Deceniul Unirii Basarabiei cu România

Satele care au dat cei mai mulţi deputaţi

dr. în drept Mihai Taşcă,
pentru TIMPUL

La formarea forului legislativ reprezentativ al Basarabiei, în toamna anului 1917, Biroul de Organizare al Sfatului Ţării a vegheat respectarea strictă a repartizării proporţionale a mandatelor în funcţie de numărul populaţiei majoritare din Basarabia şi a etniilor conlocuitoare. Astfel, după cum se stabilise la Congresul militarilor moldoveni, din octombrie 1917, cele 150 de mandate au fost distribuite în felul următor: 105 locuri (70%) – românilor basarabeni şi 45 de locuri (30%) – minorităţilor naţionale. În acelaşi timp, Biroul a urmărit ca reprezentativitatea să fie şi o expresie a spectrului politic, social şi profesional al societăţii basarabene. Respectarea acestei game largi de interese a produs o situaţie destul de interesantă, dar mai ales semnificativă dacă o privim de peste ani: s-a întâmplat ca doi sau chiar trei deputaţi în Sfatul Ţării să fie din acelaşi sat. Astfel soarta a făcut ca, în acei ani tulburi, sătenii de odinioară să devină consăteni-deputaţi şi să se întâlnească după mulţi ani de despărţire tocmai în parlamentul basarabean. Ei reprezentau formaţiuni şi locuri cu totul diferite – mulţi veneau direct de pe front. Unii consăteni-deputaţi erau rude foarte apropiate, iar doi dintre ei erau fraţi. Mai mulţi consăteni-deputaţi au devenit fruntaşi ai Mişcării de renaştere naţională, alţii din contra – lideri ai reacţiunii.
Satele care au delegat câte trei deputaţi în Sfatul Ţării sunt: Răzeni şi Suruceni din judeţul Chişinău şi Slobozia Cuşălăuca din jud. Soroca. Satele care au delegat în Sfatul Ţării câte doi deputaţi, 11 la număr (în ordinea alfabetică a judeţelor), sunt: Sângerei din jud. Bălţi; Corjova din jud. Bender; Volintiri din jud. Cetatea Albă; Bardăr şi Costeşti din jud. Chişinău; Bogzeşti, Ignăţei şi Isacova din jud. Orhei; Popeşti, Tătărăuca Veche şi Tătărăuca Nouă din jud. Soroca.
Nu vom analiza viaţa şi activitatea în detaliu a deputaţilor-consăteni. Ceea ce dorim să evidenţiem este opţiunea lor în cadrul şedinţei Sfatului Ţării din 27 martie 1918 – şedinţă în care s-a pus în discuţie şi s-a votat Declaraţia privind Unirea Basarabiei cu România.

Satele care au delegat câte trei deputaţi în Sfatul Ţării

Comuna Răzeni, plasa Costeşti, jud. Chişinău, a dat Sfatului Ţării personalităţile proeminente ale Mişcării de renaştere naţională:
1) Ion Inculeţ (n. 5.IV.1884 – † 19.XI.1940, Bucureşti, înmormântat în biserica din com. Bârnova, Iaşi). A fost ales în Sfatul Ţării de către Congresul al III-lea al deputaţilor ţărani. A fost primul preşedinte al Sfatului Ţării.
2) Ioan Pelivan (n. 1.IV.1876 – † 24.I.1954, închisoarea Sighet). Delegat în Sfatul Ţării de către Congresul militarilor moldoveni. A fost ministru de Externe şi al Justiţiei în Guvernul Basarabiei.
3) Elena Alistar-Romanescu (n. 1.VI.1873, com. Vaisal, jud. Ismail – † 1955, Pucioasa, reînhumată la Cimitirul Bellu în 1963). Deşi nu este născută în Răzeni, Elena Alistar a locuit aici mai mulţi ani, fiind măritată cu preotul Dumitru Alistar. A fost delegată în Sfatul Ţării de către Liga culturală a femeilor din Basarabia.
Ion Inculeţ, Ioan Pelivan şi Elena Alistar-Romanescu, la şedinţa din 27 martie, au votat PENTRU Unirea Basarabiei cu România.
Comuna Suruceni, plasa Ialoveni, jud. Chişinău, i-a avut reprezentanţi pe:
1) Ion Herţa (n. 14.X.1885 – † 27.IX.1941. Mort în GULAG, Rusia). Delegat în Sfatul Ţării de către zemstva judeţeană Chişinău.
2) Vasile Ciorescu (n. 9.II.1886 – † ?). Ales în Sfatul Ţării de Congresul al III-lea al deputaţilor ţărani.
3) Nicolae Suruceanu (n. 1.III.1891 – † Bucureşti, 1969). Ales în Sfatul Ţării de Congresul militarilor moldoveni.
Vasile Ciorescu şi Nicolae Suruceanu au votat PENTRU Unirea Basarabiei cu România, iar Ion Herţa a fost absent la şedinţă.
Comuna Slobozia Cuşălăuca, plasa Văscăuţi, jud. Soroca îi avea pe deputaţii:
1) Ion Cazacliu (n. 1870 – † 1933, Chişinău). Este ales în Sfatul Ţării de organizaţiile cooperatiste ale judeţului Soroca. Ion Cazacliu este unchiul lui Grigore şi al lui Vladimir Cazacliu.
2) Vladimir Cazacliu (n. 1890 – † 1950, Bucureşti). Delegat în Sfatul Ţării de organizaţiile studenţeşti din Kiev şi Odesa pentru locurile moldovenilor de peste Nistru. Este fratele lui Grigore Cazacliu şi nepotul lui Ion Cazacliu.
3) Grigore Cazacliu (n. 20.I.1892 – † 27.XII.1959, Bucureşti). Delegat în Sfatul Ţării de Congresul militarilor moldoveni. Fraţii şi unchiul Cazacliu, la 27 martie 1918, au votat PENTRU Unirea Basarabiei cu România.

Satele care au delegat doi deputaţi în Sfatul Ţării

Comuna Sângerei, plasa Chişcăreni, judeţul Bălţi:
1) Vasile Gafencu (n. 1.II.1886 – † 16.III.1942. Mort în GULAG, Arhanghelsk, Rusia). Delegat în Sfatul Ţării de Comitetul Executiv al Sfatului Ofiţerilor şi Ostaşilor Moldoveni din Odesa.
2) Anton Crihan (n. 10.VII.1893 – † 9.I.1993. Moare în Saint Louis, SUA, dar este înmormântat la Chişinău). Delegat în Sfatul Ţării de către Congresul militarilor moldoveni.
Ambii votează la 27 martie 1918 PENTRU Unirea Basarabiei cu România.
Comuna Corjova, plasa Teliţa, judeţul Bender.
1) Afanasie Chiriac (n. 25.II.1891 -† 21. X.1977, Iaşi). Delegat în Sfatul Ţării de Congresul militarilor moldoveni.
2) Ion Creangă (n. 1.X.1893 -† ?, la 1943 nu mai era în viaţă). Delegat în Sfatul Ţării de Congresul militarilor moldoveni.
Ambii votează la 27 martie 1918 PENTRU Unirea Basarabiei cu România.
Comuna Volintiri, plasa Volontirovca, judeţul Cetatea Albă:
1) Filip Popa (n. 1884 – † ?). Delegat în Sfatul Ţării de Congresul al III-lea regional al deputaţilor ţărani. Mandat valid de la 17.I.1918 până la 27.I.1918. La 27 martie 1918 nu avea mandat.
2) Dumitru Dragomir (n. 26.X.1890 – † ?). Delegat în Sfatul Ţării de Congresul militarilor moldoveni.
La 27 martie 1918 Dumitru Dragomir votează PENTRU Unirea Basarabiei cu România.
Comuna, Bardăr, plasa Ialoveni, judeţul Chişinău:
1) Pavel Grosu (n. 25.VII.1880 – † ?). Delegat în Sfatul Ţării de Congresul al doilea al medicilor veterinari. Mandat de la 21.XI.1917 până la 26.I.1918 şi de la 30.IX.1918 până la 27.XI.1918. Pavel Grosu, la 27 martie 1918, nu avea mandat, dar votează la 27 noiembrie 1918 Hotărârea Sfatului Ţării privind renunţarea la condiţiile Unirii, stipulate în Declaraţia din 27 martie 1918.
2) Nicolae Grosu (n. 7.XII.1891 – † ?). Delegat în Sfatul Ţării de Congresul militarilor moldoveni.
Nicolae Grosu votează la 27 martie 1918 PENTRU Unirea Basarabiei cu România.
Comuna Costeşti, plasa Ialoveni, judeţul Chişinău:
1) Constantin Bivol (n. 10.III.1885 – † 12.III.1942. Moare în GULAG, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară, URSS). Delegat în Sfatul Ţării de Comitetul Central Executiv Moldovenesc.
2) Teodor Bârcă (n. 12.VI.1895 – † ?). Delegat în Sfatul Ţării de către Congresul al II-lea al deputaţilor ţărani.
Ambii votează la 27 martie 1918 PENTRU Unirea Basarabiei cu România.
Comuna Bogzeşti, plasa Bravicea judeţul Orhei:
1) Mihail Minciună (n. 2.XI.1884 – † 4.II.1935, Bogzeşti). Delegat în Sfatul Ţării de către Congresul militarilor moldoveni.
2) Vasile Mândescu (n. 1888 – † ?). Ales în Sfatul Ţării de către Societatea culturală „Făclia”.
Ambii votează la 27 martie 1918 PENTRU Unirea Basarabiei cu România.
Comuna Ignăţei, plasa Sămăşcani, judeţul Orhei:
1) Vasile Bărcă (n. 2.I.1884 – † 1949, Bucureşti). Delegat în Sfatul Ţării de către zemstva jud. Soroca.
2) Pavel Cocârlă (n. 1894 – † ?). Delegat în Sfatul Ţării de Congresul al III-lea regional al deputaţilor ţărani.
La şedinţa din 27 martie 1918 Pavel Cocârlă votează PENTRU Unirea Basarabiei cu România, iar Vasile Bărcă nu reuşise să ajungă la Chişinău.
Comuna Isacova, plasa Isacova, judeţul Orhei:
1) Teofil Ioncu (n. 22.VII.1885 – † 16.III.1954, Iaşi). Delegat în Sfatul Ţării de Partidul Naţional Moldovenesc.
2) Gavril Buciuşcan (n. 27.III.1889 – † 23.X.1937. A fost împuşcat de NKVD, Tiraspol). Delegat în Sfatul Ţării de Congresul al III-lea al deputaţilor ţărani.
La 27 martie 1918 Teofil Ioncu votează PENTRU Unirea Basarabiei cu România, iar Gavril Buciuşcan se abţine de la vot.
Comuna Popeşti, plasa Bădiceni, judeţul Soroca:
1) Vasile Rudiev (n. 1.I.1891 – † 1918?, Chişinău). Delegat în Sfatul Ţării de Comitetul executiv gubernial al consiliilor delegaţiilor ţărăneşti.
A protestat împotriva intrării armatei române în Basarabia.
2) Alexandru Ţurcan (n. 19.IV.1885 – † ?. Condamnat la cinci ani de GULAG, deţinut în or. Ivdel, reg. Sverdlovsk, URSS. Dispărut fără veste). Delegat în Sfatul Ţării de Congresul al III-lea regional ţărănesc.
La şedinţa din 27 martie 1918 Alexandru Ţurcan a fost absent.
Comuna Tătărăuca Veche, plasa Arioneşti, judeţul Soroca:
Gheorghe Druţă (n. 22.V.1881 – †, condamnat, la 17 mai 1941, la opt ani de gulag. Dispărut fără veste). Delegat în Sfatul Ţării de Congresul militarilor moldoveni. Mandat de la 25.XI.1918 până la 27.XI.1918. La 27 martie 1918 nu avea mandat.
Votează la 27 noiembrie 1918 Hotărârea Sfatului Ţării privind renunţarea la condiţiile Unirii, stipulate în Declaraţia din 27 martie 1918.
2) Chiril Spinei (n. 10.III.1884 – † ?). Delegat în Sfatul Ţării de Congresul militarilor moldoveni.
La 27 martie 1918 votează PENTRU unirea Basarabiei cu România.
Comuna Tătărăuca Nouă, plasa Arioneşti, judeţul Soroca:
1) Teodosie Bărcă (n. 15.I.1893 – †?). Delegat în Sfatul Ţării de Congresul al II-lea al deputaţilor ţărani.
2) Grigore Turcuman (n. 20.X.1890 – † 28.V.1942. Moare în GULAG, Penza, Rusia). Delegat în Sfatul Ţării de Organizaţia militarilor moldoveni din Sevastopol.
Ambii votează la 27 martie 1818 PENTRU Unirea Basarabiei cu România.

Câtă lume bună a dat Basarabia noastră! Câtă lume bună s-a dus… Dar au rămas satele şi comunele şi urmaşii acestei lumi, ai primilor delegaţi din primul Parlament care a votat Unirea cu Ţara. Au rămas satele şi amintirea. Pe unde mai puternică, pe unde abia mai pâlpâind, ca o flacără gata să se stingă. Se va stinge oare?

Programul manifestărilor

prilejuite de împlinirea a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

27 martie 2010
8.00 – Parastas pentru ctitorii Unirii de la 1918. (Biserica Sfânta Teodora de la Sihla)
9.00 – Depuneri de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.
9.30 – Depuneri de flori la mormintele deputaţilor în Sfatul Ţării şi ale fruntaşilor Mişcării de renaştere naţională (Cimitirul Central din mun. Chişinău, str. Al. Mateevici, nr. 11), precum şi la stela lui Pantelimon Halippa (Cinematograful „Gaudeamus”)
10.00 – Vernisarea expoziţiei: „Unire-n cuget şi-n simţiri”. (Uniunea Scriitorilor din Moldova)
10.30 – Masa rotundă „Hotărârile istorice ale Sfatului Ţării şi integrarea Basarabiei în sistemul interbelic de valori europene”. Participă: Ion Negrei, viceprim-ministru al RM, Alexandru Mure¬şan, însărcinat cu afaceri al României în RM. (Sala cu Cămin a Uniunii Scriitorilor)
11.00 – Lansare de carte. (Facultatea de Istorie şi Filosofie, USM, str. Alexe Mateevici, nr. 60, etaj 5)
12.00 – Adunare solemnă cu participarea unor personalităţi şi colective artistice din Republica Moldova şi România. Mesaje de salut: Ion Negrei, viceprim-ministru al RM, E.S. Alexandru Mureşan, însărcinat cu afaceri al României în Republica Moldova. (Teatrul „Ginta Latină”, str. Sfatul Ţării, nr. 18)
15.00 – Lansări de cărţi şi reviste. (Uniunea Scriitorilor din Moldova)
16.00 – Program cultural-artistic prezentat de Teatrul etnofolcloric „Ion Creangă”. (Uniunea Scriitorilor din Moldova)
19.00 – În căutarea dorului pierdut. Spectacol artistic prezentat de maestrul Tudor Gheorghe. (Sala Mare a Filarmonicii de Stat, intrarea în baza biletelor)

Manifestările se vor desfăşura sub auspiciul Uniunii Scriitorilor din RM, Primăriei mun. Chişinău, Institutului Cultural Român, Institutului de Filologie al AŞ a RM, Forului Democrat al Românilor din Moldova, Ambasadei României în RM, Asociaţiei Istoricilor din RM.