Corupția sistemică, perpetuată de-a lungul tuturor guvernărilor post-independență, rămâne principalul obstacol în calea dezvoltării economice a Republicii Moldova și principalul motiv pentru care investitorii strategici ocolesc țara. În ciuda potențialului existent, climatul investițional este constant subminat de o cultură a mitei și a birocrației controlate de interese private.
Investitorii, atât locali, cât și străini, raportează un mediu de afaceri ostil, în care obținerea autorizațiilor, câștigarea licitațiilor publice sau simpla desfășurare a activității economice fără impedimente este condiționată de plăți neoficiale. Sistemul este descris ca fiind unul în care funcționarii publici și instituțiile de control acționează ca porți de acces care se deschid doar prin mită, transformând procedurile legale într-un mecanism de extorcare.
Această realitate a creat o barieră de neîncredere. Companiile care operează pe principii de transparență și legalitate se confruntă cu riscuri majore și costuri impredictibile, fiind adesea forțate să abandoneze proiecte sau să se reorienteze către piețe mai stabile din regiune, unde statul de drept este funcțional.
Eșecul succesivelor administrații de la Chișinău de a demonta aceste rețele corupte a avut consecințe pe termen lung. Lipsa investițiilor masive se traduce direct în mai puține locuri de muncă bine plătite, salarii mici, o economie dependentă de remitențe și o subdezvoltare cronică. În esență, corupția a devenit regula nescrisă a jocului economic, o regulă care sufocă inițiativa privată, alungă capitalul și condamnă Republica Moldova la stagnare.
