Pe 28 iulie 1978, echipa care explora peștera din cariera Cuciulat descoperea mai multe desene roșii, unele foarte clare, altele greu de catalogat. Acestea erau primele picturi paleolitice descoperite în România, cu o vechime de aproximativ 12.000 de ani. Cea mai evidenta dintre picturi, o adevărată capodoperă în acest domeniu, este căluțul (24,5 x 12,5 centimetri); de asemenea, se remarca o felină de dimensiuni aproape de trei ori mai mari decât ale siluetei cabaline.
Peștera Coliboaia este situată pe teritoriul Parcului Natural Apuseni, din Bihor. Este străbătută de un râu subteran, dar picturile găsite aici sunt conservate într-o galerie înaltă. Alte picturi au fost probabil distruse de apă. Picturile negre reprezintă animale, între care se recunosc un bizon, un cal, posibil o felină, unul sau doua capete de urs și doi rinoceri. S-au mai găsit, de asemenea, și câteva gravuri, iar pe sol sunt răspândite oase de urs. În timpul șederii în peșteră, urșii au zgâriat și au lustruit pereții acesteia. O echipă franceză complexă de specialiști în artă de peșteră a studiat picturile în 2010 și a atestat autenticitatea lor. Ele pot fi încadrate ca aparținând unei perioade vechi a artei parietale, între 23.000 si 35.000 de ani. Este pentru prima data când în Europa Centrala se atesta arta parietală atât de veche și unele voci vorbesc chiar despre unicate pe plan mondial.
Peștera cu Oase din Anina (judetul Caras-Severin), de pe Valea Minisului, este foarte cunoscută datorită descoperirii de oase umane cu o vechime de zeci de mii de ani. Fabuloasa descoperire s-a făcut în anul 2002, elementele de esență constituind cele mai vechi rămășițe de pe continent din specia Homo sapiens, cu caracteristici care apar doar la populațiile arhaice. Fosilele au fost analizate în detaliu de numeroși specialiști, aceștia concluzionând că provin de la trei indivizi, numiți convențional „Oase 1”, „Oase 2” și „Oase 3”, și au fost datate între 35.000 și 40.500 de ani. Relicvele cele mai importante sunt o mandibula (cea mai veche fosila umana din Europa, datând de peste 40.000 de ani), un craniu (vechi de 26.000 de ani) și un os temporal, al unei femei. De asemenea, s-au descoperit și rămășițe de hiene, rozătoare și alte carnivore mai mici.
Situata pe versantul stâng al Văii Izvorul Tausoarelor, la o altitudine de circa 1.000 m, peștera de la Izvorul Tausoarelor a fost descoperita în anul 1955 de învățătorul Leon Barte. În afara osemintelor de urși din doua specii a căror conviețuire era considerată imposibilă – ursul brun și ursul de cavernă – așezate într-un mod ce evoca practici religioase străvechi, un element mai degrabă bizar îl constituie „bilele de Tausoare”, încastrate în peretele calcaros și în podeaua părții din peșteră căreia i-au împrumutat numele – Sala bilelor. Modalitatea de formare a lor rămâne încă un mister, dar ciudățeniile nu se opresc aici: se spune ca uneori se aud murmure ce par a veni din interiorul bilelor!
sursa: revistamagazin.ro
