I-am solicitat să ne vorbească, în calitate de persoana ce face parte din diaspora moldovenească despre sarcinile pe care şi le propune Consiliul coordonator al diasporei, din care face parte.
– Doamnă Ala Mîndîcanu, ştim că faceţi parte din Consiliul coordonator al diasporei moldoveneşti. Ce ne puteţi spune despre acest consiliu şi despre sarcinile sale?
– În conformitate cu Hotărârea 834, adoptată la 10 noiembrie 2011 de către Guvernul RM, consiliul „funcţionează în calitate de organ consultativ pentru coordonarea relaţiilor de colaborare între asociaţiile obşteşti ale diasporei moldoveneşti şi autorităţile administraţiei publice ale RM în vederea protecţiei drepturilor şi intereselor reprezentanţilor diasporei moldoveneşti în conformitate cu standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”. Acest consiliu, din care fac parte 46 de reprezentanţi ai diasporei, îşi va începe în curând activitatea.
În 2010 am participat la Congresul IV al Diasporei, unde, pentru prima oară, reprezentanţii diasporei din 25 de ţări au discutat la cel mai serios mod despre problemele cu care se confruntă cetăţenii noştri care domiciliază temporar sau permanent peste hotare. Pentru prima oară a fost adoptată şi o rezoluţie, propusă şi redactată de participanţii la eveniment. Rezoluţia poate fi găsită pe site-ul BRI, la http://www.diaspora.md/?pag=news&opa=view&id=153&tip=congrese&start=&l=
Anume acolo s-a vorbit pentru prima oară despre importanţa unui consiliu al diasporei şi despre necesitatea creării unei Agenţii de Stat pentru diasporă. Reprezentanţii parlamentului, guvernului şi ai preşedinţiei s-au arătat atunci favorabili colaborării cu diaspora. Aşteptăm în continuare să vedem creată instituţia respectivă şi să fie aprobat regulamentul privind activitatea consiliului.
Între timp, asociaţiile din diasporă colaborează, îşi coordonează activităţile, înaintează propuneri şi semnează declaraţii comune. Aş putea numi printre aceste acţiuni coordonate susţinerea introducerii sistemului de low cost pentru biletele de avion, înfiinţarea unui minister al migraţiei şi diasporei, susţinerea adoptării Legii antidiscriminare etc.
Sperăm că până în toamna anului 2012 va fi definitivată reforma iniţiată de AIE în domeniul Diasporei şi Consiliul îşi va putea desfăşura activităţile în mod regulamentar.
– Ce activităţi au organizat şi pregătesc în viitorul apropiat membrii Comunităţii Moldovenilor din Quebec?
– Ne-au vizitat Pavel şi Cleopatra Stratan, puteţi vedea reportajul pe http://www.youtube.com/watch?v=lev4ZbDK20M&lr=1. A fost un eveniment care a adunat peste 700 de membri ai comunităţii din Montreal şi tot cam atâţia din Toronto.
La 25 mai am organizat servicii consulare la Montreal pentru cei care nu au posibilitatea să se deplaseze la Washington. Consulul Nicolae Popa vine din SUA la Montreal de patru ori pe an, iar CMQ adună cererile, organizează sala, oferă asistenţă membrilor comunităţii. De data aceasta, peste 50 de persoane au beneficiat de acest serviciu atât de necesar.
În ziua de 26 mai, împreună cu Asociaţia Culturală Română, am organizat Conferinţa „200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Rusia”, iar la 1 iunie am avut un frumos eveniment, consacrat Zilei Internaţionale a Copilului. Am lansat şi Academia de Educaţie, creată de Alina Nichita, originară din Chişinău, pentru copiii comunităţii.
În august-septembrie ne aşteaptă activităţi consacrate Zilei Limbii Române, spectacole cu artişti din R. Moldova, lansarea Broşurii ACR-CMQ şi multe alte evenimente interesante. Pe parcurs, oferim noilor veniţi servicii informaţionale, despre care puteţi citi pe site-ul nostru, www.moldovaquebec.ca.
Veronica Povar
