(Călcată în picioare de ani de zile) Legislația lingvistică, ignorată de către agenții economici din RM

În timp ce o parte a societății se revoltă, iar cealaltă trece indiferentă pe lângă ele, autoritățile strâng din umeri și spun că nu au suficiente forțe pentru a contracara fenomenul.
Dacă analizezi rapoartele de activitate ale Primăriei municipiului Chișinău privind respectarea legislației lingvistice, descoperi faptul că în ultimii trei-patru ani lucrurile nu s-au schimbat deloc. Spre exemplu, în raportul pe anul 2011, ca și în anii trecuți, de altfel, se stipulează că cele mai multe încălcări depistate vizează respectarea normelor lingvistice de către agenții economici, și anume, plasarea panourilor publicitare scrise cu greșeli sau într-o altă limbă, ori prezentarea unor denumiri de mărfuri, mărci comerciale sau instrucțiuni referitoare la mărfuri care nu corespund legislației lingvistice. Din acest motiv, notează autorul raportului, anterior a fost creată Comisia pentru respectarea legislaţiei lingvistice, care însă, pe parcursul anului trecut, s-a întrunit de zero ori.
O altă constatare a aceluiași raport este că majoritatea agenţilor economici nu au autorizaţii la textele de publicitate şi chiar dacă există nu corespund realităţii, în panourile informative fiind plasate cu totul alte texte. De asemenea, pe parcursul anului 2011 au fost efectuate o serie de controale la câteva unități comerciale mari și mici, unde s-a constatat încă o dată că numeroși agenți economici încalcă în mod flagrant art. 29 al Legii cu privire la funcţionarea limbilor.
Cu toate acestea, autoritățile municipale care supraveghează respectarea legislației lingvistice se arată neputincioase în fața fenomenului. Solicitată de TIMPUL, specialistul principal, și singurul, privind problemele respectării legislaţiei lingvistice, Angela Lubaș, a menționat că, potrivit noilor prevederi ale Codului Contravențional, doar polițiștii au dreptul să întocmească procese-verbale în cazul încălcării legislației lingvistice. Funcționarii Primăriei întocmesc doar un act de constatare care este remis ulterior poliției.
„Am insistat pe lângă Consiliul municipal ca să fie creat un Serviciu al limbii în Primăria municipiului Chișinău pentru că sunt foarte multe panouri cu greșeli și legea nu ne permite să-i sancționăm pe cei ce-o încalcă. Eu doar pot să fac un act de constatare, dar când vine poliția panoul poate să fie deja demontat și după ce pleacă să fie pus la loc”, afirmă Angela Lubaș. Specialista spune că, deși a înaintat o asemenea propunere cu patru ani în urmă, nici până în prezent nu a fost examinată. „Eu am solicitat ca să fie modificată decizia Consiliului cu privire la eliberarea autorizaților de amplasare a agenților economici. Dacă s-ar solicita ca la deschiderea ori prelungirea autorizației să fie avizul Comisiei pentru respectarea legislației lingvistice, lumea ar ști ce trebuie să plaseze pe panouri. Noi trebuie să anticipăm plasarea textelor greșite, și nu să constatăm faptele post-factum. Îmi pare rău că nu se schimbă lucrurile, deși am avea posibilitatea să îmbunătățim situația”, consideră specialista.
Angela Lubaș spune că, de regulă, după avertizarea agenților economici, într-o săptămână aceștia demontează panourile cu greșeli. Problema este că următoarele montate sunt la fel… greșite.
Art. 29. Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova
Textele afişelor, anunţurilor publice, textele de publicitate şi alte texte de informare vizuală se scriu în limba de stat şi, în caz de necesitate, se traduc în limba rusă, iar în localităţile respective – în limba de stat, precum şi în limba găgăuză sau în cea rusă.
Denumirile mărfurilor şi ale produselor alimentare, etichetele mărfurilor, mărcile comerciale, instrucţiunile referitoare la mărfurile fabricate în republică, precum şi orice alte informaţii vizuale prezentate populaţiei din republică se întocmesc în limba de stat şi în limba rusă.
Corpul caracterelor din textele scrise în limba de stat nu trebuie să fie mai mic decât cel al caracterelor din textele scrise în alte limbi.
În localităţile săteşti, în care majoritatea o constituie populaţia de naţionalitate ucraineană, rusă sau bulgară, informaţiile vizuale pot fi prezentate şi în limbile respective.