Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, afirmă că birocrația excesivă și reglementările care nu țin cont de dimensiunea afacerilor descurajează antreprenoriatul și contribuie la extinderea economiei informale în R. Moldova. Oficialul susține că autoritățile trebuie să simplifice procedurile administrative, să reducă barierele pentru întreprinderile mici și să creeze condiții mai favorabile investițiilor.
Potrivit ministrului, aplicarea acelorași reguli pentru întreprinderile mici și companiile mari poate determina antreprenorii să renunțe la activitate sau să lucreze informal.
„Dacă statul îți face o viață foarte grea să fii la alb, atunci ai să fii fie la negru, fie n-ai să muncești deloc”, a declarat Claudiu Năsui în cadrul unei emisiuni.
Oficialul a explicat că, spre deosebire de marile companii, care dispun de resurse pentru angajarea contabililor și juriștilor, micii antreprenori întâmpină dificultăți în respectarea cerințelor administrative.
„Dacă reglementezi pe cei mici așa cum reglementezi pe cei mari, îi omori pe cei mici”, a afirmat ministrul.
În opinia sa, integrarea europeană presupune nu doar armonizarea legislației, ci și crearea unui mediu economic în care întreprinderile mici să se poată dezvolta.
Una dintre măsurile prezentate de ministru este introducerea regimului simplificat pentru întreprinderile „Start”, care ar permite inițierea unor activități economice prin intermediul site-ului Agenției Servicii Publice, fără parcurgerea tuturor procedurilor de autorizare aplicabile în regimul obișnuit.
Potrivit lui Năsui, antreprenorii ar putea începe activitatea după înregistrare, urmând să fie verificați ulterior de autoritățile competente.
„Poți să începi să muncești, trebuie să respecți regulile și vei fi verificat după”, a explicat oficialul.
Regimul ar putea fi aplicat unor activități precum prepararea și comercializarea produselor alimentare la domiciliu, producerea mobilei sau prestarea serviciilor de manichiură.
Ministrul a precizat că domeniile sensibile vor continua să fie supuse unor reglementări specifice, iar întreprinderile care se dezvoltă vor trebui să obțină autorizațiile și licențele necesare.
În ceea ce privește siguranța consumatorilor, autoritățile intenționează să adapteze normele la dimensiunea activităților economice, inclusiv prin preluarea unor practici europene pentru gastronomia casnică.
Mai puține granturi și accent pe reducerea taxelor
Claudiu Năsui a vorbit și despre necesitatea schimbării modului în care statul sprijină mediul de afaceri.
Acesta consideră că reducerea taxelor și a birocrației poate avea un impact mai mare asupra dezvoltării antreprenoriatului decât extinderea programelor de granturi.
„Cel mai bun sistem de a încuraja antreprenoratul e prin a reduce și taxele și birocrația”, a declarat ministrul.
Potrivit oficialului, instrumentele financiare acordate prin intermediul băncilor permit evaluarea proiectelor și a riscurilor de către instituțiile de credit, în timp ce granturile presupun distribuirea resurselor publice.
Ministrul a precizat că Guvernul va respecta angajamentele existente privind finanțarea antreprenorilor, dar nu consideră oportună majorarea granturilor în condițiile deficitului bugetar.
Deficitul bugetar de 6%, considerat prea mare
Referindu-se la situația finanțelor publice, Năsui a declarat că deficitul bugetar de 6% reprezintă o problemă majoră și că reducerea acestuia ar trebui realizată prin diminuarea cheltuielilor statului, nu prin majorarea taxelor.
„Dacă vrem să facem bine țării acesteia, trebuie să tăiem din cheltuieli. Trebuie să reducem din cheltuielile statului. Chiar dacă e politic foarte greu”, a afirmat ministrul.
Acesta a avertizat că majorarea taxelor ar putea descuraja activitatea economică legală și ar putea contribui la extinderea economiei informale.
În cadrul emisiunii, ministrul a fost întrebat și despre evoluția economiei Republicii Moldova, după ce datele Biroului Național de Statistică au indicat o creștere de 0,6% în primul semestru, sub estimarea de 2,2% prezentată în aprilie.
Năsui nu a oferit o nouă prognoză pentru sfârșitul anului, explicând că nu a participat la elaborarea estimărilor inițiale.
Potrivit acestuia, dezvoltarea economică depinde de capacitatea întreprinderilor de a produce, de a investi și de a deveni competitive.
„Creșterea aceea economică să știți că nu vă vine din pix. Nu o stabilește un politician. O determină capacitatea aceasta a economiei de a produce”, a declarat oficialul.
Ministrul a dat drept exemplu turismul medical, un sector dezvoltat prin inițiative private, care atrage pacienți inclusiv din Statele Unite, Franța, Italia și Canada.
El a subliniat că statul nu ar trebui să stabilească în mod direct sectoarele care vor deveni motoare ale economiei, ci să permită antreprenorilor să identifice oportunitățile de dezvoltare.
Obiectivul de închidere a 25 de capitole de negociere cu UE în 2027
Ministrul s-a referit și la obiectivul Republicii Moldova de a închide 25 de capitole de negociere cu Uniunea Europeană în anul 2027.
Acesta s-a declarat încrezător că obiectivul poate fi atins, invocând mobilizarea instituțiilor responsabile de implementarea reformelor.
„Cele 25 de capitole eu sunt convins că le vom închide. Pentru că văd cum este această concentrare, acest focus care este foarte mare în interiorul ministerelor pentru a rezolva toate problemele”, a declarat Năsui.
Oficialul a precizat că reforma întreprinderilor de stat și închiderea capitolelor de negociere sunt procese conexe, dar distincte. Unele măsuri privind companiile de stat sunt planificate pentru a doua jumătate a anului 2027, însă autoritățile încearcă să accelereze implementarea acestora.
De menționat că raportul Comisiei Europene, prezentat la 4 noiembrie, evidențiază progresele R. Moldova în procesul de integrare europeană, dar semnalează și probleme economice persistente, inclusiv nivelul redus al investițiilor, competitivitatea insuficientă, ponderea ridicată a economiei informale și deficitul de forță de muncă.
