Statul trăiește pe datorie, aleșii pe picior mare: În timp ce Moldova ia credite de miliarde, deputații PAS își măresc singuri salariile
Situația finanțelor publice din Republica Moldova relevă un dezechilibru structural major: statul a ajuns să depindă anual de asistență financiară și împrumuturi externe de peste un miliard de euro pentru a acoperi deficite bugetare cronice și a refinanța obligații anterioare. În acest context macroeconomic marcat de nesustenabilitate și vulnerabilitate ridicată, politicile de salarizare adoptate de majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) transmit un semnal toxic societății.
Reforma salarizării inițiată de Ministerul Finanțelor prevede ajustări semnificative pentru funcțiile de demnitate publică. În cazul deputaților, salariul brut oficial crește de la aproximativ 21.000 de lei la 46.000 de lei. Chiar dacă explicația tehnică a Executivului indică o comasare a diverselor indemnizații neimpozabile în salariul de bază, rezultatul financiar net se traduce printr-o creștere reală de aproximativ 7.000 de lei lunar în contul fiecărui parlamentar, respectiv un avans de 12.000 de lei la nivel brut.
Pentru o economie care „rezistă” exclusiv prin bani împrumutați, o astfel de decizie ridică semne de întrebare legitime privind prioritizarea resurselor. Împrumuturile de miliarde contractate de la partenerii de dezvoltare nu au reușit până în prezent să genereze motoare interne de creștere economică capabile să asigure venituri fiscale suficiente. În timp ce o mare parte a cetățenilor se confruntă cu o scădere a puterii de cumpărare și cu tarife la utilități greu de suportat din salarii și pensii modeste, aparatul de decizie își ajustează propriul pachet de beneficii.
Din punct de vedere politic și administrativ, responsabilitatea direcției în care evoluează Republica Moldova aparține exclusiv majorității PAS, care deține pârghiile totale ale guvernării și controlul legislativ. Gestionarea unui stat dependent de datorii presupune măsuri de rigoare fiscală și reducerea cheltuielilor inutile. În lipsa unor reforme structurale care să genereze sustenabilitate reală, continuarea creditării masive, suprapusă peste privilegii acordate clasei politice, riscă să adâncească degradarea economică și să compromită stabilitatea financiară pe termen mediu și lung.
