea provocărilor.
Potrivit mărturiilor sale, în decembrie 1991, în localitățile din stânga Nistrului au început să sosească grupuri de cazaci din Rusia, care se deplasau cu autobuze și automobile particulare.
Solovei afirmă că localnicii reclamau furturi și alte incidente în care ar fi fost implicate persoane înarmate, motiv pentru care au fost adresate sesizări conducerii raionului Dubăsari și Ministerului Afacerilor Interne.
Acesta a amintit și despre moartea unui civil, împușcat în spate în august 1991. Potrivit lui Solovei, victima ar fi fost ucisă cu o armă automată de calibrul 5,45 milimetri, tip de armament despre care susține că nu se afla atunci în dotarea poliției moldovenești și a trupelor speciale.
Fostul combatant consideră că incidentul ar fi urmărit amplificarea tensiunilor dintre cele două părți.
Un alt episod relatat de Solovei s-ar fi produs în noiembrie 1991, când un automobil în care se aflau membri ai unei brigăzi speciale de poliție a fost atacat cu focuri de mitralieră. Patru polițiști și-au pierdut viața.
„Pentru noi, aceștia au fost primii care au căzut în acest război”, a declarat el.
Alexei Solovei a povestit că, la 2 martie 1992, a fost mobilizat împreună cu alți polițiști și trimis în satul Cocieri, din raionul Dubăsari.
Aceștia au fost transportați din localitatea Holercani, iar după sosire au început să pregătească pozițiile de apărare. Potrivit fostului combatant, dotarea cu arme și muniții era insuficientă.
„Am ajuns la Cocieri. Am început să săpăm tranșee. Întrebam de muniție, de armament. Dotarea era modestă”, și-a amintit Solovei.
Confruntările armate s-au extins ulterior în mai multe localități, inclusiv Cocieri, Coșnița, Dorțcaia și Pohrebea.
Potrivit mărturiilor sale, în timpul luptelor au fost utilizate tancuri și artilerie, iar bombardamentele au provocat distrugeri ale gospodăriilor și infrastructurii. Printre obiectivele afectate s-ar fi numărat o întreprindere industrială și un cimitir.
Solovei consideră că Rusia a avut un rol decisiv în declanșarea și desfășurarea conflictului armat.
„Cea mai mare vină o poartă Rusia aici. Agresiune rămâne agresiune”, a afirmat fostul combatant.
El a subliniat că urmările războiului nu s-au limitat la pierderile de vieți omenești, ci au afectat pe termen lung familiile și comunitățile din regiune.
În cadrul emisiunii, Alexei Solovei a vorbit și despre necesitatea păstrării memoriei evenimentelor din 1992.
Acesta consideră că tinerii trebuie să cunoască istoria războiului de pe Nistru, inclusiv din relatările persoanelor care au participat direct la confruntări.
Fostul combatant a povestit despre o discuție cu un elev care nu reușea să obțină explicații clare despre conflict nici măcar în familie. În opinia sa, acest lucru demonstrează cât de important este ca subiectul să fie abordat atât acasă, cât și la școală.
„Oricare n-ar fi adevărul, el trebuie să fie auzit de tineri, de copii, și de bine, și de rău. Școala, pornind de la părinți, trebuie să-l ajute să-și formeze atitudinea lui obiectivă. Nu trebuie să-i impui copilului o anumită părere”, a declarat Solovei.
Totodată, acesta a pledat pentru soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, susținând că negocierile reprezintă singura cale de rezolvare a divergențelor.
„Nici tunurile rusești, ucrainene, românești nu o să ne ajute. Numai și numai tratativele. Trebuie să înțelegem că războiul nu aduce nimic bun oamenilor. Suferă oamenii simpli, suferă familiile, suferă localitățile”, a spus fostul combatant.
În încheiere, Alexei Solovei a îndemnat generațiile tinere să-și păstreze tradițiile naționale, să gândească liber și să participe activ la viața societății, subliniind importanța responsabilității civice și a libertății de exprimare.
