România, la o nouă rotaţie
Formaţiunea care a participat, din 2004 – cu o scurtă întrerupere, în 2008 – la guvernare, până în urmă cu aproximativ o lună, a intrat în procesul natural de eroziune a imaginii politice. Dacă la toate acestea mai adăugăm şi alţi doi factori, nu singurii, dar cei mai importanţi, explicaţia dezastrului oranj este logică. Democrat-liberalii au avut neşansa guvernării într-un al doilea mandat în plină criză şi, în plus, au „beneficiat” de o anticampanie mediatică fără precedent în România, dirijată de adversarii politici, dar şi economici, ai oamenilor lui Băsescu.
Alianţa USL, hibridul social-liberal care i-a alăturat pe foştii duşmani de moarte din anii ’90, PNL şi PSD, a profitat de valul de antipatie şi a cules cu oportunism roadele nemulţumirii populare. Liderii acestei formaţiuni, Victor Ponta şi Crin Antonescu, sunt suficient de inteligenţi pentru a înţelege că nu competenţa şi farmecul candidaţilor proprii le-a adus victoria, însă îşi subordonează acest succes cu aerul politicienilor mesianici veniţi să salveze ţara într-un moment de restrişte. Ceea ce, din punct de vedere al bătăliilor electorale ce urmează, este o strategie corectă, atâta vreme cât pe eşichierul politic românesc nu există alte partide capabile să se apropie de aerul rarefiat al guvernării.
Un alt mare perdant al scrutinului de duminică este UDMR. Partidul politic al minorităţii maghiare a fost subminat în primul rând din interior. Apariţia grupărilor radicale, care cer aproape isteric segregarea în zonele locuite de maghiari în majoritate, nu numai că nu le-a servit politicienilor comunităţii maghiare din România, dar au indus şi o stare de apatie electoratului până nu demult disciplinat şi fidel al UDMR. Exclusă de la guvernare, după aproape 16 ani în care au coalizat cu toţi cei care deţineau puterea la Bucureşti, Uniunea pierde rând pe rând toate avantajele celui mai îndelungat sejur la guvernare, inclusiv la nivel local. Calculul meschin, potrivit căruia organizarea alegerilor cu un singur tur de scrutin i-ar ajuta să câştige mai multe fotolii de primar s-a dovedit greşit, iar acum majoritatea oraşelor din Transilvania, unde procentul minoritarilor maghiari este sub 25%, nu vor mai avea nici măcar viceprimari unguri.
În sfârşit, rezultatele microscopice ale balonului de săpun Partidul Poporului, al lui Dan Diaconescu, a dovedit că, în ciuda crizei, alegătorii români nu şi-au pierdut total simţul realităţii.