„R. Moldova ii este recunoscatoare Rusiei pentru pozitia clara si distincta expusa pe fondul tentativelor de amestec in afacerile interne ale republicii”.
(Ministrul de Externe Andrei Stratan, dupa intrevederea la Moscova cu seful diplomatiei ruse Serghei Lavrov, 5 mai 2009)
In preajma Zilei Europei, Republica Moldova se afla intr-un moment de cotitura din perspectiva aproprieri sau departarii de spatiul euroatlantic. Ceea ce este in joc acum este viitorul acestei republicii care, dupa aproape 20 de ani de la declararea independentei, risca sa ramana independenta doar fata de Romania si Europa si dependenta – cu acte in regula de data asta – de spatiul rasaritean si Federatia Rusa. In acest context, cele trei partide de opozitie se afla in fata unui moment crucial, iar decizia de a forta alegeri anticipate prin nevotarea presedintelui comunist pare sa fie un veritabil „a fi” sau „a nu fi” pentru viitorul european al republicii. Ce trebuie sa faca Opozitia? Argumentele care circula astazi la Chisinau sunt diverse si contradictorii. Sa incercam, deocamdata, sa le trecem in revista pe cele ZECE care ar inclina balanta spre alegeri anticipate.
1. Datoria morala. Liderii Opozitiei au afirmat, de mai multe ori si pe diverse tonalitati, ca este exclus orice troc cu memoria celor ucisi. „Stabilitate peste cadavrele tinerilor omorati este o crima”, a spus unul dintre liderii Opozitiei – pozitie asumata, practic, de toate partidele ce au trecut pragul electoral. Optiunea pentru alegeri anticipate devine singura fireasca si decurge dintr-o datorie morala pe care liderii Opozitiei si-au asumat-o neconditionat.
2. Solidarizarea cu tinerii din piata. Evenimentele de dupa 5 aprilie au marcat o ruptura intre electoratul tanar, care a iesit in strada dupa aflarea proportiei victoriei comuniste, si liderii Opozitiei, care au transmis atunci mesaje neclare, alienand o buna parte a tineretului din strada, care s-a simtit pe moment abandonat. (Daca a avut sau nu Opozitia indreptatire pentru acest tip de atitudine, e altceva.) Ramane insa un gust amar. Alegerile anticipate ar putea fi o solidarizare tarzie – dar nu tardiva – a Opozitiei cu protestatarii sinceri din 6 aprilie.
3. Contextul international nefavorabil comunistilor. Daca la inceput opinia publica internationala s-a grabit, riscant si inexplicabil, sa „valideze” rezultatele alegerilor de la Chisinau, ulterior, datorita probelor livrate de mass-media si Opozitie, imaginea evenimentelor pre- si postelectorale incepe sa fie mai clara inclusiv pentru occidentali. Chiar daca nu isi schimba pozitia cu 180 de grade, ei devin mai critici fata de prestatia Puterii de la Chisinau. Reactia brutala si disproportionata a autoritatilor plus gesturile de ultim moment ale guvernarii – refuzul RM de a participa la exercitiile NATO din Georgia sau vizita urgenta a lui Andrei Stratan la Moscova – nu fac decat sa stirbeasca imaginea PCRM si credibilitatea regimului Voronin de la Chisinau la nivel international.
4. Potentialul de vot. Exista circa 15% din voturile electoratului din RM care au mers la partidele necomuniste si care, potential, ar putea reveni Opozitiei intr-un eventual scrutin repetat. S-a invocat si un posibil scenariu pentru a capta aceste voturi: o lista comuna in care primii sa fie cei care obtinusera mandatul in scrutinul din 5 aprilie, urmati de personalitati din alte partide sau independente capabile sa aduca Opozitiei acel plus de vot necesar castigarii alegerilor repetate. Oricum s-ar petrece lucrurile, calculele arata ca, potential, Opozitia ar putea castiga mai mult decat comunistii din voturile „risipite” la 5 aprilie.
5. Experienta de campanie. A fost deja invocat de liderii Opozitiei. Dupa o campaniei lunga si dura, acestia afirma ca o pot lua de la capat, mai bine decat prima data, pentru ca acum au experienta, stiu ce au de facut si o vor face mai eficace: „Vom desfasura o campanie electorala mult mai eficienta decat cea precedenta, pentru ca vom tine cont de erorile comise si le vom corecta”.
6. Inutilitatea compromisului cu comunistii. Compromisul cu PCRM trebuie evitat nu doar din ratiuni morale, ci si pragmatice. Chiar presupunand ca s-ar face, ar fi complet inutil. Liderii Opozitiei afirma ca nu exista nicio garantie pentru un eventual compromis cu comunistii: „Ar fi naiv sa credem ca un eventual compromis ar putea sa-i schimbe cumva pe comunisti. De aceea, alta solutie decat anticipatele nu exista”. Mai mult, istoria a aratat ca un asemenea gest risca sa devina, din punct de vedere politic, o veritabila sinucidere.
7. Riscul transnistrizarii. Orientarea tot mai vadita a Chisinaului spre Moscova si redeschiderea formatului „2 plus 1” face ca transnistrizarea RM sa devina tot mai plauzibila. Opozitia poate utiliza acest argument pentru a purcede la alegeri repetate cu scopul de a bloca asemenea initiative sau intelegeri ale majoritatii comuniste, care ar anula pe termen scurt si mediu orice acces al RM spre spatiul euro-atlantic, consfintind a doua victorie a Moscovei in razboiul de pe Nistru.
8. Degringolada la nivelul PCRM. Explicatia unor lideri ai Opozitiei – si nu numai – pentru timpul extrem de scurt alocat de catre comunisti primei sedinte a parlamentului rezultat in urma alegerilor din 5 aprilie, a fost cel dupa care tabara comunista este divergenta si incoerenta: „In randul lor nu exista o unitate, astfel ei vor sa continue negocierile”. Daca asa stau lucrurile cu adevarat, o asemenea conjunctura ar fi ideala pentru alegeri anticipate, din perspectiva Opozitiei anticomuniste. O tabara comunista scindata de diverse curente sau grupuri de interese devine un adversar mai slab intr-o viitoare campanie electorala.
9. Blocarea perspectivei europene. Unul dintre liderii Opozitiei a afirmat ca prestatia partidului majoritar duce Moldova „dincolo de Europa”. Astfel, dupa opt ani de mandat rosu, Chisinaul a primit „invitatie” doar intr-un „club” in care mai figureaza Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Armenia si… Belarus. Mult prea putin! Iar perspectivele europene ale republicii devin tot mai indepartate, odata ce a fost plasata intr-un pachet necastigator. Doar o schimbare de viziune la Chisinau si o reorientare coerenta si masiva spre spatiul euroatlantic ar mai putea salva europenitatea acestui spatiu. Opozitia ar putea incerca asta.
10. Inghetarea relatiei cu Romania. Perpetuarea guvernarii rosii va exacerba tendinta deja profunda de blocaj mediatic, politic, economic sau social pe Prut. Consecintele acesteia afecteaza nu doar destine individuale, ci si pozitionarea viitoare a RM in relatia cu spatiul euroatlantic. Bucurestiul a afirmat ca sprijina apropierea RM de UE si nu va lua masuri care sa afecteze viata cetatenilor RM. Dar a vorbit apasat si despre conditionari si obligatiile pe care Chisinaul le are fata de valorile si institutiile europene. Un blocaj in relatia cu Bucurestiul nu aduce in niciun caz Chisinaul mai aproape de Bruxelles. Dimpotriva!
(Cele zece argumente „contra” – vinerea viitoare)
