Din nou, rezultatele alegerilor de ieri, a treia rundă din ultimii doi ani – vor avea un rol hotărâtor asupra parcursului european al Republicii Moldova. Spre deosebire de ţările din Balcanii de Vest care sunt candidate la integrare europeană sau sunt considerate potenţial candidate, Republica Moldova nu are încă acest statut ci face parte din grupul ţărilor încadrate sub Politica de Vecinătate a Uniunii Europene.
În cadrul acesteia, Uniunea a lansat în mai 2009 Parteneriatului Estic (EaP), o iniţiativă care încearcă să relanseze cadrul relaţiilor dintre UE şi şase ţări din vecinătatea sa estică – Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Azerbaidjan şi Armenia. Dintre toate, Moldova s-a dovedit, pe parcursul ultimului an, cea mai reformistă – de fapt singura ţară din grupul EaP care şi-a dezvoltat rapid relaţiile cu Uniunea. În plus, Republica Moldova are şi economia cea mai orientată către UE din grupul Parteneriatului Estic.
Galop europenist
În ianuarie 2010, Republica Moldova a început negocierile cu UE privind semnarea unui acord de asociere care ar urma să îmbunătăţească cadrul de cooperare. O altă problemă considerată prioritară de guvernul de la Chişinău este liberalizarea vizelor cu UE. Spre deosebire de Ucraina şi Rusia, care au aşteptat promisiuni concrete înainte de a se angaja la reformele tehnice solicitate pentru ridicarea vizelor, guvernul Republicii Moldova a adoptat o poziţie proactivă, realizând reforme înainte de a i se cere aceasta de către UE.
În condiţiile în care Parteneriatul Estic nu a adus încă îmbunătăţiri notabile în vecinătatea estică a Uniunii, Republica Moldova ar putea fi povestea de succes de care este nevoie pentru a da viabilitate şi credibilitate acestei iniţiative. UE trebuie să ia însă propriile măsuri consistente dacă doreşte ca Parteneriatul Estic să fie mai mult decât o iniţiativă regională dată rapid uitării. Finanţarea reprezintă o slăbiciune majoră a EaP, fiind inadecvată pentru ceea ce intenţionează programul.
Dincolo de sporirea finanţărilor acordate acestor state, este nevoie şi de deschiderea pieţei europene interne pentru produsele din această zonă. De asemenea, ar trebui acordată o mai mare atenţie caracteristicilor individuale ale fiecărei ţări din Parteneriatul Estic deoarece acestea se reformează în ritm diferit şi au şi ambiţii diferite în ce priveşte relaţia lor cu Bruxelles-ul. Republica Moldova este în mod special interesată să nu fie asociată cu ţări cu regimuri autoritare precum Belarus sau Azerbaidjan.
Este important pentru Republica Moldova ca Bruxelles-ul să-şi flexibilizeze aceste politici astfel încât integrarea sa europeană să nu devină ostateca lipsei de reforme a altor ţări din Parteneriatului Estic sau din Balcanii de Vest.
Deocamdată însă şi reformele din Republica Moldova depind de rezultatele parlamentarelor de la sfârşitul lui noiembrie. Un alt guvern ar putea reveni la europenizarea de faţadă caracteristică perioadei 2005-2009. Apoi, deşi guvernul pro-european a făcut progrese importante pentru apropiere de UE, acestea nu au avut încă efecte vizibile în viaţa de zi cu zi a populaţiei ţării. Mai mult, campania electorală permanentă afectează natura măsurilor economice luate de guvern.
Unde se situează UE în acest joc politic? Este clar că multe cancelarii europene ar prefera să vadă la Chişinău un nou guvern al alianţei pro-europene iar mesajele europene de sprijin sunt vizibile. Dublarea cotei de import pentru vinurile moldoveneşti, acordarea de către Parlamentul European a unui grant de 90 de milioane de euro sau recentul anunţ privind participarea Republicii Moldova la şapte programe pentru statele candidate la aderare sunt doar câteva dintre acţiunile ce pot fi interpretate şi ca mesaje de sprijin pentru actuala guvernare de la Chişinău.
Dar UE îşi doreşte un guvern reformist şi pro-european în Republica Moldova şi pentru că îşi doreşte succese vizibile în grupul Parteneriatului Estic. Într-un fel, chiar şi asta depinde de ce îşi doresc cetăţenii moldoveni.
Autor: Paul Ivan (Expert afiliat la Centrul Român de Politici Europene, specializat în politica externă şi de securitate a UE)
Sursa: Foreign Policy
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
