Republica Moldova ocupă, din nou, un loc rușinos în statisticile europene: cel mai mic nivel al speranței de viață de pe continent. În 2025, moldovenii trăiesc în medie doar 71,2 ani – o cifră alarmant de mică, mai ales comparativ cu Liechtenstein, unde speranța de viață depășește 84 de ani. Diferența de 13 ani înseamnă o generație întreagă pierdută în tăcere.
Spre deosebire de țările occidentale, unde calitatea vieții și accesul la sănătate extind durata vieții, în Moldova moartea vine mai devreme. Cu o speranță de viață mai mică decât în Ucraina, Rusia sau Belarus – toate aflate în criză – Republica Moldova trage un semnal de alarmă privind sănătatea publică, sistemul medical și condițiile de trai.
Deși în ultimele două decenii cifrele au urcat ușor, ritmul e lent și insuficient. Lipsa investițiilor în prevenție, alimentația precară, poluarea, stresul economic și accesul limitat la servicii medicale de calitate rămân factori majori. În mediul rural, speranța de viață scade și mai mult, iar bolile cardiovasculare fac ravagii.
Autoritățile promit strategii și reforme, dar rezultatele se lasă așteptate. În realitate, diferențele dintre Moldova și restul Europei sunt o condamnare tăcută a unei populații obosite, îmbătrânite și lipsite de perspective. Fără o schimbare sistemică, vom rămâne într-un cerc vicios al bolii și neputinței.
Trăim mai puțin, nu doar din statistici – ci și din lipsa unui stat care să ne protejeze viața. Speranța moare ultima, dar în Moldova… moare mai repede.
