Potrivit Ministerului Educaţiei, în republică persistă deficitul de cadre didactice, în special, de cadre tinere. Nici chiar indemnizaţia de 30 de mii de lei, alocată tinerilor pentru a merge să lucreze în şcolile de la sate, nu este foarte atractivă pentru ei.
Cel mai mare deficit de cadre didactice se înregistrează în mediul rural, mai ales în localităţile mai îndepărtate de centrele raionale. Potrivit viceministrei Educaţiei Tatiana Potâng, în raioanele Nisporeni şi Hânceşti lipsesc profesori de matematică şi fizică. „Deficitul de cadre este în descreştere. Dacă acum cinci ani el constituia 3000 de persoane, la începutul anului curent de studii, la cele 1005 locuri vacante s-au prezentat 845 de absolvenţi ai instituţiilor pedagogice”, a menţionat Tatiana Potâng. Ea a explicat situaţia creată în sistemul educaţional prin faptul că de cele mai dese ori există cereri din partea tinerilor pentru angajarea în mediul urban, în timp ce criza cadrelor didactice persistă mai mult în mediul rural. „Întotdeauna există cadre care vor să se angajeze, însă sistemul educaţional este unul foarte vast, sunt localităţi în care nu prea vor să se angajeze tinerii şi ele mereu se confruntă cu un deficit de cadre didactice şi, dimpotrivă, avem multe localităţi în care sunt mulţi tineri specialişti şomeri”, a conchis viceministra.
De trei ani, Guvernul încearcă să motiveze tinerii specialişti oferindu-le indemnizaţii în valoare de câte 30 de mii de lei absolvenţilor care se angajează în mediul rural. Astfel, absolvenţii instituţiilor de profil care se angajează conform repartizării în şcoli din mediul rural în primii trei ani de activitate beneficiază de locuinţă gratuită şi o indemnizaţie unică în mărime de 30 de mii de lei (pentru tinerii specialişti absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior universitar) sau 24 de mii de lei (pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ mediu de specialitate).
Chiar şi aşa, o bună parte dintre tineri după ce încasează banii pleacă din învăţământ, redirecţionându-se spre slujbe mai bine plătite. „Acest program este eficient, în contextul în care s-a micşorat deficitul de cadre. Cât de tentante sunt aceste 30 de mii pe parcursul celor trei ani este discutabil. O parte dintre ei, la expirarea termenului, într-adevăr preferă să plece, dar o parte rămâne, ceea ce este foarte bine”, a declarat viceministra Educaţiei.
Studenţii la pedagogie şi tinerii specialişti nu prea se arată încântaţi de condiţiile de muncă create şi spun că statul ar trebui să le ofere mai multe facilităţi. „Din cauza salariului mic, nu pot afirma că o să rămân în acest domeniu, nu ştiu unde o să mă ducă valurile vieţii. Deocamdată vreau să îmi continui cariera aici, în satul natal, dar nu pot să zic că toată viaţa o să muncesc ca pedagog. Dorinţă avem destulă, un salariu mai mare am avem nevoie”, a spus Elena Griţco, profesoară de limba română, tânără specialistă la şcoala din Bocani, Făleşti. Ea consideră că această indemnizaţie unică nu este suficientă pentru a-i atrage pe tineri şi că un salariu decent ar fi determinant pentru ei.
Potrivit Vasilisei Iluţa, consultantă la Direcţia resurse umane, formare şi atestare a Ministerului Educaţiei, anul acesta au fost angajaţi în mediile rurale conform repartizării şi vor primi prima tranşă a indemnizaţiei peste 380 de tineri. La ora actuală sunt perfectate documentele necesare pentru a aloca indemnizaţia pentru prima lună de activitate. Cele trei tranşe (30 de mii pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior universitar şi 24 de mii pentru absolvenţii învăţământului mediu de specialitate) au fost oferite deja la 490 de tineri pedagogi, iar anul curent alţi 466 vor primi ultima tranşă.
Profesorii de la ţară sunt nevoiţi să cultive şi legume…
După patru decenii de activitate, doamna Vera Ghervas, profesoară de matematică la Liceul din satul Sculeni, raionul Ungheni, a fost invitată din nou la şcoală, pentru a le dezvălui copiilor secretele matematicii.
– Aţi revenit la catedră nu doar pentru că vă place munca pe care o faceţi de-o viaţă, dar şi din cauză că liceul are nevoie de cadre. Cum credeţi, de ce tinerii profesori nu se grăbesc să vină la sate?
– I-am întrebat şi pe elevii mei de ce tinerii nu vor să devină pedagogi, iar majoritatea au spus că principalul motiv este salariul foarte mic. Profesia de pedagog a fost lăsată în umbră. Cu patru-cinci decenii în urmă profesorul era stimat, apreciat, în şcoală veneau cei mai buni, dar astăzi oricine se poate face profesor… Când are însă diploma în mână, tânărul absolvent îşi dă seama că salariul său nu este pe măsura aşteptărilor, pentru că nu va reuşi să-şi petreacă vacanţa la mare, la munte, să-şi cumpere o carte, să se aboneze la un ziar. Un tânăr specialist primeşte 2200 de lei. Cum să-şi întreţină familia cu aceşti bani?
– Dumneavoastră acceptaţi totuşi să munciţi pentru un salariu mic…
– Am revenit în şcoală, pentru că mă simt mai bine înconjurată de copii. Când sunt cu ei, parcă uit problemele de sănătate, de toate grijile cotidiene. Chiar deunăzi mi s-a umplut inima de bucurie când o elevă mi-a spus că vrea să devină profesoară ca şi mine… De fapt nu m-am gândit niciodată să plec din şcoală. Îmi este într-adevăr greu, dar am avut norocul că fiica mea munceşte peste hotare şi ea m-a ajutat foarte mult.
– Ceilalţi colegi, cum se descurcă?
– În genere, profesorii de la sate se descurcă cam greu. Mulţi profesori în loc să citească o carte, să vizioneze un film sau o piesă de teatru, au grijă de gospodărie, cultivă legume, cresc animale, trebuie să-şi întreţină cumva familia. În familia noastră soţul se ocupă de grădină, de strânsul porumbului. Suntem nevoiţi să muncim mult fizic, pentru că din salariul de pedagog nu putem supravieţui.
– Ce mesaj le-aţi adresa colegilor dumneavoastră tineri cu ocazia Zilei Pedagogului?
– Despre tinerii din colectivul nostru, vreo zece la număr, am de spus numai cuvinte bune. Muncesc, se autoinstruiesc. Îi felicit din inimă, le doresc împliniri, succese pe tărâm profesional şi, bineînţeles, să aibă parte de respect din partea discipolilor.
Ce spun statisticile…
Fiecare al cincilea pedagog este pensionar
Peste 84% din personalul didactic care-şi desfăşoară activitatea în şcoli, gimnazii şi licee o alcătuiesc femeile. In ultimii zece ani ponderea femeilor din învăţământul primar şi secundar s-a majorat cu aproape şase puncte procentuale. Potrivit Biroului Naţional de Statistică (BNS) în anul de studii 2010/11 în instituţiile de învăţământ primar şi secundar general activau 37,3 mii persoane, dintre care fiecare al cincilea cadru didactic era de vârstă pensionară, iar tinerii pedagogi cu vechimea în muncă sub 3 ani a constituit mai puţin de 10 la sută (8,2%).
Avem doar 18 licee private
În republică activează peste 1450 de şcoli, gimnazii şi licee, majoritatea instituţiilor fiind de stat, şi doar 18 licee private. În rezultatul optimizării reţelei instituţiilor de învăţământ primar şi secundar general anul acesta şi-au încetat activitatea 27 de instituţii de învăţământ şi 11 şcoli şi-au modificat statutul. În total în instituţiile primare şi secundare de învăţământ îşi fac studiile peste 395 mii de elevi.
Femeile predomină în sistem
La începutul anului de studii 2010/11 numărul total de studenţi a constituit 107,8 mii persoane. Ponderea femeilor înscrise în învăţământul superior constituie 56,8% şi este în creştere comparativ cu anul de studii 2009/10 cu 0,4 puncte procentuale. În instituţiile de învăţământ superior şi-au desfăşurat activitatea didactică 6,5 mii persoane (personal de bază) sau cu 1,2% mai mult comparativ cu anul de studii 2009/10. Ponderea femeilor din total personal didactic este de 53,1%.
